Comisia Europeană a anunțat, în această săptămână, un Plan de redresare economică pentru Republica Moldova, în valoare de până la 600 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară, granturi și investiții, sprijinite prin combinări și garanții financiare. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că Republica Moldova se află la o răscruce de drumuri, iar Planul de redresare economică al Uniunii Europene constituie un efort fără precedent pentru a ajuta țara pe calea recuperării și pentru a duce mai departe un program ambițios de reforme, în interesul cetățenilor. Despre Moldova la răscruce vorbim la acest sfârșit de săptămână.
* * *
La aproape trei decenii de independență a Republicii Moldova, se mai spune că țara merge pe drumul cu ceaţă prin tranziţie, testând şi experimentând diverse variante de dezvoltare, doar că a ajuns tot la răscruce de drumuri. Moldova nu mai are timp de pierdut, sugerează oamenii cu care am discutat la Cornești, Ungheni. Eu vor ca alegerile anticipate din 11 iulie să aducă schimbarea. Și iată de unde trebuie să înceapă schimbarea, în opinia lor.
– „Să dea hoții jos de la putere, ei nu-i socot pe iștilalți de oameni, ei ne socot ca de robi și bandiții trebuie puși toți la pușcărie.”
Europa Liberă: Cine să-i dea jos?
– „Norodul. Toată nădejdea-i la Domnul.”
Europa Liberă: În ziua alegerilor, cetățeanul e stăpân, el e suveran, el decide.
– „Da, da, foarte corect și majoritatea lumii îi ca să dea banditismul ista jos.”
Europa Liberă: Dar e greu să știi cui să-i dai votul?
– „Amu-i cam greu. Obeșciaiut zolotîie gorî (rus. – promit munți de aur), cum zice rusul, dar de făcut tot nu face nimic. El nu știe cum tot să bage mâna în buzunar la tine.”
Europa Liberă: Câte partide sunt în Republica Moldova și câte au dreptul să participe la alegeri, știți?
– „Sandu și de-alde al lui...”
Europa Liberă: Sandu nu participă, ea-i președintă.
– „Da, da... Partidul ei care a fost, PAS, și al lui Slusari, dar restul – aceștia-s niște hoți și niște bandiți. Socialiștii s-au dat cu comuniștii, erau cei mari vraghi (dușmani) și-amu ei se balotează.”
Europa Liberă: Dar cum vă explicați, ce i-a unit?
– „Bogăția și hoția.”
– „Da, da, să nu le ia bogăția.”
– „Să nu le ia bogăția și averea pe care o au ei. Voronin măcar ceva-ceva a făcut, dar Dodon aista-i un trădător.”
– „Dodon îi cu Rusia mai mult...”
Europa Liberă: Pentru Dvs. contează dacă la guvernare ajung partide de stânga sau de dreapta?
– „De dreapta să ajungă, oameni.”
Europa Liberă: De ce?
– „Pentru că eu mă gândesc că ceva-ceva o să fie pentru norod.”
Europa Liberă: Dvs. ce alegeți – omul, doctrina, partidul, promisiunea?
– „Eu adevărul îl aleg. Mă gândesc că, dacă vor câștiga oamenii care îs cu credință, poate că se va mai schimba ceva, dar dacă nu – cum am fost robi, așa și-o să murim robi.”
Europa Liberă: Dar pentru Dvs. cine sunt oamenii?
– „Aici trebuie un stăpân, noi... Un președinte, săraca, vrea să ridice, dacă bandiții o dau jos. D-apoi dar de unde să guvernezi, dacă-s toți hoții la putere? Să vorbim de-alde Șor, cum să-l alegi tu, dacă el nici nu-i aici? El își bate joc de Moldova asta. I-a cumpărat ca pe puii cei de la cloșcă, cum le dai păsățăl, ei vin, așa-i și cu moldovanul ista al nostru. Ar trebui partidul ista definitiv dat în afara legii, nici să nu figureze, să nu fie! Dă Doamne să câștige dna Sandu, dar bandiții iștia n-au să-i dea voie.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi am făcut un popas aici la Cornești, Ungheni, și întrebăm cetățenii ce așteptări au de la data de 11 iulie, ziua alegerilor parlamentare anticipate.
– „Sperăm că dreapta să câștige, să ia majoritatea și să mergem înainte.”
Europa Liberă: De ce mizați pe dreapta?
– „Fiindcă Partidul Acțiune și Solidaritate se arată un partid puternic și avem și președintele în fruntea republicii, dna Maia Sandu, și-apoi avem și AUR, care se arată bine. Și sperăm că unul cu altul să ia conducerea în parlament, să facă majoritatea și să rezolve ceva în țărișoara asta.”
Europa Liberă: Cum descrieți actuala situație din Republica Moldova?
– „Îi haos, îi haos, fiindcă chiar poporul este dezbinat, nu știe ce să se mai gândească, nu știe ce să mai aleagă de-acum până la urmă.”
Europa Liberă: De ce-i această dezbinare? De ce s-a ajuns ca să fie divizarea asta atât de profundă?
– „Care și cum vine la conducere își fac interesele lor personale, uită de promisiunile electorale pe care le-au făcut și își fac lucrurile lor și omul vede, și nu-i prost, și înțelege că...”
Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut un popas aici la Cornești, Ungheni, și întrebăm cetățenii ce așteptări au de la 11 iulie.
– „Așteptăm să câștigăm pe dreapta cât mai mult, să luăm majoritatea, să putem hotărî ceva în parlamentul ista, în țara asta.”
