Linkuri accesibilitate

Sondaj: 4 din 10 alegători ar prefera un bărbat în funcţia de primar


La fiecare campanie electorală din ultimii ani, unul din aspectele cercetate de observatorii din partea societății civile este dacă în procesul electoral este respectată egalitatea de gen, adică dacă încurajează participarea femeilor în politică, dacă femeile nu sunt discriminate în raport cu bărbații. La fel stau lucrurile și în perspectiva alegerilor locale de la 20 octombrie:

Sondaj: 4 din 10 alegători ar prefera un bărbat în funcţia de primar
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:58 0:00
Link direct


Funcțiile elective se potrivesc mai mult pentru bărbați – această prejudecată total depășită mai funcționează în societatea din R. Moldova, constată Alina Andronache, expertă de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Cu cât mai importantă este funcţia, cu atât sprijinul pentru un candidat bărbat este mai pronunțat. Iar funcţiile de primar şi de consilier local care se vor disputa la alegerile de duminică nu sunt o excepţie, conchide experta. Un recent sondaj de opinie realizat de centrul de expertiză Primăria Mea, arată că 4 din 10 respondenţi ar prefera un bărbat în funcţia de primar şi doar 14 la sută ar opta pentru o femeie.

Ponderea femeilor candidate la funcţia de primar în scrutinul de duminică este de 27,1 la sută, cu doar cinci la sută mai mult faţă de scrutinul local din 2015.

Dacă această tendința modestă de creștere a ponderii femeilor candidate la funcţia de primar se va menţine şi în următoarele cicluri, atunci abia în anul 2031 s-ar putea atinge cota de 40 la sută a femeilor la conducerea primăriilor, spune Alina Andronache.

„Ceea ce observăm noi este că nu se schimbă prea mult tendinţa. Chiar dacă este în creştere vedem că femeile rămân a fi în continuare subreprezentate şi partidele nu se grăbesc să desemneze femei pentru această funcţie. Femeile mai mult candidează în sate, în circumscripţii mai mici, decât în oraşe. Această tendinţă de fapt se păstrează şi la desemnarea candidaţilor şi candidatelor de către partidele politice.”

Anenii Noi, Sângerei, Edineţ, Făleşti şi Cahul sunt topul raioanelor unde candidează cele mai multe femei la funcţia de primar. Acestea candidează la sate mai curând decât la oraşe. Iar în cele doua mari municipii Chişinău şi Bălţi nu există nici o candidată la fotoliul de primar.

Sub 30 la sută candidate femei pentru funcţia de primar...

Doar un singur partid, şi anume Partidul Şor, a respectat cota de 40 la sută de reprezentare a femeilor pentru fotoliul de primar la apropiatele alegeri locale. Celelalte formaţiuni au sub 30 la sută candidate femei pentru funcţia de primară. 23 la sută dintre candidate participă ca independente, iar ponderea lor practic rămâne constantă în ultimii ani, observă Alina Andronache:

„Asta înseamnă că femeile totuşi nu prea îşi doresc să candideze pentru această funcţie, că au nevoie de susţinerea partidelor, atât susţinere morală, cât şi sprijin financiar pentru a candida la o astfel de funcţie.”

Dacă la funcţiile de primar raportul dintre candidaţi şi candidate e de 73 la sută bărbaţi şi 27 la sută femei, atunci pentru funcţia de consilier decalajul e mult mai mic. Potrivit datelor CEC pentru funcția de consilier candidează peste 50 de mii de persoane, dintre care 54, 7 la sută sunt bărbați și 45,3 la sută - femei.


O explicaţie ar fi că în cazul consiliilor locale legea obligă partidele politice să asigure reprezentarea a cel puțin 40% de femei sau bărbați în organele elective. Lega mai spune că în primii 10 candidați trebuie să fie cel puțin patru candidaţi de sex opus. Această condiţie nu este însă valabilă pentru scrutinul din 20 octombrie explică Alina Andronache:

„Pentru aceste alegeri s-a făcut o derogare specială care spune că partidele trebuie să ţină cont la fiecare 10 locuri trebuie să fie trei candidaţi de sex opus. O condiţie de la CEC este că dacă nu sunt respectate aceste prevederi, concurenţii electorali să nu fie înregistraţi în cursa electorală. Respectiv partidele practic sunt obligate şi majoritatea respectă această cotă de 40%. Rămâne foarte minuţios să studiem dacă partidele respectă şi prevederile de plasament, adică dacă la fiecare 10 locuri avem cel puţin 3 candidaţi de sex opus.”

Analistul politic Igor Boţan spunea luni la postul nostru de radio că atunci când au fost operate acele modificări care obligă ca în primii 10 candidați trebuie să fie, cel puțin, trei femei, legislatorul a nesocotit un detaliu important, acela că în majoritatea localităților sunt câte 9 consilieri aleși. Iar dacă femeile sunt plasate la coada primelor 10 candidaţi, atunci au şanse minime să fie alese.

Coaliției civice pentru alegeri libere şi corecte constata recent că scrutinul local de duminică e la limita incluziunii şi nu e vorba doar despre femei. Minoritatea romă, estimată la circa 250 de mii de cetățeni care locuiesc compact în 185 de localități, rămâne sub-reprezentată. La alegerile locale din 20 octombrie puțin peste 50 de persoane de etnie romă candidează la posturile de consilieri locali, raionali, municipali sau la posturile de primar. Participarea persoanelor cu nevoi speciale este la fel nesemnificativă. Doar 11 candidați din 170 de mii de alegători cu necesități speciale este un număr infim, consideră autorii studiilor de specialitate.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG