Serviciile de informații ale armatei ucrainene au spus la 16 decembrie că unitățile nord-coreene au suferit „pierderi semnificative” în apropierea satelor Martînovka, Plehovo și Vorojba. Este pentru prima dată când forțele ucrainene oferă un bilanț atât de detaliat, de la decizia Phenianului de a trimite trupe în sprijinul Moscovei, toamna trecută.

Soldații nord-coreeni ar fi folosiți doar în regiunea Kursk din vestul Rusiei ocupată parțial de Ucraina în luna august, dar nu au fost văzuți pe teritoriile ucrainene ocupate de Rusia de la invadarea la scară largă a Ucrainei, în februarie 2022.

• _{Citiți și: Două tankere rusești s-au scufundat în apropiere de Crimeea anexată. Mii de tone de petrol se scurg în Marea Neagră}

Fotografiile care ar confirma pierderile nord-coreene au fost trimise presei ucrainene cu o zi mai devreme, pe 15 decembrie, inclusiv redacției de investigație a serviciului ucrainean al Europei Libere, Schemes.

Europa Liberă nu a putut verifica în mod independent veridicitatea fotografiilor. Rusia nu a comentat în vreun fel relatările serviciilor de informații ale armatei ucrainene.

Ucraina mai controlează încă teritoriile cucerite în august ale regiunii Kursk, unde Rusia a desfășurat mii de militari nord-coreeni, începând cu luna octombrie.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a spus pe 14 decembrie că Moscova a început să implice forțe nord-coreene tot mai numeroase în efortul de a respinge militarii ucraineni din Kursk.

Analiștii militari estimează că pierderile suferite de Rusia de la invadarea Ucrainei în februarie 2022 depășesc 600.000 de morți, iar președintele Vladimir Putin a recurs la ajutoare nord-coreene pentru a evita o a doua mobilizare, nepopulară. Relatările ucrainenilor sugerează că pe frontul din sud-vestul Rusiei ar fi fost aduși peste 11.000 de soldați nord-coreeni.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Noile măsuri sunt menite să combată eludarea sancțiunilor UE de către așa-numita „flotă fantomă” a Rusiei, precum și să slăbească complexul militar și industrial rusesc.

„Acest pachet de sancțiuni face parte din răspunsul nostru ce urmărește să slăbească mașinăria de război a Rusiei și pe cei care facilitează acest război, inclusiv companiile chineze. Acesta arată unitatea statelor membre ale UE în sprijinul nostru continuu pentru Ucraina. Prioritatea noastră imediată este să punem Ucraina în cea mai puternică poziție posibilă”, a declarat Kaja Kallas, Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate a UE.

Astfel, UE a sancționat șefii unor companii din sectorul energetic, persoane responsabile de deportarea copiilor ucraineni, propagandă și eludarea sancțiunilor occidentale, precum și doi oficiali de rang înalt din Coreea de Nord.

De asemenea, măsurile au vizat firme rusești din domeniul apărării și companii de transport responsabile de livrarea pe mare a țițeiului și a produselor petroliere, care asigură venituri importante guvernului rus. 52 de nave din țări terțe au fost vizate de ultimul pachet de sancțiuni al UE, ridicând la 79 numărul total de nave supuse măsurilor restrictive.

• Vezi și: Marea Britanie sancționează alte 18 petroliere rusești și 4 nave GNL

Pe lista de sancțiuni au mai fost incluse o uzină chimică și o companie aeriană civilă rusă, care este un furnizor important de sprijin logistic pentru armata rusă.

În premieră, UE a impus sancțiuni majore (interdicție de călătorie, înghețarea activelor și interdicție de a pune la dispoziție resurse economice) mai multor firme chineze care furnizează Rusiei componente pentru drone și circuite electronice.

• Te-ar putea interesa și: EXCLUSIV: Cum proprietarul chinez al unei companii din California a livrat electronice pentru mașinăria de război a Rusiei

Consiliul UE a adăugat 32 de noi entități noi pe lista celor care sprijină direct complexul militar și industrial al Rusiei. Acestea vor fi supuse unor restricții de export mai stricte privind bunurile și tehnologiile cu dublă utilizare, precum și bunurile și tehnologiile care ar putea contribui la consolidarea tehnologică a sectorului de apărare și securitate al Rusiei. Unele dintre aceste entități sunt situate în țări terțe precum China, India, Iran, Serbia și Emiratele Arabe Unite, și au fost implicate în eludarea restricțiilor comerciale sau au participat la achiziționarea de produse sensibile utilizate pentru operațiunile militare ruse. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Două petroliere rusești s-au scufundat în timpul unei furtuni puternice duminică, în strâmtoarea Kerci, în apropierea țărmului Crimeei anexate. La bordul unuia dintre ele - Volgoneft-212 - se aflau 13 membri ai echipajului și peste patru mii de tone de păcură.

Duminică seara, autoritățile ruse au anunțat decesul unui marinar de pe Volgoneft-212. Potrivit acestora, 12 marinari au fost salvați.

Un al doilea petrolier avariat, Volgoneft-239, cu 14 marinari la bord și o încărcătură similară, a eșuat la 80 de metri de țărm, în apropierea portului Taman din regiunea Krasnodar.

Operațiunea de salvare a fost amânată până luni dimineață, din cauza condițiilor meteo extreme.

Ambele nave au fost avariate. Cauza exactă a producerii accidentelor este neclară, principala versiune fiind o eroare a echipajului în condiții de furtună.

Accidentele au dus la deversarea de produse petroliere, a confirmat agenția navală rusă Rosmorrechflot.

Organizația internațională de mediu Greenpeace estimează că naufragiul celor două petroliere ar fi putut duce la o deversare de până la nouă mii de tone de petrol. Acesta ar putea fi una din cele mai mari catastrofe ecologice din Marea Neagră din ultimii ani.

