Linkuri accesibilitate

Dumitru Sliusarenco: „Am înregistrat o creștere de 83% a discursului de ură și a altor forme de promovare a intoleranței”


Dumitru Sliusarenco în studioul Europei Libere la Chișinău

Interviul dimineții cu avocatul autor al unui nou studiu Promo-LEX.

Discursul de incitare la ură și discriminare capătă proporții alarmante în Republica Moldova. O nouă cercetare arată că actele prin care se seamănă vrajba în societate aproape s-au dublat față de anul trecut. O convorbire la această temă cu autorul studiului realizat de asociația Promo-LEX, avocatul Dumitru Sliusarenco.

Interviul dimineții: Dumitru Sliusarenco (Promo-LEX)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:49 0:00
Link direct

Europa Liberă: Raportul Promo-LEX, prezentat de Dvs., o a doua cercetare, de fapt, după cea de anul trecut, arată o creștere spectaculoasă în spațiul public și mass media a utilizării discursului de ură, a actelor de instigare la discriminare și violență, a altor forme de învrăjbire. Vorbim de o creștere de peste 80 la sută. Dvs. cum Vă explicați această tendință?

Dumitru Sliusarenco: „Noi am înregistrat o creștere de 83% a discursului de ură și a altor forme de promovare a intoleranței. O explicație la acest capitol ar putea fi faptul că în perioada monitorizării a intrat campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie 2019 care a provocat desigur foarte multe discuții aprinse în societate, atât mass-media, cât și comunitatea online au discutat foarte mult diferite subiecte legate de politicieni, programe politice, disensiunile politice, geopolitică ș.a.m.d., care nu are cum să nu ducă la diferite viziuni și opinii, și desigur conflicte, promovarea unor opinii prin metode mai agresive cum este discursul de ură sau instigarea la discriminare”.

Europa Liberă: Vorbind de criteriile care au stat la baza discursului de ură, observăm că acestea sunt, în primul rând, sexul/genul, apartenența politică, orientarea sexuală, religie/convingeri, origine etnic, dar și dizabilitatea. Cine – dacă e să deducem – ține la cald mai mult ura pe aceste criterii? Cine folosește mai frecvent discursul de ură ca instrument?

Dumitru Sliusarenco: „Rezultatele monitorizării care le confirmă pe cele precedente arată că discursul de ură se petrece cel mai des, în marea majoritate a cazurilor într-un context politic. Avem în

Discursul de ură se petrece cel mai des, în marea majoritate a cazurilor într-un context politic ...

vedere prin asta că discursul de ură sau vine de la politicieni, adică ei sunt autori, sau îi vizează pe politicieni, de obicei, alți politicieni îi atacă pe oponenții lor, sau sunt legate de subiecte politice actuale.

De asta putem afirma că politicienii sunt principalul generator al discursului de ură și discriminare din spațiul public din Moldova, dar trebuie să menționăm că o creștere mare a înregistrat-o și

Politicienii sunt principalul generator al discursului de ură și discriminare din spațiul public din Moldova ...

mass-media nemijlocit, adică unele portaluri de știri folosesc foarte mult prejudecăți, stereotipuri, diferite clișee sociale la adresa unor grupuri, intoleranță, pentru a-și promova materialele mass-media. Am înregistrat circa 150 de cazuri de acest gen, de asta mass-media tot are un aport considerabil. Al treilea factor ar fi contextul religios care la fel prin prisma specificului Republicii Moldova, valorile familiei tradiționale, iarăși produce în spațiul public o doză destul de mare de intoleranță”.

Europa Liberă: Politica, cum spuneți, este domeniul în care discursul de ură este utilizat de departe cel mai frecvent. Mass-media probabil se manifestă poate în primul rând aflându-se sub o anumită umbrelă politică. Din punctul Dvs. de vedere acest lucru este de la sine înțeles sau totuși vorbim de o deformare a clasei politice care a ajuns să considere că ura este produsul cel mai vandabil pentru alegători pentru a accede la putere?

Dumitru Sliusarenco: „Aici probabil sunt doi factori care influențează. În primul rând, politica în sine predispune o competiție mai acerbă, mai agresivă și este de la sine înțeles că politicienii vor utiliza toate mijloacele posibile pentru a-și susține pozițiile. În același timp, în Republica Moldova s-a dovedit a fi foarte eficient discursul de ură, deoarece creează probleme,

Un factor determinant este și lipsa unor sancțiuni inclusiv pe plan electoral, electoratul încă nu conștientizează pericolul discursului de ură ...

pericole false la care politicienii pot ușor propune soluții după asta și nu este necesar să soluționezi problemele reale. Din moment ce publicul consumă asta sau crede în asta, politicienii la noi o să-l utilizeze mai des.

Mai mult ca atât, cred că un factor determinant este și lipsa unor sancțiuni inclusiv pe plan electoral, electoratul încă nu conștientizează pericolul discursului de ură și nu-și sancționează aleșii, politicienii, respectiv, aceștia tot sunt factori care îi influențează să-l utilizeze tot mai des”.

Europa Liberă: Dar cum explicați această stare de lucruri? Nu există instrumente eficiente de sancționare? Nu se recurge la cele existente? De ce, la urma urmei, nu există consecințe?