Europa Liberă: Dar când ziceți dreapta, la cine vă gândiți, la ce partide?
– „Mă gândesc la PAS, la Țîcu... Și ei prea îs despărțiți. De ce nu se unesc, eu nu înțeleg, fiindcă Dodon, socialiștii și comuniștii s-au unit și acesta-i un pericol.”
Europa Liberă: Dar ce i-a unit pe dânșii?
– „Să câștige, iaca care-i interesul lor, să ia majoritatea în parlament și să meargă tot așa cum au mers până acum și să facă ce vor.”
Europa Liberă: Dar cum au mers până acum?
– „Fac ce vor, îs felurite hoții acolo, să vă spun drept. Și vrem să câștigăm pe dreapta. Spunea scriitorul Druță că se va alege grâul de neghină, iată a venit momentul. Băștinașii dacă nu vor înțelege situația asta, de razul ista (astă data) îi periculos, au să câștige nătărăii, fiindcă băștinașii uneori nu-și dau seama ce fac ei acum. Chiar am avut vorbă aici, la Cornești, am vorbit cu unul și i-am spus că avem un tanc aici, trebuie de luat tancul. Îi moldovan, dar el zice: „Acesta-i o amintire”. Dar ce amintire, tancul unde-i întors cu țeava? Că ne-au eliberat, că a fost eliberare, dar eliberatorul se duce înapoi, dar aista așa a și rămas aici, înseamnă că el ne-a ocupat.”
Europa Liberă: După 11 iulie va fi ușor să fie creată o majoritate parlamentară, să fie învestit un guvern?
– „Pericolul e acela că partiduțele acestea au chip să nu intre în parlament și ele irosesc voturile. Acesta-i pericolul! Trebuie să se unească, ca să facem un bloc puternic și să putem lua majoritatea, asta-i problema principală.”
Europa Liberă: Dar care-i drumul corect, pe care să se îndrepte Republica Moldova? Ce schimbări trebuie să aibă loc aici, pe interior?
– „Să fie dreptate în țara asta, corupția asta-i strașnică, corupția-i foarte mare, dacă nu dai, nu faci nimic, oriunde ar fi. Vreau să vă spun că corupție îi la poștă, corupție îi la primărie, corupție îi la policlinică, peste tot locul îi corupție. Să mă scuzați de așa vorbe.”
Europa Liberă: Cum s-a ajuns ca banul să decidă totul?
– „De sus s-a început. Cum se spune, peștele se strică de la cap. Acolo toți...”
Europa Liberă: Dar se curăță?
– „Dar se curăță de la coadă (râde)... Da, pentru că în parlament acolo îs toți de-aiștia care au business cu interese corupte, tot acolo-i corupția.”
Europa Liberă: Unii deputați au mai trecut dintr-un partid în altul. V-a deranjat, cum ați înțeles acest traseism politic?
– „Că au vrut ceva să schimbe tot în folosul lor, vasăzică, nu în folosul cetățeanului. Și-au vândut mandatul... Chipurile, ei toți se stăruie pentru popor, dar în realitate fac pentru dânșii totul acolo.”
Europa Liberă: La vot o să mergeți?
– „O să mă duc numaidecât și „baba” am s-o iau la vot. O să votăm pentru PAS sau pentru Țîcu. Țîcu e un băiat tot bun și am să votez pentru PAS ori pentru Țîcu. Mă tem că ei îs partiduțe mici și n-or lua nimic acolo, și o să pierd votul. Iaca, asta-i problema.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi în ospeție aici, la Cornești, raionul Ungheni, și întrebăm cetățenii ce așteptări au de la scrutinul din 11 iulie.
– „Așteptările sunt mari, dar realitatea ne cam întristează, fiindcă forțele de dreapta nu s-au unit și chiar am așteptat să facă o alianță, un bloc, dar n-a fost să fie.”
– „Îs prea împrăștiați.”
– „Nu știu, fiecare cu rânza lui, a moldoveanului, cu orgoliul lui...”
– „Așteptăm ca dreapta să fie în majoritate, să mergem spre lichidarea corupției. Sperăm, speranța ni-i mare, dar nu știu.”
Europa Liberă: E greu să știi astăzi cui să-i dai votul?
– „E greu să știi cui să-i dai votul și să nu-l pierzi, asta este greu.”
– „Să nu dai votul degeaba, iaca ce.”
Europa Liberă: Dar ce valoare, ce preț are votul cetățeanului?
– „Prețul cel mai mare, fiindcă cetățeanul decide și soarta lui, câteodată fiind chiar inconștient de faptul că el este factorul hotărâtor, el e suveranul. Și-i păcat că lumea pe urmă își dă seama că a făcut o greșeală, iar atunci când ține, cum se spune, frâiele în mâini, nu-și ia soarta în mâini.”
Europa Liberă: Ce alege cetățeanul, votantul – partidul, promisiunea, lista partidului, programul?
– „Depinde de alegător – care alege partidul, care alege pomenile electorale. Sunt diferiți alegători la care nivelul de cunoștințe este jos și aleg în ziua votării un pachet de ceva – hrișcă sau orez. De atâta sperăm pe diasporă, avem doi copii care-s plecați...”
Europa Liberă: Despre votul din diasporă mult s-a vorbit. Unii politicieni spun că, în general, cei plecați nu ar trebui să mai decidă viitorul Republicii Moldova, alții spun că doar votul din străinătate poate decide cine să guverneze.