„Dacă este vorba de păcură, o parte semnificativă a acesteia se va depune pe fundul mării și acest lucru va duce la distrugerea bazei alimentare pentru multe specii de pești. De asemenea, păcura este mortală pentru păsări”, a declarat Dmitri Markin, un expert al Greenpeace, în comentarii pentru televiziunea Dozhd. Consecințele naufragiului celor două petroliere, a spus el, ar putea fi mai grave decât cele ale unui accident similar din 2007. Atunci, peste 12 000 de păsări au murit ca urmare a naufragiului unui petrolier în Strâmtoarea Kerci.

În ultimele șase luni, petrolierele Volgoneft-212 și Volgoneft-239 au circulat între portul Kavkaz din peninsula Taman și acostamentele rafinăriilor de pe Volga, a aflat publicația Vajnîie Istorii.

Primul petrolier este înscris în orașul Sankt Petersburg, iar al doilea în portul Astrahan.

Potrivit publicației Podiom, navele Volgoneft 212 și 239 au fost construite în 1969 și, respectiv, 1973. În timpul reproiectării acestora pentru a răspunde necesităților moderne, la ambele petroliere a fost decupată secțiunea mediană. „Se pare că tocmai această sudură a fost lovită de furtună, iar navele cisternă s-au rupt la propriu în două”, susține publicația Podiom. (R.B.)

Articol scris în baza relatărilor Radio Svoboda și Current Time TV.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Cei doi oficiali au semnat la New Delhi o Declarație de intenție privind migrația, care reafirmă angajamentul celor două state de a promova mobilitatea talentelor și a competențelor. Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău spune că documentul deschide noi oportunități pentru cooperarea în domeniul mobilității forței de muncă și a schimburilor de expertiză.

Tot la New Delhi, șeful diplomației moldovene, Mihai Popșoi, a semnat la 15 decembrie, documentul privind aderarea R. Moldova la International Solar Alliance (ISA), care devine astfel al 121-lea membru. Acest acord va consolida cooperarea în sectorul energetic, în special în domeniul energiei verzi, spune ministerul moldovean al Energiei.

Miniștrii au discutat și despre progresele înregistrate în procesul de liberalizare a exportului de fructe proaspete din R. Moldova către India, părțile urmând să anunțe momentul intrării în vigoare a deciziei. Un alt subiect economic din cadrul discuțiilor a fost și cel privind intrarea unui operator aviatic indian pe piața din R. Moldova, urmând să fie negociat un acord în acest sens.

Popșoi este al doilea oficial moldovean care merge în India. La finele lunii noiembrie, la New Delhi a fost și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, împreună cu rectorii mai multor universități din țară. Aceștia au participat la forumul internațional în educație „World Education Forum 2024” și au promovat oferta educațională a universităților moldovene tinerilor din India.

Vezi și reportajul de la Universitatea Tehnică din Moldova, unde în anul acesta de învățământ au fost deja înmatriculați 14 studenți indieni la Facultatea de Medicină Veterinară.

Embed Răspândește

Studenți indieni, la Medicină Veterinară: „Am venit pentru calitatea studiilor”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:29 0:00

Perciun a spus atunci că scopul vizitei este să consolideze relațiile cu oficialii indieni și să accelereze acreditarea specializării de medicină veterinară de către autoritățile din New Delhi. India este una din țările din care vin cei mai mulți studenți în R. Moldova.

În 2023, numărul acestora se ridica la 371, majoritatea fiind studenți la Universitatea de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” și Universitatea Tehnică din Moldova. (C.B.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Între timp, în funcția de premier interimar a fost numit Adîlbek Kasîmaliev, de 64 de ani, care a deținut funcția de adjunct al șefului administrației prezidențiale în 2021, iar în 2022 a fost prim-viceprim-ministru interimar.

Demisia premierului kârgâz, Akîlbek Japarov, survine după arestarea recentă a unor înalți funcționari din domeniul fiscal, acuzați de corupție.

• Te-ar putea interesa și: Rețeaua globală a războiului: Cum ocolește Rusia sancțiunile occidentale

Akîlbek Japarov, în vârstă de 60 de ani, a condus guvernul din 2021, stabilind un record ca cel mai longeviv prim-ministru kârgâz.

Țara din Asia Centrală a trecut prin mai multe perioade dificile de instabilitate politică și socială de la obținerea independenței față de Uniunea Sovietică în 1991. (R.B.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Centrul Național Anticorupție (CNA) a anunțat că a efectuat peste 60 de percheziții luni, împreună cu procurori din municipiul Chișinău, în cadrul a 30 de cauze penale pornite pe fapte de corupție ce ar fi fost comise de responsabili de achiziții publice din Capitală, în complicitate cu agenți economici.

Potrivit CNA, angajați de la Direcția generală mobilitate urbană a Consiliului municipal Chișinău (DGMU), responsabili de achizițiile publice, ar fi creat o schemă infracțională prin care primeau sistematic bunuri, avantaje și/sau mijloace bănești de la persoane fizice și juridice pentru atribuirea contractelor de achiziții publice. Este vorba despre contracte privind construcția sau reparația trotuarelor, a carosabilului pentru transportul public, accesului către curți, etc.

Procurorii anticorupție spun că au documentat cel puțin 20 de cazuri de fraudare a achizițiilor publice.

În urma perchezițiilor efectuate la birourile și domiciliile bănuiților, au fot ridicate mai multe „probe relevante” pentru urmărirea penală, inclusiv acte, înscrisuri de ciornă și sume de bani, proveniența cărora urmează a fi stabilită, precizează un comunicat al CNA.

În dimineața zilei de luni, primarul Chișinăului, Ion Ceban, a declarat că mai mulți angajați ai Primăriei sunt supuși perchezițiilor. El a acuzat formațiunea de la guvernare, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), de presiuni asupra echipei sale. PAS a respins acuzațiile, calificându-le drept „aberații politice”.

Solicitat de Europa Liberă, Centrul Național Anticorupție (CNA) a precizat că forțele de ordine investighează câteva cazuri de corupție și că efectuează peste 60 de percheziții în întreaga țară.

Potrivit Angelei Starinschi, purtătoarea de cuvânt a CNA, forțele de ordine verifică acțiunile funcționarilor responsabili pentru achizițiile publice și ale unor oameni de afaceri. Ea a promis că va oferi mai târziu detalii despre percheziții.

