În R. Moldova, unde duminică 24 februarie au avut loc alegeri parlamentare, conform rezultatelor preliminare se prefigurează un parlament constituit din patru partide: PSRM, blocul ACUM, Partidul Democrat şi partidul Şor, iar Partidul democrat pare că va fi prima vioară. Aruncăm o primă privire asupra rezultatelor votului de ieri împreună cu comentatorul Mihail Sirkeli, președintele Centrului Piligrim-Demo din Comrat.
Europa Liberă: Așadar, dle Sirkeli, Partidul Democrat de guvernământ pare să fi ieșit învingător în scrutinul de ieri, în primul rând, datorită rezultatelor bune din circumscripțiile uninominale în care se pare că au acumulat cele mai multe mandate. Cum priviți aceste rezultate preliminare?
Mihail Sirkeli: „Din punctul meu de vedere, datele preliminare sunt interesante și rezultatul arată că de fapt Partidul Democrat, așa reiese că a fost cel mai bine pregătit pentru aceste alegeri și e un lucru firesc, pentru că Partidul Democrat a propus și schimbarea sistemului electoral, a ținut în mâinile sale toate pârghiile administrative și financiare și de fapt a avut posibilitatea să manipuleze. În ce sens? Deci să manipuleze rezultatul voturilor în așa fel că, eu nu am în vedere că au fost cumva încălcări grave sau fraude masive, acest lucru nu-l știm, dar manipulări în sensul că în anumite circumscripții prin programul său „Fapte bune, nu vorbe”, deci prin pârghiile administrative să aducă un rezultat care le convine. Și asta vedem prin rezultatele voturilor și o mare surpriză, iată și Partidul Socialiștilor pe circumscripția națională nu a acumulat un scor pe care îl prognozau sondajele - peste 40 la sută -, a acumulat un rezultat sub 40 la sută.”
Europa Liberă: Dle Sirkeli, dar pot fi considerate aceste rezultate preliminare un fel de înfrângere a socialiștilor și a partidei pro-ruse, pentru că, așa cum ați spus și Dvs., au luat mai puțin decât se credea?
Mihail Sirkeli: „Eu cred că da, pentru că nu au acumulat și toate aceste vizite la Moscova nu au dat un rezultat pe care ei au contat, pentru că toți au așteptat că va fi cel puțin un rezultat sub 50 la sută, deci aproape o majoritate absolută ca să le dea posibilitate socialiștilor să creeze Guvernul. Dar acum vedem că Partidul Socialiștilor a acumulat puțin mai mult de 30 la sută, ceea ce cred că arată că acest balon s-a dezumflat puțin, pe care l-am avut după alegerile prezidențiale.”
Europa Liberă: V-ați aventura să anticipați cum vor proceda socialiștii, pentru că n-au spus încă clar dacă vor recunoaște sau nu rezultatele?
Mihail Sirkeli: „Din declarațiile liderilor partidelor nu este absolut clar cum vor proceda ei. Eu înțeleg că cel care va avea inițiativa va fi Partidul Democrat, care va încerca să negocieze cu toți, dar eu cred că deja există și planul A, și planul B pentru următoarele zile ca să formeze Guvernul și Partidul Democrat va încerca să arate că el este deschis pentru crearea unui Guvern pro-european, pro-occidental și va iniția negocierile cu ACUM, dar, din câte înțeleg, ACUM nu are de gând să creeze un Guvern cu Partidul Democrat și atunci există și Partidul „Șor”, și Partidul Socialiștilor, sunt diferite posibilități, o coaliție „pro-Moldova” sau Guvernul Partidului Democrat, compus din deputații din Partidul Democrat și plus vor fi deputați care se vor alătura Partidului Democrat, cum a fost după alegerile din 2014. Eu cred că sunt destule variante...”
Europa Liberă: Da. Să trăim și să vedem. Una din previziuni, dacă s-a adeverit vreuna din previziunile sociologilor, asta ține de rata de participare. Spuneau că va fi mică și, iată, avem o rată de participare de sub 50 la sută. Față de 2014, când s-au înregistrat 56 la sută din sufragii, e mică. Cum vă explicați?
Mihail Sirkeli: „La alegerile prezidențiale a fost o situație absolut diferită, mai ales în turul doi, când am avut doi candidați și a fost o alegere geopolitică, dar acum... ”
Europa Liberă: Vorbeam de 2014, alegerile parlamentare.
Mihail Sirkeli: „Dar oricum a fost o alegere mai mult geopolitică, pentru că acum sistemul electoral, sistemul mixt și sistemul uninominal, această experiență avem în Găgăuzia mai mult în alegerile în Adunarea Populară. Acest sistem schimbă foarte mult regulile jocului și depinde deja de activitatea candidaților, mulți alegători s-au dezamăgit în această campanie electorală care a fost, cred eu, nu destul de corectă și de aceea au arătat un interes scăzut la alegeri. Și imigrația sigur că da, oamenii din diasporă n-au putut să participe la aceste alegeri, aceasta puțin s-a compensat prin participarea masivă, în cazul dat, a alegătorilor din Transnistria și participarea alegătorilor din Transnistria ne arată un lucru foarte simplu. Deci, noi nu putem scăpa de Transnistria, concetățenii noștri din Transnistria vor participa și în continuare în scrutinele electorale din Republica Moldova. Eu cred că societatea din Republica Moldova, societatea civilă și partidele politice trebuie să se gândească cum să trăim cu acest fapt.”
