Linkuri accesibilitate

Emanoil Ploșnița: „Nu este voință politică pentru reformarea justiției”


Emanoil Plosnița, la protestul avocaților, 26 iunie 2018

Despre protestul avocaților, în dialog cu președintele Asociației Avocaților din R.Moldova

Zeci de avocați au ieșit ieri în stradă și au protestat împotriva aplicării excesive a arestului. Comunitatea avocaților și-a exprimat nemulțumirea față de starea actuală a justiției moldovene, spunând că drepturile omului nu sunt respectate de către instanțele de judecată și cele de urmărire penală și că justiția este înfăptuită nu de magistrați, dar de către procurori. O discuție la această temă, inclusiv despre criticile formulate de cetățenii protestatari la adresa justiției, cu Emanoil Ploșnița, Președintele Asociației Avocaților din Republica Moldova.

Emanoil Ploșnița despre protestul avocaților
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:43 0:00
Link direct

Europa Liberă: Așadar, comunitatea avocaților își exprimă nemulțumirea față de starea lucrurilor din justiție. Ei spun că situația a devenit intolerabilă, referindu-se aici la aplicarea excesivă a arestului, la felul în care se înfăptuiește justiția în sălile de judecată. Avocații mai spun că i-a ajuns cuțitul la os. Vreau să vă întreb, întâi de toate: pe ce reacție contați din partea autorităților, la ce vă așteptați?

Emanoil Ploșnița: „În primul rând, contăm pe faptul că autoritățile – ne referim în acest sens la Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală – vor merge la un dialog ca să discutăm problemele care sunt în justiție astăzi, problemele ce țin de înfăptuirea justiției, problemele ce țin de aplicarea excesivă a aresturilor preventive ale cetățenilor, care profită de prezumția nevinovăției. Contăm pe faptul că vom fi auziți, contăm pe faptul că respectivele organe care participă la înfăptuirea justiției vor merge la un dialog cu avocatura, înțelegând mult prea bine situația dezastruoasă din justiția din Republica Moldova.”

Europa Liberă: Apărătorii au spus ieri că activitatea lor este obstrucționată, că drepturile omului nu sunt respectate de către instanțele de judecată și cele de urmărire penală. La ce anume v-ați referit?

Avocații astăzi în Republica Moldova au un rol de prezență în instanțele de judecată la înfăptuirea justiției...

Emanoil Ploșnița: „De fapt, noi ieri vorbeam despre lucrul acesta și vorbeam sub aspectul acela că acesta este de fapt un interes public, nu este vorba despre un interes al avocaților sau al Uniunii Avocaților în ansamblu, este vorba despre încălcarea drepturilor omului. Atâta timp cât cetățeanul care profită de prezumția nevinovăției este ținut în instituțiile de detenție în niște condiții degradante, în niște condiții inumane, nu putem să stăm să ne uităm calm la lucrurile acestea și să nu abordăm chestiunile acestea, să nu sunăm alarma referitor la treaba asta. Ne-am referit totodată și la faptul că de fapt avocații astăzi în Republica Moldova au un rol de prezență în instanțele de judecată la înfăptuirea justiției. De fapt, noi nu suntem actori la înfăptuirea justiției, dar suntem niște contribuitori, adică statul are nevoie de prezență, fiindcă astea sunt prevederile formale ale legislației și este nevoie de prezența avocatului pentru a crea o aparență de justă înfăptuire a justiției.”

Europa Liberă: Dar în realitate?

Emanoil Ploșnița: „Dar în realitate, spre regret, avem ceea ce avem. Adică avem faptul că avocații sunt marginalizați, avocații sunt desconsiderați în înfăptuirea justiției, avem faptul că opiniile avocaților referitor la argumentele la care se referă nu sunt luate în considerare, adică judecătorul, judecând un caz sau altul, are rechizitoriu, merge pe rechizitoriu și nu mai vrea să audă niciun fel de argumente. De fapt, discursurile avocaților sunt limitate la minimum. Noi permanent auzim una și aceeași frază: „Da, dl avocat, am înțeles. Dl avocat, noi cunoaștem lucrurile”. Eu personal am făcut câteva experimente. Adică, atunci când un judecător îmi declarase că el cunoaște ceea ce am menționat eu în recurs, eu i-am spus: „Spuneți, vă rog, despre ce am vorbit eu la foaia șase”.”

Europa Liberă: Se pare că poziția avocaților nu e tocmai împărtășită de cei cărora vă adresați. A urmat vreo reacție din partea Procuraturii Generale care le-a sugerat avocaților să se manifeste mai degrabă în instanță, alteori poziția critică a apărătorilor a fost văzută ca imixtiune în activitatea magistraților. Cum interpretați aceste luări de atitudine?