Primarul Ion Ceban, liderul formațiunii de opoziție Mișcarea Alternativa Națională (MAN), a declarat în ajun, pe 15 decembrie, că se așteaptă la ceea ce a numit acțiuni de „intimidare” a membrilor echipei sale din partea structurilor puterii. Potrivit lui, această informație i-a parvenit, concomitent, de la mai multe persoane. Ceban a spus că perchezițiile ar putea viza departamentele de transport și locuințe ale Primăriei Chișinău.

A doua zi, pe 16 decembrie, primarul a anunțat că colegii săi sunt percheziționați, dar sunt asistați de avocați.

Ion Ceban a numit perchezițiile drept un „spectacol” organizat de PAS pentru a „discredita Primăria” și membrii partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN), pe care îl conduce.

Purtătoarea de cuvânt a PAS, Adriana Vlas, a declarat pentru Europa Liberă că ea consideră declarațiile lui Ceban drept „aberații politice”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Înființarea unei ambasade israeliene la Chișinău va contribui la extinderea dialogului politic, dezvoltarea relațiilor economice și comerciale, precum și la sprijinirea comunităților moldovenești și israeliene din ambele state”, se spune într-un comunicat de la MAE.

Deschiderea ambasadei Israelului în Republica Moldova este preconizată pentru anul 2025. Cu această ocazie, Chișinăul și-a reafirmat angajamentul de a sprijini acest demers.

• Te-ar putea interesa și: Ștampilarea manuală a pașapoartelor, rămâne în vigoare. UE amână implementarea sistemului digital

Ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, a fost informat oficial despre decizia guvernului israelian de către omologul său, Gideon Saar.

„Relațiile dintre Republica Moldova și Statul Israel sunt construite pe valori comune, dialog constant și interese strategice, iar acest pas semnificativ va consolida și mai mult legăturile dintre țările noastre”, se mai spune în comunicatul citat.

Anul acesta, Israelul a anunțat că va introduce obligativitatea obținerii unei autorizații de călătorie electronice pentru toți deținătorii de pașapoarte ale căror țări se bucură de regimul liberalizat de vize începând cu 1 august 2024. Termenul a fost însă amânat pentru 1 ianuarie 2025, în urma protestelor unor țări ca R. Moldova și Ucraina, dar și a mai multor companii aeriene.

Autorizația electronică de călătorie ar urma să coste 6 euro și să aibă o valabilitate de cel mult 2 ani. (R.B.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ministrul israelian de Externe, Gideon Sa'ar, a spus că decizia de a închide ambasada israeliană la Dublin a fost determinată de „politicile anti-israeliene extreme” ale guvernului irlandez.

„Acțiunile antisemite și retorica pe care Irlanda le adoptă împotriva Israelului se bazează pe delegitimarea și demonizarea statului evreu și pe standarde duble. (...) Irlanda a depășit toate liniile roșii în relația sa cu Israelul”, a spus Sa'ar.

Premierul irlandez, Simon Harris, a replicat pe platforma X și a spus că decizia Israelului este una regretabilă.

„Resping categoric afirmația că Irlanda este anti-Israel. Irlanda este pro-pace, pro-drepturile omului și pro-dreptul internațional. (...) Irlanda vrea o soluție cu două state și ca Israelul și Palestina să trăiască în pace și securitate”, a declarat Harris.

Israelul nu a aplicat măsuri similare altor țări care s-au alăturat petiției transmise Curții Internaționale de Justiție, inclusiv Egipt, Spania și Mexic.

Anunțul Israelului vine într-un moment în care numărul palestinienilor uciși în Gaza s-a apropiat de 45.000, în războiul început de atacul Hamas din 7 octombrie în Israel anul trecut. Zeci de decese au fost raportate duminică în atacurile israeliene asupra teritoriului de coastă.

Relațiile dintre Irlanda și Israel sunt tensionate de mult timp din cauza poziției Irlandei față de Palestina.

• Te-ar putea interesa și: L-ați aresta pe Netanyahu? Irlanda sau Spania - da, Ungaria - ba!

În noiembrie, Harris a declarat că autoritățile țării îl vor reține pe omologul său israelian, Beniamin Netanyahu, dacă va călători în Irlanda, după ce Curtea Penală Internațională (CPI) a emis un mandat de arestare pentru Netanyahu.

Israelul a depus un apel împotriva mandatelor de arestare emise de CPI pentru Netanyahu și fostul ministru al apărării Yoav Gallant, a transmis duminică radioul armatei israeliene.

Pe 21 noiembrie, CPI a emis mandate de arestare pentru cei doi oficiali israelieni, invocând suspiciuni că Netanyahu și Gallant au comis crime de război de foamete și crime împotriva umanității.

Decizia Israelului de a-și închide ambasada de la Dublin este ultimul episod al unei relații cu Irlanda care s-a deteriorat continuu în ultima vreme.

Ambasadorul Israelului în Irlanda, Dana Erlich, a părăsit țara în luna mai, după ce Irlanda s-a alăturat Norvegiei și Spaniei pentru a recunoaște oficial Palestina ca stat.

Luna trecută, misiunea Autorității Palestiniene din Dublin a primit statutul de ambasadă deplină, Irlanda numindu-și primul ambasador în Palestina.

Tensiunile au crescut și din cauza invaziei israeliene în sudul Libanului, ca parte a asaltului său asupra Hezbollah, o operațiune care a amenințat forțele de menținere a păcii ale Națiunilor Unite, printre care un batalion al armatei irlandeze.

• Vezi și: Doi pacificatori ONU din Liban răniți la o zi după întoarcerea moldovenilor acasă

Forțele israeliene au continuat să lovească nordul Fâșiei Gaza duminică. Un atac aerian asupra unei școli din orașul Beit Hanoun a ucis cel puțin 15 persoane, potrivit autorităților medicale din regiune.

În orașul Gaza, cel puțin 17 persoane, inclusiv șase femei și cinci copii, au fost ucise în trei atacuri aeriene care au lovit case care adăposteau persoane strămutate, potrivit medicilor de la spitalul palestinian unde au ajuns victimele.

