Miza parlamentarelor din R. Moldova vizează însuși viitorul statului. În funcție de opțiunea alegătorilor, acesta va continua să avanseze spre Uniunea Europeană sau se va întoarce spre Rusia. De altfel, din direcția Moscovei s-au făcut eforturi deosebite pentru influențarea direcției Moldovei, mai ales după ce Chișinăul a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, spune într-un interviu cu Europa Liberă analista germană de origine română Anneli Ute-Gabanyi.
Europa Liberă: Vorbim despre acest scrutin parlamentar. Cetățenii Republicii Moldova vor fi așteptați la urne pe 24 februarie pentru a-și alege un nou Parlament, se aplică și o nouă reformă: 50 de deputați sunt aleși pe listă de partid, alții 51 în circumscripții. Ce credeți despre miza care se pune? Și care ar fi ea?
Anneli Ute Gabanyi: „Miza acestor alegeri este de a arăta, în primul rând, care este situația politică, mentalitatea politică în Republica Moldova, pentru că atât partidele în sine, cât și personalitățile politice trebuie să-și dea, să spunem așa, arama pe față și să arate de fapt care sunt planurile lor, care sunt principiile pe baza cărora acționează în politică. Pe de altă parte, este foarte important ca relația cu Occidentul, care a fost mai ales cu Uniunea Europeană destul de compromisă în special de criza bancară din Republica Moldova, să fie remediată și să ajungă din nou la un curs pozitiv. Iar din acest punct de vedere noul sistem de alegeri nu este, după părerea mea, favorabil acestei îmbunătățiri a imaginii Republicii Moldova în ochii celor din Occident, din Statele Unite, din statele Uniunii Europene. Și vă spun de ce cred astfel.
Noul sistem electoral face foarte dificilă prevederea rezultatelor alegerilor...
În primul rând, statele occidentale cer transparență, însă acest nou sistem, fiind încă neîncercat pe teritoriul Republicii Moldova – în alte părți, bineînțeles, știm că se aplică –, acest nou sistem face foarte dificilă prevederea rezultatelor alegerilor. Și, fiind un sistem nou, cred că este pasibil de greșeli, eventual de nereguli care eventual nici n-au fost intenționate, dar care vor fi în vizorul acelor – am citit 2.000 de observatori electorali, fie din țară, fie din străinătate – care vor monitoriza alegerile. Deci, corectitudinea, legalitatea alegerilor trebuie neapărat respectate, iar condițiile în care decurg alegerile mi se pare că nu sunt extrem de propice acestor cereri.”
Europa Liberă: De mai mulți ani, Moldova încearcă să susțină un examen destul de responsabil, și anume: testul pentru destinul democratic al Republicii Moldova. De cine depinde mai mult – de clasa politică, de cetățenii care o dată la patru ani vin și votează pe cei care trebuie să guverneze?
Anneli Ute Gabanyi: „Problema este, în primul rând, perspectiva politică, care afectează atât comportamentul politicienilor, cât și, mai ales, comportamentul alegătorilor, pentru că au trecut atâția ani de la declararea independenței și cursul Republicii Moldova totuși de câțiva ani, chiar de decenii bune, este și a fost clar pro-european și de aceea atâția ani fără ca Republica Moldova să fi avansat într-un mod decisiv în direcția primirii unei perspective de accedere la Uniunea Europeană din partea Uniunii, acest orizont neclar strică și periclitează și speranța oamenilor care fie că emigrează, fie că disperă, fie că devin mai deschiși unor promisiuni total nerealiste, de altfel, a unui parcurs pro-rus, care ar fi de preferat parcursului pro-european. De aceea, încă o dată, bineînțeles, de oamenii politici nu mai vorbesc, dar aici comportamentul celor pro-europeni nu a fost, din păcate, mult mai de admirat din punctul de vedere al comportamentului european, cum este și comportamentul unor politicieni de astăzi, care sunt în majoritate. Deci, ambii sunt, mă tem, influențați de o perspectivă neclară.”
