Concomitent cu dezbaterea din Parlamentul European, în cel de la Chişinău grupul parlamentar al liberal-democraţilor a încercat fără succes să avanseze pe agendă o discuţie pe marginea situaţiei create urmare a invalidării scrutinului local. Coaliţia guvernamentală a refuzat cu motivul că decât să vorbească parlamentul ar fi mai bine să acţioneze, adică să modifice legea ce a dat justiţiei prilej de anulare a votului.
Cu excepţia majorităţii, toate grupurile parlamentare, chiar şi cel al socialiştilor - autori ai plângerii din justiţie ce a declanşat scandalul - au sprijinit propunerea liberal-democraţilor, dar fireşte asta nu a fost de ajuns.
Democraţii au respins-o şi au procedat se pare la aplicarea propriei strategii pe care şi-au construit-o în faţa acuzaţiilor că ar fi intervenit în justiţie pentru invalidarea scrutinului.
Primul pas e modificarea legislaţiei electorale, poate cu excluderea din ea a „zilelor tăcerii” , adică a interdicţiei pentru agitaţia electorală din ziua alegerilor şi cea premergătoare votării.
Deputatul majorităţii, Valeriu Ghileţchi a spus că ar fi elaborat deja un proiect de amendament, dar liberal-democratul Tudor Deliu l-a atenţionat asupra principalului „neajuns” al acestei soluţii:
„Modificările pe care le propuneţi vor avea efect pentru viitor… Dar astăzi Parlamentul R. Moldova, ca unica autoritate legislativă în stat, trebuie să ia atitudine. Interesant: europenii în parlament vor discuta despre R. Moldova, iar noi ne ascundem după diferite motive.”
Un alt punct din strategia de apărare a majorităţii, aşa cum au lăsat de înţeles deja de mai multă vreme fruntaşii democraţi Plahotniuc şi Candu, iar astăzi în plen şi democratul Dumitru Diacov, ar fi să stăruie pe inadmisibilitatea schimbării deciziei judecătoreşti în condiţiile în care justiţia ar trebui să fie independentă.
„Este clar că este o situaţie neobişnuită pentru noi: pe de o parte, trebuie să reacţionam, iar pe de alta, trebuie să respectăm deciziile justiţiei.”
Unii analiştii, însă, cred că puterea ar traduce deliberat în mod eronat reacţia dură a europenilor în îndemnuri de a schimba decizia judiciară. Ei sunt de părere că mesajul occidental ar trebui înţeles altfel şi anume: „cum aţi făcut-o, aşa şi desfaceţi”. Autorităţile ar fi putut dispune, spun la rândul lor juriştii, o expertiză asupra efectelor live-urilor din ziua alegerilor de pe Facebook ale candidatului invalidat, ca să obţină astfel un pretext pentru solicitarea revizuirii deciziei CSJ. Puterea s-a limitat însă la o sesizare a inspecţiei judiciare pe numele judecătoarei din prima instanţă, ceea ce nu poate răsturna decizia judecătorească, pentru că nu se poate solda cu declararea netemeiniciei acesteia, ci doar cu o sancţiune disciplinară.
În fine, democraţii par să-şi fi constuit şi o strategie de răspuns în faţa riscului suspendării tuturor ajutoarelor din partea UE, aşa cum a cerut astăzi în rezoluţia sa Parlamentul European. Andrian Candu avertiza ieri seară, într-o apariţie televizată, că această suspendare „i-ar putea determina pe cetăţeni să-şi schimbe opţiunea de vot” în favoarea partidelor pro-ruse la toamnă. Coincidenţa face ca însuşi preşedintele Igor Dodon să fi vorbit astăzi, într-o postare pe Facebook, despre supendarea finanţării UE ca despre un fapt ce „va accelera plecarea regimului actual în istorie”.