Un atac aerian israelian a lovit, de asemenea, centrul de urgență civilă din zona pieței Nuseirat din centrul Fâșiei Gaza, ucigându-l pe Ahmed Al-Louh, un jurnalist video de la Al Jazeera TV, și alte cinci persoane, au declarat medici și colegi jurnaliști.

Articol preluat de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Operațiunea a inclus o misiune de sabotaj pentru detonarea șinelor de cale ferată în apropiere de Oleksiivka, în raionul Bilmak, ceea ce a dus la deraierea unui tren care transporta vagoane cisternă cu combustibil.

Pe măsură ce incendiul s-a extins la cisterne, rachetele HIMARS furnizate de SUA au lovit locomotiva și vagoanele-cheie pentru a împiedica încercările de salvare. Atacul a distrus locomotiva și 40 de cisterne, paralizând o linie feroviară crucială folosită de forțele ruse, a precizat sursa.

Operațiunea a fost realizată de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) în colaborare cu serviciile de informații militare, forțele pentru operațiuni speciale și unități de drone..

Moscova nu a comentat atacul.

Între timp, Rusia a lansat peste 100 de drone kamikaze împotriva Ucrainei și a atacat regiunea Harkov cu o rachetă în timpul nopții, au anunțat autoritățile ucrainene pe 15 decembrie.

Apărarea antiaeriană a doborât 56 de drone de tip Shahed, în timp ce 49 au fost „pierdute locațional,” potrivit armatei ucrainene.

Clădiri de apartamente, case și o infrastructură nespecificată au fost avariate din cauza resturilor căzute în mai multe regiuni. Două persoane au fost rănite în Mikolaiv, conform autorităților locale.

Separat, guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Siniehubov, a declarat că o rachetă rusească a lovit districtul Kiivski, rănind o femeie de 48 de ani.

Presa locală din Republica Cecenă a Rusiei a raportat că drone suspectate a fi ucrainene au vizat o tabără militară și o bază din capitala Groznîi, pe 15 decembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-t

Înlocuirea face parte din planul măsurilor menite să îmbunătăţească situaţia trupelor din apropierea oraşelor strategice Pokrovsk şi Kurahove, unde forţele sale se retrag de pe o serie de poziţii pentru a nu fi încercuite de trupele ruse, transmite agenţia EFE.

Ca urmare a distrugerii poziţiilor defensive de către inamicul rus, trupele ucrainene au fost nevoite să abandoneze unele poziţii din apropierea localităţilor Suji Iali şi Veseli Gai, la zece kilometri de Kurahove, a anunţat Grupul Operativ-Strategic al Forţelor Hortiţia.

Potrivit platformei de analiză a evoluţiei războiului „DeepState", apropiată armatei ucrainene, armata rusă a ocupat încă trei sate în sectorul de front Kurahove, unde trupele ucrainene sunt semi-încercuite.

Acest eşec, cuplat cu situaţia la fel de dificilă de pe frontul de la Pokrovsk, un alt avanpost cheie unde trupele ucrainene pierd teren, a condus la demiterea generalului Luţenko.

Înlocuitorul acestuia, generalul Tarnavski, are un istoric militar mixt, pe lângă operaţiuni reuşite el conducând şi contraofensiva ucraineană eşuată din vara anului trecut.

Totuşi, experienţa sa de luptă ar putea ajuta la stabilizarea situaţiei din regiune, cred unii comentatori, precum analistul militar Iuri Botusov.

Acesta din urmă consideră însă că şi alţi comandanţi sunt responsabili pentru eşecurile de pe frontul de est, inclusiv comandantul-şef al armatei, generalul Oleksandr Sîrski.

O greşeală a armatei ucrainene, consideră Iuri Botusov, este că ar fi sacrificat prea multe resurse umane şi materiale în încercarea de a apăra poziţii care oricum urmau să fie pierdute, fiind astfel irosite inutil vieţile multor soldaţi, în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o criză de efective şi nu reuşeşte să-şi înlocuiască pierderile.

Între timp, liderul separatist pro-rus din Doneţk, Vladímir Rogov, a susţinut că trupele ruse au ridicat drapelul rus pe sediul primăriei din Kurahove. Informaţia nu este confirmată de alte surse, dar bloggeri militari ucraineni au estimat săptămâna aceasta că pierderea oraşului Kurahove "este doar o chestiune de timp" şi consideră că trupele ucrainene ar trebui să se replieze de acolo pe o linie defensivă între localităţile Pokrovsk şi Velika Novosilka.

Trupele ruse au ajuns însă şi în proximitatea oraşului Pokrovsk, un nod logistic cheie pentru armata ucraineană în Doneţk şi a cărui cucerire i-ar permite armatei ruse să perturbe aprovizionarea efectivelor ucrainene pe frontul de est şi să înainteze apoi spre Ceasov Iar, un oraş situat într-o zonă înaltă ce ar oferi avantaje tactice.

De asemenea, în apropiere de Pokrovsk se află o mină de cărbune cocsificabil care este singurul furnizor intern al Ucrainei pentru această materie primă necesară industriei siderurgice.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui raport al Biroului Național de Statistică (BNS), 45% din familiile din țară au un singur copil, 37% au doi copii și doar 15% au trei copii.

Anul trecut, salariile și remitențele au fost principalele surse de venit pentru familiile cu copii. În peste un sfert din aceste familii, un membru al gospodăriei lucrează în străinătate.

În 2023, s-au născut 24.000 de copii, cu 11% mai puțini decât în anul precedent și cu 8.000 mai puțini față de acum 5 ani. Cele mai multe nașteri au avut loc în raioanele Ungheni, Hâncești, Ștefan Vodă și Cantemir, iar cele mai puține s-au înregistrat la Chișinău și în raioanele sudice și nordice ale țării, cum ar fi Basarabeasca, Taraclia, Briceni și Ocnița.