– „Păi spun ăștia de-alde Dodon care se teme de votul diasporei, care știe că el i-a exilat încolo și de atâta se teme și-i taxează ca pe un electorat paralel. Dar oamenii care își vor copiii acasă înapoi, sigur că se bizuie pe electoratul din diasporă, pe votul lor.”
Europa Liberă: Ce vă doriți cel mai mult acum?
– „Îmi doresc cel mai mult să biruie dreapta și să-i văd pe toți corupții ăștia care stau acum la conducere, să-i văd la judecata poporului și la judecata adevărată, penală, cu o justiție adevărată, nu cum este justiția noastră moldovenească care astăzi auzim la televizor că l-au luat pe cela, pe celălalt, iar mâine îs toți liberi și îs toți în posturi și mai și, așa ca justiția moldovenească.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, în ospeție la Cornești, Ungheni, și întrebăm cetățenii ce așteptări au de la alegerile anticipate.
– „Păi așteptăm să fie schimbări și toată corupția să se ducă de la noi, să nu mai fie și să biruie Partidul Acțiune și Solidaritate și Maia Sandu, să mergem înainte cu dânsa. Iaca asta-i.”
Europa Liberă: Maia Sandu nu participă la alegeri.
– „Nu ea, dar noi adică mergem împreună cu dânsa.”
– „Dodon și Voronin să șadă acasă. Voronin să șadă acasă și să crească nepoții, să se ducă la prins pește.”
Europa Liberă: Tocmai ei s-au unit, au făcut un bloc electoral, merg împreună la aceste alegeri.
– „Da, dar el are 81 de ani ori cât acolo, lasă-l să stea acasă...”
– „Îi țara bandiților...”
Europa Liberă: Dvs. vedeți o diferență între felul cum guvernează cei cu viziuni de dreapta și cei cu viziuni de stânga?
– „Dacă vin comuniștii la putere și Dodon cu aiștia, noi atunci ne-am pierdut, pentru că ei n-au făcut nimic în țară și nici nu au să facă. Voronin a fost opt ani de zile și n-a făcut nimic, el numai a schimbat raioanele, nu i-au plăcut județele, iaca cu ce s-a ocupat atunci el și așa că n-a făcut el nimic în opt ani de zile, a cumpărat numai pământuri. Feciorul lui, iaca, tot aici la Cornești are pământuri și la Cristoforovca; Aleșka (Oleg) lui îi cu pământurile aici. Să nu bată el capul și să spună că el a făcut, n-a făcut nimic și Dodon n-a făcut nici atâta. Aista a umblat și s-a plimbat pe Muntele Athos, s-a rugat pentru noi, s-a dus la babă și i-a ghicit ouăle și iaca ce. (Râsete).”
– „Pe Muntele Athos s-a întâlnit cu Plahotniuc...”
– „Iaca ce a făcut Dodon. Și-amu el vrea să mai conducă țara? Și ce așteptăm noi de la un om care are 80 și ceva de ani, ca el să aibă grijă pentru acest tineret care are 16-20 de ani? El niciodată nu se gândește la aiștia.”
Europa Liberă: Dar din ceea ce spuneți Dvs. ar reieși că votul are și iz geopolitic?
– „Da, mai mult ai noștri votează ca să fim mai aproape de Europa, noi toți la Europa vrem, nu la Rusia, că Rusia nu ne-a dat nimic nouă. Iaca cum și acum a spus că solearkă (motorină) nu ne-a mai dat, bani nu ne-a dat ș.a.m.d. De ce amăgesc? Rușii ne amăgesc pe noi și am fost amăgiți de ruși, și amu tot așa-i iarăși.”
Europa Liberă: Dar din Occident ce a venit?
– „Dar din Occident iaca toate celea vine, lumea s-a civilizat de acolo, lumea mai bine trăiește care acolo s-a dus, materiale bune de acolo, tot construcții de acolo. Ce avem noi de la Moscova? Noi n-avem nimic, din Rusia n-am avut nimic noi.”
Valentina Ursu, Europa Liberă...
– „Dar eu vă cunosc pe voce și vă urmăresc cât mai mult.”
– „Și noi vă urmărim pe Dvs. Bunica la mine, oi-oi, iaca, Valentina Ursu vorbește. Tot lepădăm, noi politica și seara tot-tot urmărim, vă ascultăm toată vremea. Iaca o să-i spun lui bunica că am vorbit cu Dvs.”
Europa Liberă: Mulțumesc! Ce așteptați Dvs. de la alegerile anticipate?
– „Așteptăm un viitor bun, un viitor luminat, o țară curată să fie, să scăpăm, suntem sub jug. Am ieșit cu o pensie mizerabilă – 1.100 (de lei), zilnic trebuie tratament, nemaivorbind de alimentație, că spun, te duci la medic: „Alimentați-vă corect”. Dar cu ce, cu așa pensie putem noi să ne mai alimentăm, dacă achităm comunalele, să nu rămânem chiar pe întuneric să trăim? Ei și în rest, de ce ne rămâne? De pâinică...”
Europa Liberă: Dvs. vorbiți că sunteți dezamăgiți în clasa politică, dar cei de la putere ajung tot cu votul cetățenilor?
– „Cu votul nostru ajung și când vin, apoi ne duc până la ușile raiului, și când ajungem acolo închid toți ușile, lor le e bine, s-au așezat în fotolii, dar voi duceți-vă, turmo, și pașteți înapoi. Dl Voronin chiar a fost și eu singură l-am întrebat, zic: „Cu Roșca atâta v-ați scuipat, v-ați batjocorit, v-ați numit unul pe altul, eu mă gândeam chiar, dacă Voronin câștigă – Roșca nu mai vede soarele. Când au câștigat, ei la urmă peste noapte au stat umăr de umăr, v-ați făcut prieteni”. D-lui îmi spune, cică: „Mata știi câtă scuză ș-o cerut el?” Dar eu zic: „Dar și eu să-ți trag matale una în cap și mă rog de mă iartă, că asta nu-i greu să zici mă rog de mă iartă, dar faceți pentru popor ceva”. Acum când a fost la noi și noi îl întrebăm: „Dar Dvs. o să vă uniți cu socialiștii”? – „Nu, în niciun caz, doamnelor, nu!”. Și atâta a vorbit urât de Dodon, acum iar îs prieteni. Cum să mai avem noi încredere?”
Europa Liberă: Dar ce i-ar fi unit pe dânșii?
– „Că-s toți hoți și-s prieteni, un om cinstit cu un hoț nu o să facă prietenie.”
– „Și unul, și altul au furat, dacă o să-i tragă la lege și el zice: „Hai să ne susținem, măi!”.”
– „Dacă dna Maia îi descoperă...”
Europa Liberă: Cine?
– „Dna Maia! Lor nu le place, ei se tem, de atâta și se adună iar cuibul ca furnicile înapoi și țin unul cu altul, de atâta se vorbesc unul pe altul și pe urmă îs prieteni. D-apoi ne pierdem încrederea.”
Europa Liberă: Ia ziceți, ce așteptări aveți de la alegeri?
– „De la alegeri aștept că o să fie bine, dacă o să scoatem acești europeni, care vor să ne unească cu Europa.”
Europa Liberă: Dar pe cine să-i aduceți la putere?
– „Pe comuniști, că au lucrat foarte bine când au fost ei.”
– „Ce au lucrat? Ce au făcut ei? Dodon tot a furat, ce a făcut? Dodon ce ți-a făcut?”
– „Dar aiștia ce au făcut, aiștia-a, iaca?”
– „Care aiștia?”
– „Care vor să ne ducă în Europa.”
– „Tot au făcut bine, tot e bine, pentru toți.”
– „Doamne ferește! Eu am trăit cu comuniștii și cu comuniștii am trăit bine, și leafă am avut, și de lucru am avut, și în Dom otdîha (rus. – Casă de sănătate) am fost de vreo câteva ori.”
– „Mata spui atâtea, eu am un ginere care plânge, că el și-a calicit oasele și a pierdut tinerețile în Rusia și azi îi pare rău de anii care i-a pierdut în Rusia, îi pare rău. E deosebire ca de la cer la pământ.”
– „Eu am slujit în armată tot în Rusia.”
Europa Liberă: Dvs. ați așteptat să se unească Dodon cu Voronin?
– „Da! Că am știut că dacă ei o să se unească împreună, o să fie la guvernare și o să ne guverneze foarte bine.”
– „Au să fie ei la guvernare, cum am să fiu și eu...”
Europa Liberă: Dar cine are de câștigat, Voronin sau Dodon, că s-au unit?
– „Mai mult Voronin.”
Europa Liberă: Dar după alegeri ar putea să se despartă în parlament comuniștii de socialiști?
– „Nu, o să fie împreună.”
Europa Liberă: Uitați-vă cât de divizată este societatea.
– „Iaca sunt așa, sunt așa și pentru asta se pierde mult, fiindcă oamenii nu-s hotărâți, dar, iaca, o zis unul că i-a fost atunci bine și lui îi pare...”
Europa Liberă: Dar ce-i dezbină astăzi pe cetățenii Republicii Moldova?
– „Politicienii cu interesele lor ne dezbină, fiindcă ei își fac numai pentru interesele lor, dar pentru popor... Dacă spune că Voronin ne-a scos din caloși, ne-a dat tot munca noastră, banii noștri care au fost furați și încep a-ți da și a te amăgi pe la sărbători cu câte vreo două ruble și ia-uite eu ce fac pentru popor. Aceștia îs banii noștri și de la dânșii eu aș zice că nu văd viitor.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut astăzi un popas aici, la Cornești, Ungheni, și întrebăm cetățenii ce așteaptă de la alegerile parlamentare anticipate.
– „Justiția e cea mai afectată de niște microbi și ar trebui să scape de microbii aceștia. Cu alegerile de acum trebuie de găsit oameni competenți, oameni care să poată să ne demonstreze că se poate de făcut ceva în țara asta.”
Europa Liberă: Partidele și-au făcut deja listele, ați văzut cine sunt incluși pe liste?
– „Olecuțică numai, n-am făcut cunoștință încă cu dânsele, dar de-acum în cap am eu pe cine să aleg.”
Europa Liberă: Dar e greu să știi astăzi cine merită votul?
– „Da, e greu, pentru că s-au pătat.”
Europa Liberă: De ce s-a pierdut această încredere în clasa politică?
– „Că peștele de la cap se strică.”
Europa Liberă: Și se curăță de la coadă...
– „De la coadă, dar au furat fără jale, nu s-au gândit deloc la omul care muncește și iaca strânge impozite de la noi, una-alta, noi ne răsplătim cu statul, dar iaca uite la ce am ajuns. Când merge campania de alegeri, el vine, promite marea și sarea care câteodată ne gândim că, măi, dar de unde are el puterea ceea, că trebuie să te gândești, înainte de a ridica un sac în spate trebuie să știi, îl poți ridica sau nu-l poți ridica, dacă nu-l poți – nu mai pune mâna pe toartă. Așa și aici.”
Europa Liberă: Și cum vedeți viitorul Republicii Moldova după alegeri?
