Elveția a decis ieri că în cele din urmă nu va semna acordul instituțional cu Uniunea Europeană. Cum o anunță La Tribune de Genève, după șapte ani de negocieri, Consiliul Federal al Elveției a hotărât că acel acord nu ar fi în interesul țării și propune revenirea la un simplu acord bilateral.
Elveția caută astfel să evite să aplice o parte din legislația europeană, pe care o găsește prea constrângătoare în multe domenii, cum ar fi cel bancar, sau cel salarial, inclusiv în legislația socială.
Consiliul federal declară acordul mort, scrie Tages-Anzeiger, iar Neue Zürcher Zeitung anunță la rândul său că Elveția “îngroapă acordul cu UE”.
Le Temps din Lausanne anunță simultan că «Uniunea Europeană regretă». Concluzia este: “șapte ani de negocieri și… neant”.
Faptul că Elveția nu dorește un tratat cu UE care să înlocuiască sumedenia de acorduri disparate actuale este o lovitură de imagine pentru Comisia Europeană, care a negociat ani de zile pentru UE, cum o constată site-ul Politico, însă în final s-ar putea ca Elveția să aibă mai mult de pierdut. Europa este principalul partener comercial al Elveției, în schimb pentru UE – Elveția vine abia pe locul patru, după SUA, China și Marea Britanie.
Este oare Boris Johnson capabil să guverneze?
Și tocmai în Marea Britanie continuă ofensiva lui Dominic Cummings, fostul consilier și spin doctor al lui Boris Johnson, care nu încetează să repete, aducând dovezi și făcând o avalanșă de revelații, că fostul său patron și prieten e un megaloman incapabil să guverneze, un incompetent cu nebunia grandorii, ba chiar că a mințit populația în momentele în care pandemia putea fi oprită, deoarece a crezut, împreună cu cabinetul său, în fantasma „imunității colective” (acea herd immunity, literalmente: „imunitate de turmă”).
Un atac “biciuitor”, pentru Financial Times: Dominic Cummings afirmă direct că Boris Johnson este “inapt” să conducă țara. Conservatorul cotidian The Times, care l-a sprijinit pe Johnson în campania pentru Brexit, pune întrebarea dacă atacurile lui Cummings îl vor lăsa pe Johnson neterfelit.
Cealaltă figură atacată nominal de Cummings, în cursul audierii de ieri în parlament, care a durat șapte ore (!) este ministrul sănătății, Matt Hancock, un fidel al lui Johnson. Cummings le pune în seamă, lui și lui Johnson, rezultatul dezastruos al pandemiei. El a estimat că atitudinea nepăsătoare a guvernului a dus la mii de morți inutile în Marea Britanie, care, cu aproape 128.000 de morți, prezintă cel mai greu bilanț din Europa:
“În momentul în care populația avea cel mai mult nevoie de noi, guvernul a eșuat în misiunea sa. Zeci de mii de oameni au murit degeaba.”
Cummings a mai spus că anul trecut l-a auzit pe Johnson spunând că prefer să vadă “mormane de cadavre” mai degrabă decât să impună o a doua perioadă de carantină generală (lockdown).
UE dă în judecată AstraZeneca
Uniunea Europeană și-a pus ieri în practică amenințarea repetată de a intenta un proces firmei britanice AstraZeneca, pentru nerespectarea contractului de livrare a vaccinurilor. În fața tribunalului din Bruxelles (contractul a fost semnat potrivit legislației belgiene), UE cere acum firmei farmaceutice 10 euro pe zi pentru fiecare doză de vaccin nelivrată la timp.
Într-adevăr, avocatul Rafaël Jeffareli, reprezentând UE, era prezent ieri, miercuri 26 mai, la Bruxelles, în fața tribunalului civil, cerând justiției, cum o explică în Italia Corriere della Sera: “Jeffareli a cerut de la AstraZeneca nu doar o despăgubire de 10 euro pe zi pentru fiecare doză de vaccin, dar și o amendă-despăgubire suplimentară de 10 milioane de euro.” Cum o spune avocatul, 50 de milioane de doze care trebuiau să aterizeze în UE au fost “deturnate” spre alte țări (în special Marea Britanie), ceea ce constituie o “flagrantă violare a contractului” ce leagă cele două părți.
Asta, cu toate că, în urma câtorva cazuri rare de tromboză, folosirea vaccinului AstraZeneca a fost suspendată în câteva țări, iar Bruxelles a decis să nu reînnoiască contractul cu firma.
Asta face The Guardian să spună că “procesul reflectă mai degrabă exasperarea UE, decât nevoia de doze”. Verdictul e așteptat la sfârșitul lunii iunie.
Balet aerian la Minsk
«Lukașenka, ferm pe poziție, insistă că a acționat legal deturnând avionul», scrie Le Monde. Cotidianul francez amintește că Aleksandr Lukașenka e obișnuit să tot acuze occidentul și că el s-a situat întotdeauna într-o situație confruntațională. El insistă că a procedat legal («ca să-mi apăr poporul»), menținând ficțiunea unei amenințări cu bomba la bordul avionului Ryanair ce zbura de la Atena la Vilnius, ideea fiind că arestarea jurnalistului Roman Protasevici (pe care el îl numește «terorist») ar fi doar un detaliu.
Ba chiar, potrivit The Guardian, Lukașenka numește întregul scandal în jurul deturnării avionului și al răpirii jurnalistului o „provocare occidentală” și acuză Vestul că ar fi lansat împotriva lui „un război hibrid modern” pentru a „sufoca” țara.
Asta după ce ieri membrii europeni ai Consiliului de Securitate al ONU au cerut o anchetă internațională.
Dar poate că cel mai bun rezumat al situației din Bielorusia e cel făcut de săptămânalul politico-satiric francez Le Canard enchaîné în ultimul său număr (doar în ediția pe hârtie). Aflăm acolo că de îndată ce Protasevici a fost arestat la coborârea din avionul somat să aterizeze, șeful forțelor aeriene bieloruse, un anume Igor Golub, a „deschis petrecerea pledând aterizarea voită: – «Decizia a fost luată de comandantul aeronavei fără vreo ingerință externă.» Carevasăzică avionul de vânătoare Mig-29 care a interceptat zborul Ryanair Atena-Vilnius era acolo doar ca să-l însoțească în această decizie cât se poate de spontană.”
În fața scepticismului european, continuă Le Canard enchaîné, „a intervenit directorul transporturilor aeriene, numitul Artem Sikorski, care a depășit de îndată bariera sunetului, precizând că aterizarea voită și spontană a avionului se efectuase totuși sub amenințarea unui atentat... al Hamasului. Bielorusia, care are simțul actualității, pare să fi primit chiar un email de la teroriști, care spunea: «Noi, soldații din Hamas, cerem ca Israelul să înceteze focul în Gaza (...) Dacă revendicările noastre nu sunt luate în seamă, o bombă va exploda [la bordul avionului] deasupra orașului Vilnius.»”
La Moscova, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, spune că nu vede nici un motiv să nu creadă afirmațiile lui Lukașenka în legătură cu o amenințare teroristă la bordul avionului Ryanair. Lukașenka îl va întâlni de altfel pe Putin vineri, la reședința de vară de la Soci, pe malul Mării Negre, pentru a discuta toate acestea, precum și răspunsul cuvenit de adresat Occidentului ostil.
Cum comentează cu umor Le Canard enchaîné: „Ne putem imagina acei fioroși «soldați din Hamas» pândind în Gaza cu telecomanda în mână, chibzuind dacă să acționeze bomba la bordul unui avion care se plimbă prin Europa. Ei fiind cu atât mai nervoși, cu cât, în acea duminică 23 mai, încetarea focului între Israel și Gaza era deja în vigoare de 48 de ore.”