Emanoil Ploșnița: „Sincer să spun, am trecut doar cu vederea peste aceste două declarații ale Curții de Apel și a Procuraturii Generale și vreau să menționez următoarele: poziția asta a Procuraturii Generale pentru noi este cunoscută. Consider că este o poziție incorectă sub aspectul acela „haideți să ne manifestăm – cine din noi sunt mai deștepți în instanțele de judecată”. Atunci când voi ne-ați asigura o justiție independentă, fiindcă este vorba despre aceea că justiția noastră nu este independentă și faptul acesta este recunoscut de toată lumea, inclusiv de toate instituțiile internaționale, de toate organismele internaționale. Înșiși magistrații recunosc pentru ei că

Înșiși magistrații recunosc că avem o justiție care nu este independentă...

avem o justiție care nu este independentă. Asigurați o justiție independentă, asigurați garanția avocaților, asigurați exercitarea dreptului la apărare al cetățenilor și atunci desigur că noi ne vom manifesta în instanță în cazuri concrete. Dar atunci când vine dl procuror, care nu are niciun motiv, nu are necesități a aplicării măsurii preventive, atunci când dl judecător transcrie din demers ceea ce a scris dl procuror neprezentând absolut nicio justificare a necesității aplicării măsurii preventive, despre ce competiție în instanța de judecată pe cazuri concrete putem să vorbim?”

Europa Liberă: Dar înainte de a recurge la acțiuni de protest, ați avut alte tentative de a soluționa problemele?

Emanoil Ploșnița: „Da, desigur, am avut ai multe tentative, adică am avut discuții cu factorii de decizie de la Curtea Supremă de Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Procuratura Generală. Mai mult decât atât, nouă ni s-a propus că, uite, Consiliul Superior al Magistraturii dorește a face o generalizare a practicii privind aplicarea măsurii preventive a arestului și a arestului la domiciliu. Noi am zis bine, haideți să facem, dacă nu este credibil ceea ce am făcut noi, faceți dvs. Au făcut o generalizare. Noi inițial am insistat ca să fie admiși doi-trei avocați care să participe la efectuarea generalizării acesteia. S-a respins propunerea noastră. Ulterior, când deja nota informativă sau generalizarea asta a fost făcută, am insistat să ne prezinte și nouă o copie a generalizării. Nu ni s-a prezentat. Ulterior, Consiliul Superior al Magistraturii a dezbătut această notă informativă sau generalizare la ședința publică a Consiliului Superior al Magistraturii. Când dăm citire ce a menționat Consiliul Superior al Magistraturii, se vorbește despre tot ce doriți, numai nu se vorbește despre faptul că la aplicarea măsurilor preventive a persistat unul din cele patru riscuri care sunt prevăzute pentru a aplica măsura preventivă. Lipsa tuturor acestor temeiuri sau riscuri pentru aplicarea măsurilor preventive nu oferă dreptul judecătorului de a aplica măsura preventivă. Despre lucrurile acestea nu se vorbește. Se vorbește sub aspectul că măsurile preventive au fost aplicate pentru infracțiuni grave, pentru infracțiuni deosebit de grave și excepțional de grave. Noi spunem și continuăm să afirmăm că nu contează gravitatea infracțiunii, contează persistența riscurilor, dacă este prezent unul din riscurile enumerate în lege. Și despre lucrul acesta a vorbit și Curtea Europeană și absolut toți vorbesc despre lucrul acesta.”

Europa Liberă: Dle Ploșnița, dar cine îl încurcă astăzi pe un magistrat să adopte o hotărâre legală, care să fie văzută astfel nu doar de apărător, dar de toate părțile?

Emanoil Ploșnița: „Dacă să vă spun sincer, părerea mea e că nimic nu-l încurcă pe magistrat de a face lucrul acesta. Dacă el este un magistrat cu coloană vertebrală, nimeni nu-l încurcă de a face lucrul acesta. Posibil că

Posibil că unii magistrați au anumite „păcate” pe care ei le cunosc și nu-și doresc ca acestea să fie făcute publice...

există frica asta în societate, posibil că există atmosfera asta creată în jurul magistraților că nu îndrăzni cumva să pronunți o hotărâre corectă și legală și posibil că acesta este unul din motivele pentru care magistrații pronunță asemenea hotărâri; posibil că unii magistrați au înregistrate anumite „păcate” pe care ei le cunosc și nu-și doresc ca „păcatele” acestea să fie făcute publice și desigur, nefiind telefonați de nimeni, nefiind influențați de nimeni, pronunță asemenea hotărâre, fiindcă există frica ca nu cumva „păcatele” acestea să fie făcute publice. Și alte chestii care influențează pronunțarea unei sau altei hotărâri.”

Europa Liberă: Protestul avocaților a avut loc într-un moment în care justiția se confruntă cu critici și după deciziile legate de alegerile din Chișinău. Au vreo legătură sau trebuie văzute totuși separat lucrurile?