– „Poate va da Dumnezeu și ceva să se schimbe, că dacă o dizolvat și i-a împrăștiat, una-alta, înseamnă că totuși la votare poate să se primească ceva pozitiv mai departe să ajungem.”
Europa Liberă: Dar credeți că nu va mai fi confruntare între parlament și președinție?
– „Iaca aici tot, e tare greu când președintele poate să ia o decizie și când îi pun bețe în roate iarăși e greu. Iaca suntem o țară parlamentară și trebuie să se ajungă la un numitor comun, au luat hotărârea și e rezolvat, dar așa, președintele ia hotărârea să facă așa, să facă așa în țară, una-alta, dar acolo ei iar au scopurile lor. D-apoi cum naiba? Nu știu, să aibă majoritatea președintele, ca el să poată lucra liniștit cu următorul guvern și să nu aibă în spate greutăți care s-o încurce la muncă.”
Europa Liberă: Și trei probleme care-s cele mai importante, pe care le-ați evidenția?
– „Prima asta-i justiția, dar mâna stângă o spală pe cea dreaptă și se primește că nu-i regulă. Doi: corupția, mita aceasta care, iarăși, spală una pe alta mână și sărăcia la aceștia, pătura de jos e tare afectată, nu știi încotro s-o iei, iaca, eu deja am fost, mai mult la Moscova am fost...”
Europa Liberă: Ce părere aveți despre votul din diasporă?
– „Ajută mult, acolo e intelectualitatea noastră, cei mai tineri, cei mai vânjoși, cum s-ar spune, și mai puternici, care el știe ce vrea și încotro s-o ia.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, am poposit aici, la Cornești, Ungheni, și întrebăm cetățenii...
– „V-am auzit aseară la radio...”
Europa Liberă: Știți când vor fi alegerile parlamentare anticipate?
– „Știu!...”
Europa Liberă: Când?
– „Pe 11 iulie.”
Europa Liberă: Și ce vor decide aceste alegeri? Ce vreți Dvs. să decidă?
– „Eu vreau să decidă să fie bine pentru popor, să nu fie gălăgie în țară, să nu fie război, să nu fie foamete.”
Europa Liberă: Cine face schimbarea?
– „Noi! Cum alegem...”
Europa Liberă: Dar e greu să știi cui să-i dai votul?
– „Dar știți că-i cam greu? D-apoi îs așa de mulți! Dar eu nici nu-i cunosc pe ceilalți. De-amu aiștia – socialiștii, comuniștii, Șorul, PAS-ul, Platforma DA –, aiștia-s mai principali, dar pe ceilalți nu-i știu.”
Europa Liberă: Dar că s-au unit socialiștii cu comuniștii, cum ați văzut acest bloc format din două partide?
– „Ei de câștigat n-au să câștige majoritatea, dar au să ia o bună parte din voturi. Eu nu spun că sunt cu comuniștii sau cu socialiștii, dar știu că, atunci când a fost Voronin, era ordine în țară.”
Europa Liberă: Dar el i-a crescut pe Plahotniuc, pe...
– „Apoi iaca asta-i, i-a crescut. Și nu știu, o să vedem care o fi aista, PAS-ul, da, dar cum să vă spun? Dacă ești deputat în parlament, ce purtare e asta – să bați din picioare, să strigi, să arunci cu apă? Nu-i frumos.”
Europa Liberă: Și încotro să se îndrepte Republica Moldova, care ar fi calea corectă?
– „Îi clar că înspre Europa, ce-i bun de la Europa să ia, iaca asta-i.”
Europa Liberă: Și votul cetățeanului ce preț are, ce valoare are?
– „Apoi are, dacă votează pentru ceea ce-i scris acolo, ce promite și să facă. Iaca și încă o problemă, toată diaspora spune că noi votăm pentru aceea ca să fie bine în țară, dar cine o să facă binele acesta, ia să-mi spuneți Dvs., cine face binele acesta?”
Europa Liberă: Dar cine trebuie să-l facă?
– „Noi! Ei trebuie să vină în țară și să facă. Și încă o problemă este, la Transnistria, că a fost gălăgie acolo, ei îs separatiști, dar ei mai mult drept au să voteze, că trăiesc aici, unii lucrează în Moldova, plătesc impozite, deci de ce n-au dreptul?”
Europa Liberă: Problema era că și ei au fost aduși organizat, li s-au dat bani.
– „Dar aceia?”
Europa Liberă: Cum vedeți rezolvarea problemei transnistrene?
– „Dialog să aibă.”
Europa Liberă: Ce statut merită regiunea transnistreană?
– „Iată Găgăuzia cum e? Autonomie! Așa și Transnistria să fie în componența Moldovei, eu numai de partea asta sunt, dar așa, dacă vom fi tari și mari din toate părțile, noi n-o să rezolvăm problema.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, am făcut un popas aici, la Cornești, și întrebăm cetățenii ce așteptări au de la anticipatele din 11 iulie.
– „Vrem bine mai departe.”
Europa Liberă: Concret?
– „Vrem un parlament care să poată funcționa și să lucreze pentru popor.”
Europa Liberă: Dar există vreun politician în Republica Moldova care pe parcursul a 30 de ani nu ar fi promis că vor munci pentru popor, vor aduce bunăstare, prosperitate?
– „Toți au promis, dar 30 de ani nu s-a mai făcut ceva bun. Poate s-a făcut și bun, dar majoritatea și-au umplut buzunarele și atât. Parlamentul, dacă se va alege un parlament bun...”
Europa Liberă: Ce înseamnă pentru Dvs. un parlament bun? Cine merită să ajungă să fie aleșii poporului în următorul legislativ?
– „Cred că aceștia de pe dreapta, Maia Sandu, și nu numai.”
Europa Liberă: Maia Sandu nu participă la alegeri, ea nu este concurent electoral.
– „Da, da, politica ei, că doar ea a ajuns spre asta și PAS, PDA. Sunt mulți, dar rău fac că ei se dezbină, ar trebui să facă două, cel mult două blocuri. De pildă, de ce să nu funcționeze blocul care a fost ACUM?”
Europa Liberă: Pe stânga au reușit să se unească?
– „Da, că se temeau că au să piardă, Dodon zice: „Hai, de unde am fugit – de acolo mă unesc din nou”. Și, da, îi interesant.”
Europa Liberă: Ce preț are votul cetățeanului și ce preț are promisiunea politicianului?
– „Votul are foarte mare importanță, fiindcă de la vot se hotărăște soarta tot a oamenilor, a țării, de asta depinde, de votul oamenilor, dacă ei o să voteze corect. Dacă ar avea cap să ia pomenile și să voteze toți cum e corect, ar fi bine.”
Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi adunăm opinii aici, la Cornești, Ungheni, despre miza alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. Sunteți tânăr, generația tânără ce așteptări are?
– „În primul rând, să nu ne pomenim iarăși în aceeași situație care a fost în parlamentul trecut, să tragă stânga cu dreapta și să nu poată să se înțeleagă până la urmă.”
Europa Liberă: Contează dacă la guvernare ajung politicieni cu viziuni de stânga sau politicieni cu viziuni de dreapta, calitatea guvernării se deosebește când unii vin la putere și când vin alții?
– „Desigur se deosebește, dar, până la urmă, pentru mine personal n-are tare mare importanță stânga sau dreapta, dar să fie oameni pentru popor, să se gândească la popor. Atunci când sunt în campania electorală, ei merg și promit una, când ajung acolo uită cu totul, iată asta și aduce dezamăgire la oameni, pentru că ei promit și de multe ori chiar promit marea și sarea, cum se spune, și când ajung acolo în genere uită de toate. Tineretul mai ales are o speranță mare în schimbări.”
Europa Liberă: Se zice că numărul nehotărâților crește anume pentru că tineretul nu se prezintă la vot. Adică, ei ar fi mai indiferenți față de viitorul statului?
– „Este, persistă la noi în societate indiferența tineretului, dar tineretul, iată mai ales deja în anii noștri, decide foarte mult. Personal cunosc tineri deputați care sunt în parlament, am avut posibilitatea chiar pe viu să-i cunosc și îs bravo, îs mulțumit. Iată, băieții tineri care ajung în parlament, care luptă ca să fie dreptate. Deci, asta și sperăm mai departe să se întâmple.”
Î * * *
Voci adunate la Cornești, localitate din raionul Ungheni. Nu a existat niciodată o abordare „unipartinică” din partea vreunui partener din țările occidentale. Ei au fost și sunt gata să lucreze cu toate guvernele, indiferent de culoarea lor politică. Iar Uniunea Europeană întărește prin multiplele proiecte statalitatea Republicii Moldova. Acum 7 ani s-au furat 12% din Produsul Intern Brut și Occidentul a avut dreptul să pună întrebarea: Cine este pedepsit pentru acest jaf bancar? Declarațiile aparțin Ambasadorului Poloniei la Chișinău, Bartłomiej Zdaniuk. Discutăm cu diplomatul polonez despre reforme și cât de importante sunt ele atât pentru Polonia, cât, mai cu seamă, pentru Republica Moldova.
Bartłomiej Zdaniuk: „Tot timpul trebuie făcute unele reforme. Dacă mă întrebați cum vedem noi această situație, este greu, bineînțeles, să faci unele reforme mai târziu...”
Europa Liberă: De ce este greu?
Bartłomiej Zdaniuk: „Este greu dacă nu le-ai făcut la timp. Dar, totodată, există experiențe. Sunt mai multe țări, nu numai Polonia, dar și alte țări din Europa Centrală și cea de Est, unele țări chiar post-sovietice, unele țări post-comuniste, cum este Polonia, care au făcut unele lucruri. Unde sunt ele acum? Deci, chiar poate Republica Moldova este într-o situație mai favorabilă, în sensul că are o experiență mai bogată, cea a diferitelor țări din această zonă a Europei. Și iată această experiență trebuie studiată și reformele – de ce nu? – pot să fie făcute într-un mod mai puțin dureros, fiindcă se pot evita unele greșeli pe care le-au făcut alții, care pot servi drept sfat pentru oamenii din Republica Moldova. Dar, în primul rând, trebuie să fie dorință. Dacă vrei, vei reuși! Această dorință este piatra de temelie a fiecărui succes. Și să nu credem că, dacă nu vom face nimic, nu vom schimba nimic, vom sta liniștiți și, cumva, vom trece de niște vremuri grele și iarăși va fi bine. N-o să fie bine!”
Europa Liberă: În Republica Moldova cea mai grea reformă este considerată reforma în justiție, pentru că așa se consideră că, dacă s-ar face o adevărată reformă în justiție, s-ar scăpa mai ușor de corupție, de scheme și poate-poate se schimbă și mentalitatea. De ce credeți că e atât de greu să fie înfăptuită această reformă?
Bartłomiej Zdaniuk: „Este o întrebare care trebuie pusă în primul rând cetățenilor Republicii Moldova și acest lucru cred că trebuie să fie poate chiar unul din cele mai importante momente ale campaniei electorale, în care, pe de o parte, sunt mai mulți candidați, mai multe liste ale candidaților și, pe de altă parte, poporul Republicii Moldova. Atât per ansamblu, cât și în fiecare localitate, fiecare oraș, fiecare sat, unde, în mod firesc, candidații vor merge, se vor întâlni cu alegătorii. Și este rolul alegătorilor să pună întrebări și, în funcție de răspunsurile primite, apoi să facă o alegere, să spună: da, uite, o listă anume m-a convins, cred că ei sunt cei care vor face acest lucru.”
Cu greu văd numeroși investitori să vină cu banii lor într-o țară în care nu se știe dacă investiția efectuată este garantată de stat
Europa Liberă: Justiția moldovenească de șapte ani promite să identifice făptașii furtului miliardului. Pe Dvs. în ce mod v-a surprins dispariția acestui miliard de dolari din Republica Moldova?
Bartłomiej Zdaniuk: „Cred că sunt două momente. Primul este furtul ca atare, care deja este un lucru scandalos. Fiindcă ce înseamnă miliardul? Înseamnă 12 la sută din Produsul Intern Brut. Numai 40 la sută din această sumă ar fi suficientă pentru a repara toate drumurile din Republica Moldova. Și cred că suntem de acord că multe dintre ele în continuare au nevoie de modernizare. Deci, în primul rând, furtul ca atare a fost un scandal imens. Dar partea care e și mai dureroasă este faptul că au trecut șapte ani și nu prea vedem, nu că nici nu vorbim despre recuperarea banilor, dar măcar să fie elucidat întregul mecanism și niște oameni să fie trași la răspundere. Întrucât care este consecința cea mai nefastă?
Consecința cea mai nefastă este că printre partenerii străini se creează impresia că în Republica Moldova se poate fura și nu este pedepsit nimeni, pușcărie nu face nimeni. Și care este consecința poate cea mai negativă? Este aceea că cu greu eu văd numeroși investitori care vor veni cu banii lor într-o țară în care nu se știe dacă investiția efectuată este cumva garantată de autoritățile statului. Ce garanție am eu că, dacă vin cu bani, deschid o firmă, deschid o fabrică, angajez nu știu câte sute de oameni, deci aduc binele Republicii Moldova și poporului său, ce garanție am că, într-o bună dimineață venind la fabrica mea nu o să aud: „Nu mai ești proprietar, gata, ai fost deposedat de averea ta, mulțumim frumos, la revedere”? În cel mai bun caz, poți pleca acasă, în cel mai rău, poți să faci tu pușcărie în locul celor care au furat. Acest lucru nu este conștientizat și este absolut surprinzător! Lipsa de activitate în cazul furtului miliardului arată că nu vă pasă de imaginea dumneavoastră. Este o imagine a unei țări unde se poate fura! La fel și cu întrebarea precedentă referitoare la judecători, la reforma în justiție. Presupunerea noastră este că există anumite interese care se află în spate, interese care sunt ascunse, la fel și cu furtul miliardului.
OK, e treaba dumneavoastră, țara dumneavoastră, interesele dumneavoastră, dar ce să așteptați apoi de la noi? Așteptați ca noi să avem cu dumneavoastră business as usual? Da, putem să facem comerț, dacă ne plătiți la timp, și asta facem. Și Polonia este unul din cei mai mari importatori de produse vitivinicole din Republica Moldova. Cu mare drag cumpărăm producția dumneavoastră și vom face acest lucru în continuare. Deci, noi suntem în continuare un ajutor important pentru economia dumneavoastră, dar toate acestea sunt schimburi cu o valoare adăugată mică. Valoarea adăugată mare vine odată cu investițiile, cu tehnologiile noi. Dar cum să facem acest lucru, dacă înșiși oamenii din Republica Moldova poate nu au încredere în propria țară? Atunci de ce noi să avem încredere și să riscăm cu banii noștri? Cred că trebuie de muncit, indiferent de partid politic, de etichete, trebuie de muncit la imaginea țării, la brandul țării, la respectabilitatea țării, care este o țară frumoasă, cu oameni harnici, cu un potențial imens, cu multe proiecte, pe care le-am realizat noi, polonezii, dar și alte țări din Uniunea Europeană, și nu numai. Deci se poate face foarte mult! Dar în viața internațională, fie politică, fie economică, este exact ca și în viața noastră de fiecare zi: dacă vrei să fii considerat o persoană serioasă, trebuie să ai și tu un comportament serios. Dacă s-a furat miliardul, și nu face pușcărie nimeni, atunci de ce noi să fim convinși? De ce? De vorbele frumoase, de mămăliga gustoasă, de vinurile bune, de dansurile frumoase? Da, totul este frumos, dar rămâne esența problemei.”
Europa Liberă: Dle Ambasador, societatea moldavă este profund polarizată, asta arată și sondajele și, mai cu seamă, nu doar simpatiile cetățenilor pentru apropiere de Est sau de Vest, dar și politicienii sunt cei care contribuie la divizarea societății. Mesajele anti-UE care vin din partea politicienilor cu viziuni pro-ruse cum vi se par într-un stat ca Republica Moldova?