• Te-ar putea interesa și: Mai puțin de jumătate dintre copiii romi din R. Moldova merg la școală

La începutul anului 2024, în Republica Moldova erau 508.600 de copii cu vârsta între 0 și 17 ani, mult mai puțini față de 2016, când numărul acestora depășea 700.000.

În ceea ce privește nașterile timpurii, rata acestora în rândul tinerelor de 15-19 ani a fost de 21,1 nașteri la o mie de femei, în scădere față de 2022. Vârsta medie a mamei la prima naștere a fost de 25,3 ani, fiind cea mai mică din Uniunea Europeană.

În educație, majoritatea tinerilor (45%) au ales să meargă la liceu, 27% au optat pentru învățământul profesional-tehnic, iar 12% nu au continuat studiile după cele nouă clase obligatorii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al Serviciului Securității de Stat (SGB) din Abhazia, românul ar fi fost obligat de ofițerii ucraineni să filmeze instalații militare de pe teritoriul republicii cu ajutorul unei drone, în schimbul permisiunii de a părăsi regiunea în siguranță.

Ministerul român al Afacerilor Externe a demarat demersuri pentru a confirma cetățenia și circumstanțele reținerii, dar până în prezent nu a primit nicio solicitare oficială de asistență.

Potrivit SGB, cetățeanul român ar fi intrat în Abhazia cu o viză turistică, dar, la sosirea sa în Suhumi, ar fi intrat în contact cu angajați ai Direcției Principale de Informații a armatei ucrainene (GUR).

Într-o înregistrare video difuzată de SGB, tânărul apare coborând dintr-o dubă însoțit de agenți, fiind condus într-un birou pentru interogatoriu, unde face o depoziție în limba engleză. Declarațiile sale sunt traduse în rusă.

„În cadrul măsurilor operative de prevenire a activităților serviciilor de informații străine care amenință securitatea Abhaziei, angajații SGB au împiedicat o tentativă de recrutare a cetățeanului român pentru a colecta informații despre instalațiile militare din regiune”, se arată în comunicatul serviciului de securitate, citat de agenția rusă TASS.

Ofițerii SGB au confiscat toate echipamentele tehnice de la locul de cazare al românului, iar ancheta continuă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Datele preliminare arată că rușii au început să folosească soldați nord-coreeni în asalturi – un număr semnificativ,” a spus Zelenski, precizând că aceștia sunt integrați în unități consolidate și folosiți, deocamdată, doar în regiunea Kursk.

Afirmațiile sale vin după ce Direcția Principală de Informații a armatei ucrainene a emis un comunicat în care spune că soldații nord-coreeni ar putea începe în curând atacuri directe asupra pozițiilor ucrainene din Kursk.

Potrivit instituției, este „probabil” ca Rusia să implice în curând soldații nord-coreeni în operațiuni de asalt direct, menționând că în ultimele zile trupele „au primit provizii suplimentare de alimente”.

Unitățile nord-coreene au fost puse în alertă pe 13 decembrie și li s-a ordonat să aștepte noi instrucțiuni.

O parte dintre soldați au fost transportați în secret pe linia frontului cu camioane civile care semănau cu vehicule pentru livrarea apei, conform comunicatului.

Informațiile nu au putut fi verificate, iar Ministerul rus al Apărării nu a comentat.

Trupele ucrainene și-au început incursiunea în regiunea Kursk în luna august și încă controlează unele zone. Rusia a început să desfășoare mii de trupe nord-coreene în regiune în octombrie.

Statul Major al armatei ucrainene a raportat pe 14 decembrie că în regiunea Kursk au avut loc 45 de ciocniri de la începutul zilei, dintre care 26 erau încă în desfășurare.

„Inamicul a efectuat șapte atacuri aeriene, a lansat 10 bombe ghidate și a desfășurat 212 atacuri de artilerie asupra localităților rusești și a pozițiilor noastre de apărare,” a precizat Statul Major în rezumatul său zilnic.

În rezumat se mai spune că cele mai tensionate situații pe câmpul de luptă au fost în apropiere de Pokrovsk, Kurakhivsk și Vremivsk.

Armata rusă „și-a îmbunătățit poziția tactică” în direcția Pokrovsk, a raportat serviciul de presă al districtului militar Khortytsia.

Forțele ruse au încercat să își îmbunătățească poziția tactică și în zona Blahodatne, dar nu au reușit, au suferit pierderi și s-au retras.

Forțele ucrainene au atacat depozite de combustibil care aprovizionau armata rusă. Un atac asupra unui depozit de petrol din Orel, în noaptea de 13 decembrie, a provocat un „incendiu puternic,” conform unui comunicat al Statului Major, care a descris depozitul ca fiind unul dintre cele mai mari terminale petroliere din suburbiile orașului Orel.

Rapoarte despre explozii în Orel au apărut pe canale rusești de Telegram. Orașul ar fi fost lovit de atacuri cu drone, iar unele dintre canale au raportat un atac asupra unui depozit local de petrol.

Fotografiile publicate de Statul Major General și pe canalele de știri rusești de Telegram arătau coloane de fum care învăluiau terminalul petrolier.

Autoritățile locale și mass-media de stat din Rusia nu au comentat rapoartele.

Regiunea Orel din Rusia se învecinează cu regiunile Kursk și Bryansk.

• Amos Chapple

Noi fotografii din Mariinka, oraș în ruine din regiunea Donețk din estul Ucrainei, arată orașul redus la o pustietate nelocuită.

În regiunea de frontieră Belgorod, atacurile ucrainene cu drone au ucis un băiat în vârstă de 9 ani și au incendiat un important terminal petrolier, a declarat guvernatorul Viaceslav Gladkov pe Telegram.

Băiatul a murit când o dronă a lovit casa familiei sale de lângă Belgorod, a declarat Gladkov, adăugând că mama și sora sa în vârstă de 7 luni au fost spitalizate.

El a postat fotografii cu ceea ce a declarat a fi urmările atacului, arătând o casă cu găuri deschise în acoperiș și în peretele din față, flancată de mormane de moloz.

Guvernatorul din Orel, Andrei Klichkov, a confirmat pe Telegram că o dronă ucraineană a incendiat un depozit de combustibil. Acesta a declarat ulterior că incendiul a fost izolat și că nu au existat victime.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Curtea Constituțională va decide în următoarele șase luni dacă Yoon va fi demis din funcție. Dacă va fi îndepărtat, vor fi organizate alegeri anticipate.

Prim-ministrul Han Duck-soo, numit de Yoon, a devenit președinte interimar, în timp ce Yoon rămâne în funcție, dar cu puterile prezidențiale suspendate la jumătatea mandatului său de cinci ani.

Han a promis că va depune toate eforturile pentru a asigura stabilitatea guvernului după demiterea lui Yoon. „Voi da toată puterea și energia mea pentru a stabiliza guvernul”, a declarat Han jurnaliștilor.

Yoon este al doilea președinte conservator consecutiv demis în Coreea de Sud. Park Geun-hye a fost îndepărtată din funcție în 2017. Yoon a supraviețuit unui prim vot de demitere săptămâna trecută, când partidul său a boicotat în mare parte votul, privând parlamentul de cvorum.

„Deși mă opresc pentru moment, călătoria pe care am parcurs-o alături de popor în ultimii doi ani și jumătate spre viitor nu trebuie să se oprească niciodată. Nu voi renunța niciodată”, a spus Yoon.

Considerat un supraviețuitor politic dur, dar tot mai izolat, Yoon a fost afectat de scandaluri personale și conflicte interne, de o opoziție necruțătoare și de fisuri în propriul său partid.

Protestatarii care susțineau demiterea lui Yoon au sărit de bucurie lângă parlament la aflarea veștii și au fluturat bețe LED colorate, în timp ce muzica răsuna. În schimb, un miting al susținătorilor lui Yoon s-a dispersat rapid după anunț.

Liderul Partidului Democrat din opoziție, Lee Jae-myung, le-a spus protestatarilor de lângă parlament că trebuie să lupte împreună pentru a-l îndepărta pe Yoon cât mai repede posibil. „Voi, oamenii, ați reușit. Scrieți o nouă istorie”, le-a spus el mulțimii care a îndurat temperaturi sub zero grade pentru a participa la miting.

Motiunea de demitere a fost adoptată după ce cel puțin 12 membri ai Partidului Puterii Poporului al lui Yoon s-au alăturat partidelor de opoziție, care controlează 192 de locuri din cele 300 ale adunării naționale, depășind pragul de două treimi necesar pentru demitere.

Numărul parlamentarilor care au susținut demiterea a fost de 204, în timp ce 85 au fost împotrivă, 3 s-au abținut și 8 voturi au fost invalide.

Yoon a șocat națiunea pe 3 decembrie, când a acordat armatei puteri de urgență extinse pentru a elimina ceea ce el numea „forțe anti-statale” și pentru a înfrunta opoziția politică obstructivă.

El a anulat decretul la doar șase ore după aceea, după ce parlamentul a sfidat trupele și poliția și a votat împotriva decretului. Totuși, acest gest a aruncat țara într-o criză constituțională și a stârnit apeluri larg răspândite pentru demisia sa, pe motiv că a încălcat legea. Yoon și-a cerut ulterior scuze națiunii, dar și-a apărat decizia și a rezistat apelurilor de a demisiona.

Partidele de opoziție au lansat un nou vot de demitere, susținut de mari demonstrații pro-demitere.

Yoon este, de asemenea, sub anchetă penală pentru presupusă insurgență legată de decretul de lege marțială, iar autoritățile i-au interzis să călătorească în străinătate.

Într-un alt discurs defiant, Yoon a promis joi că va „lupta până la capăt”, apărând decretul său de lege marțială ca fiind necesar pentru a depăși blocajul politic și pentru a proteja țara de politicienii interni care, spunea el, subminează democrația.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Primarul Kakha Kaladze a anunțat amânarea pe 14 decembrie, într-o conferință de presă ținută în clădirea administrației guvernamentale, cu câteva minute înainte ca evenimentul să înceapă.

Cu aproximativ o oră mai devreme, sute de polițiști au fost desfășurați, iar luminile de Anul Nou au fost aprinse pe fațada clădirii parlamentului, dar au fost stinse după ce Kaladze a anunțat amânarea aprinderii bradului.

Decizia a fost luată după ce Kavelashvili a fost declarat câștigător al alegerilor indirecte controversate de către Comisia Electorală Centrală din Georgia, după ce a primit 224 de voturi din cei 225 de delegați prezenți.

Colegiul electoral din Georgia are în total 300 de delegați, însă membrii opoziției nu au participat la vot.

Votul a avut loc în timp ce manifestanții s-au adunat în centrul orașului Tbilisi, în fața clădirii parlamentului, pentru a continua protestele față de alegerile parlamentare desfășurate la 26 octombrie, pe care actualul președinte al țării și opoziția susțin că au fost fraudate.

Zonele din apropierea clădirii parlamentului Georgiei au fost izolate și traficul a fost întrerupt înaintea votului pentru colegiul electoral, în timp ce protestatarii opoziției s-au adunat pentru o nouă rundă de demonstrații, în prezența unui număr mare de polițiști.

Kavelashvili, singurul candidat pentru funcția în mare parte simbolică, este așteptat să fie ales prin vot indirect în Parlament. În vârstă de 53 de ani, el este cunoscut pentru discursurile vehemente anti-occidentale și opoziția față de drepturile LGBTQ.

Kavelashvili ar urma să o înlocuiască pe președinta Salome Zurabișvili, care s-a alăturat protestatarilor pro-europeni ce au ieșit zilnic pe străzi în toată țara, în demonstrații de mare amploare ce durează de mai bine de două săptămâni.

Zurabișvili, care a fost o figură incomodă pentru partidul de guvernământ și a criticat Visul Georgian pentru tendințele sale tot mai autoritare, a declarat că va nu-și va părăsi funcția după inaugurarea succesorului său, programată pentru 29 decembrie.

„Ceea ce se va întâmpla mâine în Parlament este o parodie – un eveniment lipsit de legitimitate, neconstituțional și ilegitim”, a declarat Zurabișvili într-o conferință de presă pe 13 decembrie.

Ea a afirmat anterior că alegerile au fost manipulate cu ajutorul Rusiei. „Suntem martorii și victimele unei operațiuni speciale rusești, o formă modernă de război hibrid împotriva poporului georgian”, a declarat ea, referindu-se la alegerile parlamentare din octombrie.

• Te-ar putea interesa și: Georgia își schimbă președintele. Miza e mare, iar atmosfera foarte tensionată

Între timp, parlamentarii opoziției din această țară caucaziană refuză să recunoască rezultatul alegerilor parlamentare, susținând că Visul Georgian a fraudat votul pentru a se menține la putere, și boicotează lucrările Parlamentului.

Criza politică a izbucnit după ce Visul Georgian a revendicat victoria în alegeri și s-a intensificat în urma deciziei de luna trecută de a amâna negocierile privind aderarea Georgiei la Uniunea Europeană.

Autoritățile au răspuns violent la demonstrațiile masive, arestând sute de persoane în ultimele două săptămâni. Un alt protest a avut loc la Tbilisi pe 13 decembrie, iar pentru 14 decembrie se așteaptă noi tulburări.

În dimineața zilei de 14 decembrie, protestatarii s-au adunat lângă Sala Filarmonicii și au început să mărșăluiască spre clădirea Parlamentului, aflată la mai puțin de 2 kilometri distanță.

Traficul pe Bulevardul Rustaveli, care leagă cele două locații, a fost blocat, iar poliția a fost mobilizată în apropierea Parlamentului și a Pieței Libertății.

Violențele recente împotriva opoziției și jurnaliștilor au atras condamnări din partea Statelor Unite și a Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministrului Educației și Cercetării, Dan Perciun, elevii vor putea folosi telefoanele mobile în pauze, în scop educațional, stabilit de către cadrele didactice sau în situații de urgență. Cum ar fi o problemă de sănătate - în cazul necesității monitorizării permanente cu diverse echipamente ajutătoare, a sănătății elevilor cu dizabilități sau boli cronice severe.

Perciun a spus că în curând va fi publicat întreg regulamentul procedural, care va explica cum se va întâmpla la modul practic acest lucru.

• Te-ar putea interesa: În ce condiții va putea fi folosit telefonul mobil la ore. Ce spune ministrul Educației

În prezent, unele școli din țară au implementată deja această restricție, la nivelul regulamentului de activitate al instituției.

Modificarea a fost făcută la solicitarea părinților și profesorilor. Autoritățile au realizat și un sondaj în această toamnă, pe un eșantion de circa 7.000 de persoane, majoritatea s-au pronunțat pentru interzicerea telefoanelor mobile la ore.

În ședința din 13 decembrie, deputații au mai aprobat și alte două modificări la Codul Educației.

• Vezi și: În liceele din R.Moldova va fi introdus profilul general de studii

Astfel, în clasele liceale va fi introdus profilul general de studii, iar la nivelul sistemului de educație va fi introdus învățământul artistic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Directorul interimar al Moldovagaz, Vadim Ceban, a precizat că în total au fost procurate gaze naturale în volum de 747,9 milioane m3.

Prețul mediu de procurare este de aproximativ 509 euro/1000 m3, sau circa 9.840 de lei / 1 000 m3, cu livrarea inclusă până la hotar.

Cantitatea de bază a gazelor în mărime circa 700,1 milioane m3 a fost achiziționată pe platforma de tranzacționare SRL „Bursa Română de Mărfuri (Romanian Commodities Exchange) Est” în perioada august – decembrie 2024.

Restul volumelor de gaze naturale de circa 47,8 milioane m3 este procurată de la SA „Energocom”, în baza Hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea obligației de stocare a gazelor naturale.

• Vezi și: Explainer | Ce se schimbă odată cu intrarea Republicii Moldova în stare de urgență

De luni, 16 decembrie, R. Moldova va intra în stare de urgență, cerută de Guvern, după ce Gazprom nu a confirmat dacă va continua livrările către regiunea transnistreană și după 31 decembrie, când expiră acordul de tranzit a gazelor dintre Rusia și Ucraina. Compania rusă a condiționat livrarea pe rute alternative de plata unei presupuse datorii de 700 de milioane de dolari, cerere respinsă de R. Moldova.

Autoritățile de la Chișinău susțin că malul drept al Nistrului are garantată securitatea energetică, în vreme ce malul stâng rămâne dependent de livrările Gazprom. O eventuală sistare a acestora ar conduce, potrivit guvernului moldovean, la o criză umanitară și „colaps” economic în regiune.

O asemenea situație ar afecta și malul drept, care își asigură circa 70% din consumul de energie electrică prin Centrala de la Cuciurgan, care o livrează la tarife ieftine, întrucât curentul este produs din gazul rusesc oferit gratuit regiunii transnistrene.

Din 1 decembrie, tariful pentru un metru cub de gaze naturale pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului este de 16,74 lei. Majorarea a fost făcută de ANRE la solicitarea Moldovagaz.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Verdictul final pe dosarul lui Ilan Șor a fost publicat de CSJ vineri, 13 decembrie, și vine după un șir de amânări.

Avocații lui Șor au cerut instanței supreme achitarea clientului lor sau trimiterea cauzei la rejudecare și încetarea urmăririi penale. Ei au susținut în fața magistraților că deciziile anterioare ale instanțelor judecătorești pe acest caz nu au fost imparțiale, întrucât politicienii l-au acuzat constant pe Ilan Șor că ar fi vinovat de furtul miliardului.

Magistrații CSJ au respins însă aceste argumente, menționând că declarațiile politicienilor nu au fost suficiente pentru a pune la îndoială obiectivitatea colegilor lor de la Curtea de Apel Chișinău.

În plus, ei au spus că însuși Șor nu a negat că a primit împrumuturi prin intermediul companiilor care au fost implicate în „frauda bancară”.

La 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chișinău l-a găsit vinovat pe Ilan Șor de fraudă la scară largă și spălare de bani. Oligarhul a primit o pedeapsă de 12 ani de închisoare pentru prima infracțiune și șase ani pentru a doua, dar magistrații au decis ca pedeapsa totală să fie de 15 ani de închisoare cu executare.