Europa Liberă: Un ultim sondaj arată că, atunci când e vorba ca cetățenii să spună încotro să meargă Republica Moldova, opțiunile sunt 50:50. O parte din populație crede că Moldova trebuie să se apropie de UE, altă parte crede că ar trebui să fie cât mai aproape de Federația Rusă. Și acest scrutin arată că țara rămâne dezbinată, inclusiv pe criteriul geopolitic. E vorba despre aceste două curente: pro-estic și pro-vestic. Cine poate să identifice ideea națională care să coaguleze cât mai mulți oameni, pentru că politicienii se joacă pe sentimentele cetățenilor sau speculează cu aceste sentimente?
Anneli Ute Gabanyi: „Da. În primul rând, lipsesc informațiile. 60 la sută dintre exporturile Republicii Moldova deja se îndreaptă către Uniunea Europeană și numai 10 la sută merg către Rusia. Deci, numai această informație detaliată și explicată oamenilor, adică, dvs. alegătorii, aveți nevoie, în primul rând, de o anumită stabilitate economică. Cu cine vreți să realizați stabilitatea economică, cu o țară care nu este nici capabilă și nu are nici dorința de a primi exporturile din Republica Moldova, Rusia adică, și o țară care ori de câte ori a avut ocazia a încercat să șantajeze Republica Moldova, fie cu tăierea exporturilor sau chiar limitarea, sau stoparea, sistarea exporturilor moldovenești în Rusia, fie cu tot felul de trucuri în domeniul livrărilor de gaze etc.?
Rusia, ori de câte ori a avut ocazia, a încercat să șantajeze R.Moldova...
Deci, cu cine vor acei 50 la sută pro-ruși să defileze? Cu o forță politică care îi șantajează, care încearcă să-i influențeze prin toate metodele publicistice hibride de care dispune în Republica Moldova și care nu îi ajută din punct de vedere economic, nemaivorbind de posibilitatea unei perspective politice ca lumea. Adică este clar, dar, din păcate, cred că lipsesc și politicienii care ar explica acest lucru. Mă gândesc că există acești politicieni. Eu am o foarte mare admirație, de exemplu, pentru dl Candu, președintele Parlamentului, și știu, și cunosc referiri ale Domniei sale la această problematică, care mi s-au părut întotdeauna foarte clare, dar poate că nu sunt destui care reușesc și lipsesc, eventual, și canalele de difuzare a unor astfel de păreri.”
Europa Liberă: Dvs. sunteți o bună cunoscătoare a dosarului transnistrean. Iată că pentru alegătorii din stânga Nistrului au fost alocate două circumscripții uninominale. La scrutinele precedente pe parcursul multor ani autoritățile neconstituționale de la Tiraspol au blocat, prin diverse metode, participarea la vot. Credeți că acest exercițiu de duminică oferă o șansă de a spori încrederea între cetățenii de pe cele două maluri ale Nistrului?
Anneli Ute Gabanyi: „Ei, asta îmi amintește de experiența mea personală. Eu am fost observator OSCE la alegerile din 1994 și împreună cu reprezentantul Olandei la OSCE am trecut dincolo, în Transnistria, și am vizitat deputați care s-au prezentat acolo la alegeri și trebuie să vă spun că experiența a fost absolut dezastruoasă. Ce mi-au povestit dânșii atunci, îmi amintesc că era un domn care era pe jumătate ucrainean și pe jumătate român din Moldova și care fusese expus la trageri de pistol și la atac asupra familiei sale. Deci, asta mă duce la întrebarea dacă și acum instituțiile acestei regiuni vor avea un comportament mai pozitiv față de circumscripțiile de acolo, față de alegătorii din Transnistria, gândindu-se că ar putea să ajungă prin cei aleși în Transnistria să influențeze activitatea Parlamentului din Chișinău sau dacă dimpotrivă vor proceda ca și în 1994 să-i intimideze, să-i sperie atât pe deputați, cât și pe alegători. Dar cum totul este foarte neclar, și aici în ceea ce privește aceste circumscripții și cei care se vor prezenta acolo, totul este în ceață.”
Dl Dodon a cântat o melodie la München care este pe placul publicului occidental...
Europa Liberă: Șeful statului, Igor Dodon, a anunțat cu mai multe ocazii că anul 2019 poate fi un an favorabil rezolvării problemei transnistrene. A mers la această Conferință pentru Securitate de la München, a spus că are un proiect de document care ar fi fost deja prezentat marilor actori. Unde duce această insistență de a se găsi o soluție durabilă pentru criza transnistreană?
