„Nepopular, dar corect”. Așa caracterizează Florin Negruțiu (republica.ro) cel mai recent discurs al președintelui Klaus Iohannis, care a dezavuat apăsat ciudatul acord convenit între ministrul de interne și Biserica Ortodoxă Română. Acordul ar prevedea ca, în noaptea de Înviere, oamenii să nu meargă la biserică, dar lumina să fie împărțită la casele celor doritori de către… polițiști. Ministrul Marcel Vela s-a pus de acord cu premierul Ludovic Orban și argumentează că așa ar fi mai sigur, întrucât „are informații” că se pun la cale grupuri care să forțeze participarea ortodocșilor la slujba de Înviere. Un adevărat scandal. Negruțiu spune că, pe de o parte, Patriarhia nu are cum să garanteze că nu se va produce nicio contaminare când se permite o asemenea dez-izolare de proporții după două luni de restricții. De asemenea, reamintește că treaba polițiștilor e alta. România e un stat laic și de această trăsătură aparține Poliția.
Magda Jităreanu (ziare.com) consideră că momentul când Vela a anunțat măsurile convenite cu BOR a fost „o scenetă distopică”, rezultat al unui „pariu inconștient”. „Gestul ministrului Vela, scrie jurnalista, e mai mult decât unul de hybris și mai mult decât o confiscare politică. Într-un moment în care e nevoie de unitate decizională, de tehnicitatea procedurilor și de încurajarea oamenilor să gândească și să se comporte solidar, chiar dacă asta înseamnă restrângerea temporară a unor drepturi, ministrul de Interne a plantat germenii unor polarizări toxice”. „E meritul președintelui Klaus Iohannis că a înțeles că paguba făcută poate lua proporțiile unor drame”.”Și e loc și pentru Biserica Ortodoxă să își încurajeze credincioșii să îl îngăduie pe Dumnezeu și în casele unde lumânarea e de anul trecut sau cumpărată din supermarket, pentru că lumina Învierii nu irumpe în obiecte cu etichete, ci în spiritul și așteptarea fiecăruia să poată desăvârși binele”.
Guvernul ar trebui să ceară odată banii pe care Uniunea Europeană îi pune la dispoziția României
Într-un interviu acordat Ioanei Ene-Dogioiu, la ziare.com, analistul politic Andrei Țăranu ajunge la concluzia că mai sunt unele riscuri încă insuficient luate în seamă : de pildă, instalarea unui dezinteres marcat pentru politică, tradus la viitoarele alegeri printr-un absenteism accentuat. E clar că „distanțarea socială” conduce la distanțare de politică. Sunt apoi riscuri de ordin etic și comportamental. Facebook-ul oferă spectacolul unei acutizări teribile a resentimentelor, împrăștiate în toate direcțiile. Andrei Țăranu are mari rezerve și față de măsurile de ordin social ale guvenanților : crede că acum ar fi fost nevoie de ajutor pentru cetățeni, chiar sub forma aleasă de președintele american, cecuri, bani pur și simplu, pentru a reda încrederea și a stimula solidaritatea. Apoi, guvernul ar trebui să ceară odată banii pe care Uniunea Europeană îi pune la dispoziția României. De ce nu o face ? De frică, într-un fel, din neîncrederea că acești bani se vor duce unde trebuie și nu vor fi ei, guvernanții, trași la răspundere. Face președintele Klaus Iohannis tot ce trebuie și cum trebuie ? întreabă în mai multe feluri reporterul Ioana Ene. Da, face tot ce poate, dar nu doar că nu are charisma președintelui francez Emmanuel Macron, dar nu trebuie uitat că nu are nici prerogativele lui. Neavând niciun fel de puteri executive, Iohannis este constrâns să se adreseze românilor spunând doar lucruri de bun simț, adică „generalități”.
