Cum era de așteptat, criza coronavirusului a captat întreaga atenție. Odată ce fluxul informațiilor oficiale a fost mai bine definit, în presă nu mai abundă știrile alarmiste, ci comentariile care identifică lecții de luat în seamă în cursul, dar mai ales la finalul acestei pandemii.
Andrei Cornea, editorialistul revistei 22, reamintește fără milă „ridicolele evenimente politice din ultimul timp, încheiate cu votarea guvernului Orban III de către o majoritate pesedistă echipată cu măști de protecție și punând în urne bile dezinfectate, în timp ce o mulțime de liberali nu puteau vota fiind izolați la domiciliu, suspecți de infectare cu coronavirusul cel nou”. Și asta n-a fost tot: președintele Klaus Iohannis a realizat cu întârziere că scenariul alegerilor anticipate a ieșit din rama tabloului, premierul interimar Ludovic Orban a dovedit că se ține cu dinții de funcție, presându-l pe premierul desemnat Florin Cîțu să se retragă, ceea ce acesta a și făcut, „fugind de răspundere cu câteva minute înainte de începerea votului”. Dar acum toate au rămas în urmă. România are un guvern cu puteri depline, care are o singură misiune: să ia la timp măsurile necesare cerute de epidemia gravă de coronavirus. Deocamdată n-ar fi prea multe de reproșat. Izolarea potențialilor infectați s-a făcut „relativ eficient”, ceea ce e important: s-a întârziat măcar cu două săptămâni explozia. ”Există deci răgazul pentru a face achiziții prețioase de materiale sanitare. Se poate pregăti din timp personalul și mări numărul locurilor din spitale. Am câștigat, prin urmare, un timp prețios”, spune Cornea. Acum, e nevoie de mână forte în impunerea măsurilor de „distanțare socială” cum se spune : interdicții, ordine, pedepse, la limită patrule militare. „Dacă guvernul va proceda astfel, încheie Andrei Cornea, s-ar putea ca, peste câteva luni, lumea să-și aducă aminte prea puțin și de circul politic involuntar de săptămâna trecută”.
Vlad Mixich, expert în politici publice de sănătate, este citat de Adevărul cu o părerea că nu va trece mult timp și se vor depăși o mie de cazuri de infectare. Va fi necesară, probabil, închiderea orașelor, dar aceasta nu trebuie făcută mai devreme decât e necesar, pentru că oamenii vor obosi să respecte izolarea și ar apărea un al doilea val epidemic, chiar mai dur decât primul.
Mai practic, Ștefan Vlaston, blogger la Adevărul, atrage atenția asupra imensului potențial al agriculturii românești. România are cel mai bun sol din Europa și cel mai puțin afectat de pesticide. „45% din populaţia României trăieşte în mediu rural, peste 30% lucrează în agricultură şi totuşi, contribuţia la PIB a acestui sector este de doar 8%!” „…aproximativ 6,8 milioane de hectare agricole nu sunt lucrate”. Urmează o serie de propuneri concrete de măsuri ce trebuie luate gradual pentru a transforma în oportunitate situația de fapt, fiindcă agricultura poate salva economia țării.
Mădălin Hodor semnează în revista 22 un comentariu încărcat reflexiv. Rareori oamenii care trăiesc evenimente ce modifică dramatic istoria umanității sunt conștienți de asta chiar în timpul desfășurării lor, scrie el. Ar fi și cazul actualei pandemii : după stingerea ei, nimic nu va mai fi la fel, oamenii se vor trezi într-o cu totul altfel de lume. Posibil ca această puternică lovitură să aibă și o parte bună : a trezit din amorțeală și comoditate Europa. Epidemia de coronavirus este o criză capabilă „să unească europenii în jurul unui scop comun, în locul celor care până acum nu au făcut decât să îi dezbine”.