Dumitru Sliusarenco: „Nu există mecanisme în plan electoral de sancționare a politicienilor, Codul Electoral și niciun fel de acte normative electorale nu prevăd vreo reglementare în general a discursului de ură în acest context. Avem doar o lege generală care poate fi aplicată de instanțele de judecată, la cererea unei persoane care se simte afectată sau Consiliului pentru Egalitate, care la fel trebuie să fie sesizat de cineva, de cele mai dese ori, pentru a examina un astfel de caz. Mai mult ca atât, faptele care

Este o problemă la nivel de mecanisme, la nivel de instituție și la nivel de legislație...

sunt de o gravitate mai mare, vorbim despre faptele care ar putea fi calificate contravențional sau penal, în general, nu sunt sancționate în RM, nu există astfel de cazuri de sancționare în istoria țării. De asta este o problemă la nivel de mecanisme, la nivel de instituție și la nivel de legislație, desigur”.

Europa Liberă: În contextul reacției autorităților la discursul de ură, este de remarcat că, de exemplu, MAI, Procuratura Generală, CEC și CA n-au înregistrat în perioada de monitorizare plângeri în acest sens. Dvs. cum Vă explicați absența unor asemenea plângeri?

Dumitru Sliusarenco: „Problema de bază este că oamenii încă nu înțeleg, noi, ca societate, încă nu înțelegem care sunt pericolele discursului de ură. Noi nu înțelegem că asta este o piramidă care cu fiecare discurs de ură, cu fiecare promovare a

Noi, ca societate, încă nu înțelegem care sunt pericolele discursului de ură ...

prejudecăților față de un anumit grup social clădește un fel de piramidă care la un moment dat se risipește și din asta izbucnește violență sau diferite conflicte sociale. Nu exisă la acest capitol în societatea noastră o înțelegere clară, de asta oamenii nici nu-l reclamă, nici nu se plâng pe el, mai mult decât atât, cumva s-au obișnuit, deci este o ură internalizată pe care ne-am obișnuit să o folosim și la care nu avem pretenții și nu ripostăm. De asta cred că în mare parte oamenii nu reacționează.

Dar este și al doilea factor - pasivitatea autorităților. Dacă autoritățile ar informa, dacă ar avea cazuri de succes, cazuri pozitive pe care să le arate oamenilor că iată, au intervenit și că au reușit să prevină ceva, atunci desigur oamenii ar avea mai multă încredere și ar apela. Dar autoritățile ar trebuie și să se autosesizeze, de exemplu, Consiliul Audiovizualului, nu înțeleg de ce nu ar putea să se autosesizeze atunci când la televiziuni sunt promovate discursuri dure, atunci când politicienii spun că ei își vor ataca, își vor agresa oponenții, îi vor spânzura undeva în centrul capitalei, cheamă oamenii, susținătorii lor, să intre în Parlament cu bâtele, cu armele, deci acestea sunt cazuri în care autoritățile ar trebui să se autosesizeze. Din păcate, vedem că este o deficiență, o lipsă de capacitate sau poate o lipsă de dorință de a acționa”.

Europa Liberă: Vorbind de intoleranța față de politicieni, este de remarcat că cei mai vizați sunt în ordine ar fi Maia Sandu – detașată considerabil de cei ce urmează, Andrei Năstase, Igor Dodon și Vlad Plahotniuc. De ce credeți că ostilitățile sunt, cum vedem, îndreptate cu predilecție spre Maia Sandu?

Dumitru Sliusarenco: „Maia Sandu este un capitol separat la moment în politica din RM pentru că este probabil cea mai populară politiciană din țară, este văzută una dintre liderii politicieni din RM și în afară de asta este o politiciană care nu corespunde întru totul unor anumite „standarde”, ca să le spunem așa, tradiționale din RM, promovate intens de unii politicieni.

Maia Sandu nu este căsătorită, nu are copii, în combinație cu rolul ei în politica din RM, asta creează desigur un grad mare de intoleranță și este mai ușor, dar și mai primitiv, în același timp, de

Este mai ușor, dar și mai primitiv, în același timp, de a ataca o politiciană, făcând aluzii la ceea ce ar putea să doară cel mai mult și ceea ce ar putea prinde și la public ...

a ataca o politiciană, făcând aluzii la ceea ce ar putea să doară cel mai mult și ceea ce ar putea prinde și la public. Adică, „politicianul Maia Sandu nu are copii, nu este căsătorită, ce ar putea face ea pentru acest stat, unde toți suntem creștini-ortodocși cu copii, familii etc”.

Europa Liberă: Bărbații utilizează discursul de ură de aproape patru ori mai frecvent decât femeile. Potrivit aceluiași raport, cei mai puțini actori ai unui discurs de ură sunt totuși tinerii de până la 35 de ani. Credeți că putem constata în acest sens o anumită speranță că pe viitor fenomenul își va diminua din amploare?

Dumitru Sliusarenco: „Da, eu cred că este un trend pozitiv. Tinerii sunt mai liberali, tinerii au viziuni mai progresiste, ei sunt mai puțin afectați de clișeele sociale pe care le-au moștenit cei cu o vârstă mai înaintată, mai puțin conservativi, ceea ce îi face mai

Să nu uităm că politica tot timpul modelează și schimbă oamenii în funcție de interesele politice, de asta discursul de ură probabil niciodată nu va dispărea întru totul din spațiul public ...

deschiși. Asta desigur va influența faptul că viitorii politicieni, lideri de opinie din RM vor fi mai toleranți, așa cum vedem că există o parte la moment din politicienii din RM, cei care sunt mai tineri sunt mai toleranți. Dar să nu uităm că politica desigur tot timpul modelează și schimbă oamenii în funcție de interesele politice, de asta discursul de ură probabil niciodată nu va dispărea întru totul din spațiul public”.

Opinia dvs.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG