Linkuri accesibilitate

Economia R. Moldova urmează să plătească pentru acţiunile greșite de gestionare a crizei pandemice


Descreșterea economică la finele anului ar putea ajunge la 7 la sută, adică dublu decât se prognoza inițial. Gestionarea ineficientă a pandemiei de către autorități a agravat și mai mult situația economică, una destul de problematică şi până la declanșarea crizei. Iar introducerea unor eventuale noi retricţii sanitare fără o viziune clară de ajutorare a mediului de afaceri va aprofunda criza economică. Sunt doar câteva concluzii ale experţilor exprimate în cadrul unei dezbateri organizată de Institutul pentru Iniţiative Strategice despre impactul social şi economic al crizei sanitare.

Economia R. Moldova urmează să plătească pentru acţiunile greșite de gestionare a crizei pandemice
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:16 0:00
Link direct

Criza pandemică a avut şi are în continuare consecințe economice grave în toate statele, nu doar în R. Moldova. Iată de ce calitatea politicilor promovate de guverne a devenit din ce în ce mai importantă. Cum au răspuns autoritățile la provocările economice fără precedent? Majoritatea statelor au aplicat măsuri excepționale atât în politica monetară, cât şi cea bugetar-fiscală, spune fosta ministră de finanțe Natalia Gavriliţa.

R. Moldova a procedat în linii mari ca şi majoritatea statelor a redus rata de bază la împrumuturi şi a facilitat procesul de acordare a creditelor...

În ce privește politica monetară, R. Moldova a procedat în linii mari ca şi majoritatea statelor a redus rata de bază la împrumuturi şi a facilitat procesul de acordare a creditelor. Pe partea bugetar- fiscală însă guvernul R. Moldova a avut o politică restrictivă, dar fără a orienta resurse din bugetul de stat pentru a sprijini mediu de afaceri şi a diminua consecințele crizei sanitare, aşa cum s-a procedat în alte state, spune Natalia Gavriliţa:

„Practic toate ţările din UE şi cele vecine, inclusiv România, Ucraina şi chiar Rusia au compensat salariile celor care au staţionat, adică atunci când s-a oprit într-o întreprindere activitatea economică antreprenorii au primit subvenţii din partea statului pentru a acoperi salariile angajaţilor şi a menţine locurile de muncă. A doua politică a fost elaborarea unor mecanisme mult mai uşoare de garantare a creditelor astfel ca băncile să fie mai predispuse să ofere credite în sectorul privat, adică pentru antreprenori.”

Aşa au procedat alte state. Autoritățile moldovene însă, în pofida presiunilor din partea partidelor de opoziție, au mers pa altă cale decât cea de a subvenţiona salariile angajaţilor aflaţi în şomaj tehnic şi de a elabora mecanisme mai bune de garantare a creditelor, precizează Natalia Gavriliţa:

„Guvernul a ales să adopte nişte politici care au avantajat companiile mari, care au fost greu de accesat pentru agenţii economici, de exemplu, chiar şi aceleaşi mecanisme care prevedeau controlul fiscal înainte de oricare facilităţi. Aceste decizii ale guvernului au dus la faptul că banii oferiţi în sectorul privat au fost absorbiţi sau solicitaţi de sectorul privat doar în proporţie de 8% din suma disponibilă şi nu au dus la ajutorarea reală a agenţilor economici. În consecinţă noi am văzut că a crescut şomajul.”

Rândurile șomerilor au fost completate cu circa 80 de mii de persoane, puţini dintre ei, din varii motive birocratice, au putut beneficia de indemnizația de şomaj mărită, mai spune fosta ministră de finanţe.

Sondajele realizate de asociaţii de business arată că circa o treime dintre antreprenori se așteaptă la faliment în următoarele luni. Între ei este şi Vlad Şuleanschi un antreprenor cu o experiență de 7 ani care gestionează două restaurante în Chişinău.

Înainte de criza pandemică avea 25 de angajați, acum a rămas cu 16...

Cererile de ajutor pentru şomaj tehnic ale angajaţilor au fost ignorate de autorităţi, spune antreprenorul. Vânzările practic s-au înjumătățit de la declanșarea crizei. În ultimele luni au avut o traiectorie ușor ascendentă, dar vor scădea începând de azi când a intrat în vigoare o nouă restricție sanitară care interzice activitatea restaurantelor şi cafenelelor pe timp de noapte, mai precizează Vlad Şuleanschi:

„Cum ne isprăvim noi în perioada asta? Într-un cuvânt – e dezastru. Nu avem nici un acces la resurse pe piaţa locală. Nu mai ştiu câte resurse mai avem până ne dăm răsuflarea. Sper că încă două luni cred că o să tragem. Situaţia e complicată. Presupun că guvernul actual crede că a făcut nişte lucruri bune pentru antreprenori, dar din experiența mea nu am avut acces la nimic. Teoretic există un fond de garantare la care puteam să ne adresăm şi să luăm încă un împrumut ca să putem să mai activăm vreo 6-7 luni, dar eu nici până în ziua de azi nu am idee unde să mă adresez, unde sunt aceste fonduri de garantare, care sunt condiţiile. Avem contracte cu două bănci, cu ambele am vorbit noi produse pe piaţă nu au apărut. Pur financiar să luăm un credit ca să acoperim o gaură şi să mai creăm încă una nu cred că e logic. ”

În schimb au intervenit în ultima perioadă, spune antreprenorul, controale de la FISC, blocarea conturilor din cauza datoriilor la achitarea taxelor de stat şi alte penalităţi.

Ce e de făcut în continuare în contextul în care restricțiile sanitare vor fi din nou înăsprite cu un impact major asupra economiei? Experții consideră că toate restricțiile extrem de necesare pentru a minimiza răspândirea infecției de coronavirus trebuie însoțite de facilități fiscale reale pentru agenții economici ca aceștia să poată păstra locurile de muncă. Iar guvernul ar trebui, spun experţii, să prioritizeze cheltuielile din bugetul de stat mai eficient, adică să le direcționeze pentru păstrarea locurilor de muncă, mai curând, decât pentru drumuri construite de mântuială.

XS
SM
MD
LG