Europa Liberă: Dle Sirkeli, ați spus „nu putem scăpa de Transnistria”. În general, cum vedeți, iată, participarea masivă – ați văzut la secțiile de votare din regiunea transnistreană – a unor alegători, care veneau din regiunea controlată de Tiraspol și în general cum au influențat ei alegerile?
Mihail Sirkeli: „Eu cred că au influențat, știți, țineți minte, în 2014 și până în 2014 întotdeauna am avut probleme în secțiile de votare din stânga Nistrului, la Corjova, Doroțcaia întotdeauna s-ar creat probleme pentru participarea în alegeri de către autoritățile din Transnistria. În ultimele două scrutine electorale – din 2016 și 2019 – nu că nu au creat probleme, dar mai mult ca atât, administrația din stânga Nistrului a contribuit la participarea alegătorilor, concetățenilor din stânga Nistrului în aceste alegeri. Și am spus că nu putem scăpa, pentru că eu țin minte vorba dlui Igor Boțan, care a spus că „bine că alegătorii din Transnistria nu participă în alegeri”. Asta a fost în 2014, pentru că dacă țara ar fi fost reintegrată și concetățenii din Transnistria ar fi participat la scrutinele electorale din Republica Moldova, atunci niciodată nu vom avea Guvern pro-european. Iată am ajuns la situația când deja ei participă și ei sigur că influențează votul. Acest lucru l-am văzut în 2016. Fără voturile din Transnistria, eu cred că dl Igor Dodon nu ar fi fost ales președintele Republicii Moldova. Și acum iarăși acești doi candidați care vin din stânga Nistrului, care au câștigat în aceste două circumscripții, ei tot vor contribui în viitoarea componență a Guvernului și Parlamentului Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Două formațiuni sau blocul electoral de opoziție ACUM a spus deja că nu va recunoaște legalitatea alegerilor în aceste două circumscripții. În general este o părere mai răspândită că aceste alegeri nu ar trebui să fie recunoscute, pentru că, în primul rând, vorbim despre cetățeni care nu contribuie la bugetul național. Cum priviți astfel de păreri?
Mihail Sirkeli: „Eu în genere nu înțeleg de ce oamenii se miră că, iată, concetățenii din Transnistria participă la alegerile din Republica Moldova. Din statistica pe care am auzit-o, până la 200 de mii de locuitori din stânga Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova și cum se spune după Cehov: „Если на стене висит ружьё, то оно обязательно выстрелит” (Dacă o armă atârnă pe perete, cu siguranță va împușca).”
Europa Liberă: Dar cum din 23 de mii să fi votat 37 de mii?
Mihail Sirkeli: „Da, asta deja înseamnă că a fost și noi știm că a fost organizat acest vot și poate alegătorii din stânga Nistrului au fost folosiți, pentru că campania electorală, din câte știu eu, nu a fost reflectată foarte bine în stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Da, dar trebuia, cel puțin, să li se dea pașapoarte?
Mihail Sirkeli: „Asta deja este un semnal foarte clar că a fost o votare organizată de administrația poate Sheriff, poate cel mai mare holding din Transnistria sau poate de autoritățile din Transnistria și aici de fapt nu este un lucru foarte transparent. Faptul că ei participă cred că nu este un lucru rău, dar faptul cum participă și poate sunt folosiți și în acest joc politic, eu cred că este un lucru foarte prost și foarte rău. Deci, vedeți cum s-a întâmplat? A sporit participarea concetățenilor din Transnistria și s-a limitat posibilitatea de votare a concetățenilor din diasporă.”
Europa Liberă: Apropo la asta voiam să ajung. Mă bucur că ați adus subiectul aici. 74 de mii de alegătorii față de 138 de mii în turul doi al prezidențialelor, cum vi se pare?
Mihail Sirkeli: „Este un lucru...”
Europa Liberă: Cine a greșit?
Mihail Sirkeli: „Eu cred că a greșit guvernarea, care nu a oferit toate posibilitățile pentru ca diaspora să-și exprime votul.”
Europa Liberă: La ce i-ar fi folosit?
Mihail Sirkeli: „Pentru că după rezultate vedem că diaspora a votat masiv pentru blocul ACUM, mai ales în circumscripția Europa de Vest și încă așteptăm rezultatele din circumscripția America de Nord și acolo vedeți cum s-a întâmplat: în primul rând, au micșorat numărul de secții de votare, mai ales în America de Nord și în plus au introdus această regulă că nu puteau vota fără pașapoarte valabile. Eu cred că asta a contribuit foarte mult la restrângerea posibilității diasporei de a participa la acest scrutin.”
Europa Liberă: O ultimă întrebare, dle Sirkeli. Alegătorii din autonomia găgăuză se pare că trimit doi socialiști în Parlament?
Mihail Sirkeli: „Da, este încă un lucru foarte important în aceste alegeri: vizibilitatea partidelor. Este foarte limpede că blocul ACUM n-a avut posibilitățile pe care le-au avut Partidul Socialiștilor și Partidul Democrat. Cel mai vizibile în Găgăuzia au fost Partidul Socialiștilor și Partidul „Șor” și acești doi candidați care au câștigat din partea Partidului Socialiștilor din Găgăuzia au câștigat datorită susținerii masive din partea bașcanul Găgăuziei, Irina Vlah. De fapt, ea a adus acești doi candidați - Fiodor Gagauz și Alexandr Suhodolski - în Parlament.”
