Pandemia de coronavirus a adus în discuție un paradox: anumite țări dezvoltate, despre care se presupunea că sunt cel mai bine pregătite să facă față la crize de sănătate publică, au cei mai mari indici de mortalitate. Statele Unite sunt devansate de doar opt din cele 153 de tari incluse într-un recent studiu care se uită la numărul deceselor raportat la populație, în perioada pandemiei de coronavirus.
În Marea Britanie, situația este chiar mai gravă ca în Statele Unite, la acest indicator. Odată cu apariția sa, virusul a pătruns cel mai repede pe coridoarele globale cu cel mai mult turism și comerț, afectând în special oameni în vârstă, al căror procent e mai mare în țări dezvoltate. În afara faptului că China inițial a blocat informațiile de care comunitatea internațională avea nevoie, Statele Unite nu au jucat rolul pe care ar fi trebuit să-l joace, pentru a coordona o reacție la pandemie, la nivel mondial. Administrația Biden a decis acum să revină în Organizația Mondială a Sănătății și să își asume acel rol, dar timpul pierdut e timp pierdut. Firește că țări dezvoltate au contribuit la rezolvarea problemei prin invesțiile masive în vaccinuri și faptul că acestea există reprezintă calea vizibilă de rezolvare a crizei.
Problema este însă că nu sunt suficiente doze pentru a vaccina suficient de repede, ceea ce înseamnă că mutațiile virusului o iau deocamdată înaintea imunizarii. Dar chiar dacă anumite variante ale virusului – în special cea sud-africană – reduc aparent eficiență vaccinurilor în circulație, acestea sunt singura cale de a imuniza suficientă lume și a reduce probabilitatea unor viitoare mutații.
Inegalitatea în distribuirea vaccinurilor în țările dezvoltate, dar mai ales în afara lor, va avea și ea un efect, nemaivorbind de faptul că suspiciunile față de vaccin sunt și ele mai mari, în populații considerate dezavantajate. Dacă această campanie de vaccinare nu este globală și egală, coronavirusul va continua mutațiile și criza se va menține mulți ani. O concluzie evidentă după acest an de pandemie este că lumea e nepregătită să facă față unor astfel de provocări. Ceea ce nu se anticipase însă este că țările care erau considerate cele mai pregătite s-au dovedit, până acum, cele mai puțin pregătite.
