Spre surpriza generală, în Israel Beniamin Netaniahu și-a suspendat marea reformă din justiție, sub presiunea străzii și a diviziunilor interne din guvernul său.
“Mai bine mai târziu decât niciodată”, comentează un editorial sever din Jerusalem Post. După săptămâni de proteste, și după concedierea ministrului apărării, Netaniahu a anunțat că-și suspendă reforma din justiție până după Pesah, Paștele evreiesc, spre sfârșitul lunii aprilie.
„După trei luni de presiuni necruțătoare, cea mai mare mișcare de protest din istoria Israelului și-a îndeplinit scopul”, constată The Guardian.
Casa Albă, care declarase că este „profund îngrijorată” cu o zi înainte, a salutat armistițiul social și și-a reînnoit apelul spre un compromis cât mai curând posibil, relatează The Washington Post.
“Lupta e departe de a fi încheiată”
“Va fi însă asta de ajuns pentru cei care manfestează?” se întreabă CNN. Poate că șeful guvernului a câștigat ceva timp, însă „protestele vor continua dacă Netaniahu nu recunoaște public că a greșit. Acesta este singurul scenariu care poate funcționa”, a declarat generalul Tamir Hayman, directorul Institutului pentru Studii de Securitate Națională, pentru CNN.
Yair Lapid, liderul opoziției, este dispus să negocieze, dar numai cu condiția ca legislația să fie complet revocată. Între timp, The Times of Israel scrie despre această premieră: zeci de mii de oameni au mărșăluit prin Ierusalim scandând: „știm pentru ce am votat, oamenii vor reforma justiției”. O altă frază auzită: „Vocea noastră nu este mai puțin importantă decât cea a unui pilot”, o referire, explică site-ul, către rezerviștii Forțelor Aeriene, care au avertizat că vor intra în grevă dacă proiectul va fi votat așa cum este prezentat acum.
Pentru a-i convinge pe membrii de extrema dreaptă ai echipei sale să accepte suspendarea votului, Netaniahu a trebuit să-i cedeze ministrului Securității Naționale, Itamar Ben-Gvir, constituirea unei gărzi naționale care să fie sub comanda sa, constată Ha’Aretz.
În Italia, La Repubblica notează că este „surprinzător că un politician ca Netaniahu, cu un succes atât de lung, om cu siguranță lipsit de scrupule, dar fără îndoială înzestrat cu fler și carismă, nu a înțeles unde îl ducea pactul cu diavolul, adică cu partidele de extrema dreaptă din coaliția de astăzi. Poate că el a fost orbit de stresul generat de procesul de fraudă și corupție care îi atârnă de ceva vreme deasupra capului și pentru care riscă închisoarea. Sau, la 73 de ani, poate că a pierdut aura magică ce i-a permis cândva să supraviețuiască în cele mai periculoase circumstanțe.”
Gata cu găzduirea afganilor
În Marea Britanie, cum o revelează The Times, circa 9.000 de refugiați afgani care au fugit de talibani în august 2021 și sunt găzduiți de atunci în hoteluri vor fi anunțați să găsească o cazare alternativă până la sfârșitul anului.
Afganilor care au ajuns în Anglia în cadrul diferitelor scheme de relocare și care includ un important număr de familii numeroase, li se va oferi o posibilitate de cazare pe care ei vor trebui să o accepte sau să se prezinte în fața autorităților locale ca fiind persoane fără adăpost. De asemenea, se așteaptă ca miniștrii să își prezinte planurile de a muta solicitanții de azil în baze militare și în alte locuri supravegheate.
„O palmă dată Italiei”: Franța nu va extrăda zece „terorişti” de extremă stângă
„Este sfârșitul unei povești care durează de patruzeci de ani”, constată La Repubblica. Pe 28 martie, justiția franceză a confirmat că nu va avea loc nicio extrădare în cazul celor „zece teroriști italieni”, anunță principalul ziar din peninsulă.
„Palma dată de Paris Italiei: refuzul extrădării foștilor refugiați din Brigăzile Roșii”, titrează La Stampa. Acest ziar centrist rezumă reacțiile puternice ale întregului spectru politic. Astfel, reacția Ligii, partid de extrema dreaptă: „Franța respinge copiii migranți, dar cocoloșește niște asasini.”
Acei foști activiști (inclusiv șase foști membri în Brigăzile Roșii), arestați în urmă cu aproape doi ani în urma unei cereri reînnoite de extrădare, „fuseseră deja condamnat de instanțele italiene, unii pe viață, dar beneficiase de „doctrina Mitterrand””: fostul președinte socialist a refuzat să extrădeze „foștii activiști politici italieni care o rupseseră cu trecutul lor”, explică La Repubblica.
Totuși, „în primăvara anului 2021, după luni de negocieri, Emmanuel Macron […] hotărâse la rândul său, creând surpriză, să deschidă calea unor cereri de extrădare aflate în așteptare de ani de zile, fiind vorba de o listă de zece nume”.
Un refuz definitiv
În iunie 2022, Curtea de Apel din Paris s-a opus extrădării acelor două femei și opt bărbați, „în numele respectării dreptului la viața privată și de familie al acestor persoane stabilite în Franța și al dreptului la un proces echitabil”. Cu toate acestea, președintele Macron și-a reafirmat dorința de a-i vedea pe acei foști militanți „implicați în crime sângeroase” judecați în Italia.
Drept urmare, procurorul general al Curții de Apel din Paris, Rémy Heitz, făcuse recurs, „fapt fără precedent”, potrivit La Repubblica. Curtea de Casație a respins însă recursul, marți 28 martie, și a declarat că opinia Curții de Apel este „finală”.
„Este vorba de un eșec pentru autoritățile italiene […] și, de asemenea, pentru guvernul francez”,conchide Corriere della Sera.
„Este o rușine fără un temei juridic”, a declarat Roberto Della Rocca, supraviețuitor al unui atentat al Brigăzilor Roșii din 1998, citat de La Stampa.