Emanoil Ploșnița: „Eu cred că lucrurile acestea trebuie văzute separat, deoarece despre protestele în legătură cu invalidarea alegerilor primarului municipiului Chișinău noi nici nu ne imaginam că vor fi asemenea proteste. Eu personal nici nu-mi imaginam faptul că vor fi invalidate alegerile primarului. Deci, ele nu au absolut nicio legătură, a fost o coincidență, deoarece hotărârea privind manifestațiile de protest a fost aprobată la Congresul avocaților din Republica Moldova în 6 octombrie 2017. Consiliului i-a revenit doar obligația de a stabili data protestului.”

Europa Liberă: Totuși, ambele părți se pare că regretă la modul general starea lucrurilor în justiție?

Emanoil Ploșnița: „Desigur că regretăm starea lucrurilor, dar este o coincidență de opinii, fiindcă asta este situația de fapt, situația reală din justiția din Republica Moldova. Și regretă situația asta nu numai cei care au ieșit la protest și s-au pronunțat împotriva invalidării alegerilor primarului municipiului Chișinău, regretă toți oamenii cei care înțeleg lucrurile sau care își doresc să le înțeleagă.”

Regretă situația asta nu numai cei care au ieșit la protest și s-au pronunțat împotriva invalidării alegerilor primarului municipiului Chișinău, regretă toți oamenii care înțeleg lucrurile...

Europa Liberă: Actorii din interiorul justiției însă vorbesc mai mult cu jumătate de gură despre probleme, dau vina mai mult pe existența unor percepții greșite în societate. Ce reacție însă credeți Dvs. că este necesară din interior?

Emanoil Ploșnița: „Nu este vorba despre o percepere greșită. Despre care percepere greșită noi am putea să vorbim când toată lumea iese din ședința de judecată cu senzația că nu s-a făcut justiția, că înfăptuirea justiției nu s-a văzut în instanța de judecată? Despre ce percepere ar fi vorba atunci când avocatului nu i se permite să-și expună argumentele în susținerea unui sau altui recurs sau cereri de apel ș.a.m.d.? Adică despre care percepere greșită e vorba? Consider că societatea percepe justiția așa cum ea îi este prezentată.”

Europa Liberă: Dle Ploșniță, probabil mulți se întreabă: să nu fie oare în interesul justiției să acționeze astfel încât să aibă sprijin popular?

Emanoil Ploșnița: „Păi, noi tot și la manifestarea de ieri spuneam că de fapt ei sunt cei în primul rând cointeresați în faptul de a fi o justiție independentă, ca ei să fie independenți. Ei sunt cointeresați ca avocatura din Republica Moldova să fie o instituție independentă. Nu putem vorbi despre o justiție independentă, atâta timp cât nu avem o avocatură independentă, fiindcă noi nu putem să vorbim de independența avocaturii atunci când avocații nu au niște garanții care le-ar garanta că nicio instituție a statului nu se va implica, nu va face imixtiune în activitatea avocaților. Noi vorbim de foarte mult timp și solicităm Ministerului Justiției să intervină cu un proiect de lege, care ar stabili răspundere penală a actorilor justiției pentru imixtiunea în activitatea avocaților, pentru imixtiunea în exercitarea obligațiilor de către avocați. Atât o răspundere penală, cât și o răspundere contravențională.”

Europa Liberă: Ne aducem aminte că în octombrie 2017 Uniunea Europeană a stopat finanțarea Republicii Moldova pentru reformele în justiție, pentru că se spunea că atunci că „autoritățile moldovenești au manifestat un angajament insuficient de reformare a sectorului justiției”. Au urmat schimbări la conducerea ministerului; Alexandru

Atâta timp cât un procuror nu are o responsabilitate pentru pornirea intenționată a unui dosar penal, nu poate să fie vorba despre independență...

Tănase, care acum se solidarizează cu avocații, spunea atunci că „reforma justiției a fost un eșec”. Ce împiedică schimbarea lucrurilor? Se declară totuși că voință politică este, voință din interior este…

Emanoil Ploșnița: „Poate pornim de la faptul că se declară că voință politică este. Eu consider că nu este voință politică pentru reformarea justiției, nu este voință politică pentru responsabilizarea judecătorilor și procurorilor. Atâta timp cât un judecător nu are o responsabilitate pentru pronunțarea unei hotărâri ilegale, atâta timp cât un procuror nu are o responsabilitate pentru pornirea intenționată a unui dosar penal, pentru reluarea intenționată, ilegală a unui dosar penal, atâta timp nu poate să fie vorba despre independență. Trebuie să fie un echilibru între garanții, responsabilitatea judecătorilor și procurorilor.”

XS
SM
MD
LG