Anneli Ute Gabanyi: „Aici cred că dl Dodon a cântat o melodie la München care este pe placul publicului occidental, pentru că noi știm că oricine dintre țările occidentale a avut președinția la OSCE a venit la Chișinău cu planuri pentru rezolvare și cu certitudinea că rezolvarea este simplă și le este la îndemână. Și toți au plecat precum au venit, adică cu problema nerezolvată. Problema este una a Republicii Moldova cu Rusia și face parte dintr-un plan mai larg al Rusiei în a controla. Noi știm ce s-a întâmplat atunci nu numai în Georgia, dar cam în toate punctele și în Moldova, Transnistria, crearea unor separatisme pentru a crea baza pentru ingerința Rusiei în treburile interne și externe ale acestor țări la margine și mai ales a Republicii Moldova, care are două atuuri din punctul de vedere al strategiei de securitate a Rusiei. În primul rând, Moldova este avanpostul Ucrainei gândind direcția Vest, adică dacă Moldova, de exemplu, va fi cucerită, să spun așa, sau recucerită de Rusia, glasiul ei al fostelor state sovietice, atunci și Ucraina ar fi pierdută. Deci, pe scurt, în momentul actual, în care Rusia devine tot mai agresivă în acest spațiu post-sovietic, unde încearcă și a încercat, și a reușit să ocupe chiar teritorii, adică nu se mai rezumă la metodele de influențare și de intimidare militară și politică a acestor state, adică Moldova, Ucraina, Georgia etc., dar a trecut la fapte în ultima vreme, înseamnă că o înțelegere care să fie în interesul securității și al integrității Republicii Moldova mi se pare tot mai greu de obținut. Noi știm că există planuri, cică și dl Ischinger, organizatorul Conferinței de Securitate de la München, fost ambasador al Germaniei în Marea Britanie și în Statele Unite, deci dl Ischinger ar avea niște planuri de creare a unui cordon sanitar neutru în jurul Rusiei. Mi se pare destul de naiv. Personal am propus un astfel de lucru acum 15 ani la Viena și la Chișinău, unde era problema ca aceste state, din proprie inițiativă, să ofere Rusiei neutralitatea permanentă în schimbul retragerii trupelor. Atunci acest lucru s-ar fi putut și știu că nu am avut mare succes chiar și la colegii care astăzi scriu despre astfel de proiecte ale dlui Ischinger. Din păcate, dl Dodon cred că nu va avea ceva serios de oferit.”
Europa Liberă: Dar această insistență de a obține garanția neutralității Republicii Moldova a fost și o idee pe timpul când au guvernat comuniștii. Vladimir Voronin a promovat-o, după care a renunțat la ea. Acum Igor Dodon promovând-o, ar putea să obțină de la actorii importanți din lume această garanție?
Anneli Ute Gabanyi: „Nu. Eu atunci în propunerea mea am adus modelul Austriei, unde de asemenea puterile occidentale, adică în 1955, când s-a semnat Tratatul de stat al Austriei și unde rușii, care erau și ei ocupanți ca de altfel și puterile occidentale, s-au retras și unii, și alții din Austria. Și totuși, nimeni nu a garantat neutralitatea Austriei, dar Austria însăși a reușit să-și consolideze în timpul care a trecut de atunci această neutralitate, care a devenit un fel de rațiune de stat a Austriei, însă atunci, în 2004, în 2003 acest lucru ar fi fost posibil într-un fel de situație de win-win, adică rușii ar fi avut de profitat, în sensul că neutralitatea care oricum exista a Moldovei, și Moldova ținea la această neutralitate, ar fi putut fi oferită în schimbul retragerii trupelor din Transnistria. Atunci, Rusia ar fi avut un interes, însă acum, în momentul în care rușii deja au implementat modelul transnistrean în Ucraina și unde ei sunt cei care dictează termenii discuțiilor, ei nu mai au interes să renunțe la intrarea acestor state în NATO. Prin faptul că au trupe rusești pe teritoriul lor, oricum NATO niciodată nu le-ar primi în această organizație.”