Bartłomiej Zdaniuk: „Avem două dimensiuni. Prima dimensiune este starea de fapt. Și starea de fapt este că, într-adevăr, în Republica Moldova sunt oameni care vorbesc acasă diferite limbi. Sunt foarte mulți care vorbesc mai multe limbi, sunt unii care vorbesc numai o limbă, dar, din câte am observat eu și cred că mulți împărtășesc această impresie, acest lucru nu constituie vreo piedică pentru viața de zi cu zi și pentru înțelegerea oamenilor. Nu am constatat în Republica Moldova vreun clivaj între oameni, oamenii se înțeleg foarte bine. O altă dimensiune este instrumentalizarea unor clivaje lingvistice și culturale pentru scopuri politice, lucru care este foarte simplu, pentru că, dacă bazezi o narațiune politică anume pe o dimensiune identitară, atunci nu trebuie să faci eforturi mari și, de fapt, odată ajuns la putere, tot nu trebuie să faci reforme sau schimbări. Și ceea ce am constatat, ceea ce constată toată lumea, este că în acești 30 de ani de existență a Republicii Moldova independente am văzut foarte multe constelații politice la putere, în parlament, oameni care promiteau și apropiere cu Estul, și apropiere cu Vestul. Bun, și unde am ajuns? Ce au făcut unii și ce au făcut alții? Ce s-a reușit? Cred că majoritatea populației, în alegerile libere, a exprimat o dorință clară de a vedea o schimbare în modul de funcționare a țării și cred că trebuie susținută această dorință de schimbare fără vreun stereotip ideologic. Niciun partener de dezvoltare nu vine de la bun început cu dorința de a lucra numai cu un partid anume și de a nu lucra cu alte partide. Cu toate partidele am fost și suntem deschiși să colaborăm. Întrebarea este: Cine, cu adevărat, vrea să facă ceva, pentru ca țara să fie cu adevărat atractivă, în primul rând pentru dumneavoastră înșivă, cetățenii Republicii Moldova?”
Europa Liberă: Dar mesajul eurosceptic influențează inclusiv votul cetățeanului?
Bartłomiej Zdaniuk: „Întrebarea este: Ce înseamnă să fii eurosceptic? Euroscepticismul este o noțiune foarte largă. Eu am văzut unele mesaje chiar și împotriva străinilor, nu neapărat împotriva străinilor din Europa, împotriva mai multor străini. Sigur, fiecare partid poate să mizeze pe o anumită linie ideologică și este dreptul său de a face asta, numai că cifrele, adică schimburile comerciale, numărul oamenilor care au plecat în străinătate, fie pentru a lucra, fie numai pentru niște șederi scurte, pentru a studia, pentru a face business și a merge înapoi, adică societatea Republicii Moldova este cumva internaționalizată. Bun, avem pandemia, sunt niște piedici acum legate de pandemie, care este un lucru temporar, dar majoritatea covârșitoare a societății a călătorit sau călătorește, are contacte și nu cred că o abordare cumva dirijată împotriva oamenilor din străinătate este una împărtășită de oamenii din Republica Moldova.”
Europa Liberă: De ce ar invoca, de exemplu, fostul președinte Igor Dodon, liderul PSRM, controlul extern și pericolul amestecului străinilor în alegeri, ținând cont că în vară urmează să aibă loc aceste anticipate și, în primul rând, se referă la implicarea ambasadorilor?
Bartłomiej Zdaniuk „Le revine cetățenilor Republicii Moldova să aibă o opinie sau să facă un comentariu în ceea ce privește modul de funcționare, de exprimare al oamenilor politici din Republica Moldova. Nu este rolul nostru să facem parte din dezbaterile electorale. Noi putem să vorbim despre lucruri pe care le facem și din contactele pe care le avem cu oamenii din Republica Moldova reiese clar că activitățile noastre sunt apreciate. Credeți-mă, fiecare proiect, chiar foarte mic, bunăoară, renovarea unui acoperiș într-un centru medical, schimbarea unor geamuri într-o grădiniță sau într-o școală, modernizarea sau construcția unei rețele poate chiar foarte mici sau unei bucăți ale unei rețele de aprovizionare cu apă, fiindcă așa sunt proiectele pe care le implementăm în absolut toate zonele Republicii Moldova - și cele românofone, și cele rusofone -, toate au fost primite cu reacții foarte pozitive și niciodată, mergând la fața locului, unde am implementat vreun proiect, nu am constatat vreo lipsă de respect sau vreo atitudine negativă față de ceea ce facem noi. Chiar aș spune că proiectele implementate de partenerii de dezvoltare întăresc statalitatea Republicii Moldova. Se vorbește mult despre statalitate, noi întărim această statalitate! Fiindcă ce înseamnă să ai o statalitate? Nu este suficient să faci o declarație cât de frumoasă este țara ta, să ai o stemă frumoasă etc. Sigur, asta este foarte important și pentru noi aceste lucruri sunt foarte importante, dar statalitatea trebuie să aibă un conținut și conținutul este modul de funcționare a statului, dacă statul este eficient. Dacă vorbim despre statalitate, dar oamenii nu au apă sau mor de frig într-un centru medical sau într-o grădiniță, fiindcă din perioada lui Brejnev încoace n-a făcut nimeni nimic în această clădire și venim noi, cu investiții datorită cărora condițiile de funcționare sunt mult mai bune, atunci noi slăbim statalitatea Republicii Moldova? Noi o punem cumva sub semnul întrebării sau, invers, datorită nouă, funcționarea statului Republica Moldova este mult mai apreciată de cetățeni, mai ales în zonele rurale? Acolo poate este o nevoie și mai mare de statalitate. Noi, cu programele noastre, cumva punem în pericol această statalitate sau, invers, chiar o întărim? Eu cred că noi chiar o întărim și că noi suntem, poate, cei mai mari stataliști ai Republicii Moldova.”