• Te-ar putea interesa și: Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat la 15 ani de închisoare pe Ilan Șor

Șor a mai fost obligat să restituie Băncii de Econommii (BEM) 5,3 miliarde de lei.

Potrivit procurorilor, în 2014, Șor era președintele Consiliului de administrație al BEM și a retras bani din bancă prin intermediul unor companii intermediare, pe care le controla.

Banca a acordat împrumuturi acestor companii, care, la rândul lor, au transferat banii către alte firme, din zone off-shore, pentru a ascunde originea fondurilor și a evita returnarea creditelor către bancă. Curtea de Apel a menționat atunci în hotărârea sa că Șor a „abuzat de încrederea” departamentului de credit al băncii și a indus în eroare angajații acestuia.

În 2017, prima instanță l-a condamnat pe Șor în acest caz la șapte ani de închisoare. În ciuda faptului că procurorul a solicitat o pedeapsă de 19 ani de închisoare, judecătorul Andrei Nicula a recalificat acuzația adusă oligarhului într-una mai blândă.

La acel moment, avocații lui Șor au contestat verdictul și au susținut că de fapt beneficiarii finali ai retragerii banilor au fost ex-premierul Vladimir Filat și controversatul om de afaceri Veaceslav Platon. Aceștia au cerut ca clientul lor să fie achitat, în timp ce procurorii au solicitat o pedeapsă mai aspră.

Potrivit ultimelor informații, Șor se ascunde de justiția moldoveană la Moscova. Oligarhul s-a mutat acolo în februarie 2024 din Israel, unde a locuit după ce a părăsit Moldova în vara anului 2019. Imediat dupăce Șor a ajuns la Moscova, autoritățile moldovene au cerut celor ruse ca oligarhul să fie reținut și predat lor, dar Rusia a respins cererea, motivând că este vorba de un caz „politic”.

În mai 2024, Șor a anunțat că a obținut cetățenia rusă. La scurt timp după aceea, ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a anunțat că Moldova a solicitat repetat extrădarea lui Șor la Chișinău. Până în prezent, autoritățile nu au spus dacă au primit sau nu un răspuns de la Moscova.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) a stabilit, pe 12 decembrie, plățile lunare din bugetul de stat pe care le vor primi partidele care au avut candidați în primul tur al prezidențialelor din toamnă. Alocațiile pentru un vot sunt de circa 0,49 de bani, deci sumele finale variază în funcție de performanța la alegeri.

Aproape 325.000 de lei a încasat Partidul Acțiune și Solidaritate, care a susținut-o pe Maia Sandu. Actuala președintă a acumulat în primul tur peste 655.000 de voturi, iar apoi a mai câștigat un mandat în turul doi.

Contracandidatul ei principal, ex-procurorul general Alexandr Stoianoglo (peste 400.000 de voturi), a adus Partidului Socialiștilor, din partea căruia a candidat, aproape 200.000 de lei.

Partidul Nostru a luat pentru performanța liderului său, ex-primarul de Bălți Renato Usatîi (circa 210.000 de voturi) peste 100.000 de lei.

Ex-premierul Vasile Tarlev ar fi adus formațiunii sale, Partidul pentru Viitorul Moldovei, circa 24.000 de lei. Dar partidul lui Tarlev nu va primi acești bani pentru că CEC a lipsit partidul de alocații pentru 12 luni, începând cu noiembrie, pentru că formațiunea nu a restituit în bugetul de stat peste 100.000 de lei încasați cu depășirea plafoanelor admisibile.

Un alt ex-premier, Ion Chicu, a câștigat pentru Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei pe care îl conduce, aproape 16.000 de lei.

Cele trei partide din Blocul „Împreună” (Platforma Demnitate și Adevăr, Partidul Schimbării și Liga Orașelor și Comunelor), care împreună l-au susținut pe istoricul Octavian Țîcu, vor primi cel mai puțini bani pentru cele peste 14.000 de voturi – câte 2.300 de lei.

• Te-ar putea interesa și: De unde iau bani partidele moldovene

Potrivit legislației moldovene, partidele care participă la alegeri primesc bani din bugetul de stat în funcție de numărul de voturi acumulate. Aceste sume se numesc „alocații”, care sunt stabilite după o formulă complexă de calcul, ai cărei criteriul principal este performanța la alegerile din ultimii 4 ani: cu cât mai multe voturi, cu atât mai mulți bani.

Astfel, începând cu decembrie 2024, partidele active vor primi bani pentru performanțele înregistrate la prezidențiale din 20 octombrie 2024, parlamentare anticipate din iulie 2021 și localele din noiembrie 2023. După următoarele alegeri validate, sumele vor fi recalculate.

Pentru anul acesta, în bugetul de stat sunt prevăzuți aproape 54 milioane de lei pentru finanțarea partidelor politice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a scris într-o postare pe X că apărarea antiaeriană a doborât 81 de rachete, dintre care 11 au fost interceptate de avioanele F-16.

Autoritățile ucrainene spun că atacul cu rachete a avut loc în dimineața de 13 decembrie, la o oră de vârf și că au fost vizate orașe din vestul Ucrainei, dar și Odesa, unde au fost auzite explozii puternice. Rachetele au fost precedate în timpul nopții de un val de drone.

Compania Ukrenergo a spus că stațiile electrice au fost țintele principale, dar că atacul a inclus mai multe lovituri decât de obicei asupra infrastructurii de gaze.

Forțele ruse au țintit sistemul electric al Ucrainei pe tot parcursul anului, dar și-a intensificat campania luna trecută, cauzând întreruperi de curent care au afectat milioane de civili. În urma atacului din 13 decembrie, autoritățile din domeniul energiei au anunțat noi întreruperi în alimentarea cu curent electric.

În postarea sa pe X, președintele Zelenski a scris că „planul de pace” al lui Vladimir Putin este să „distrugă totul”.

„Iată cum vrea el negocieri, prin terorizarea a milioane de oameni. Nu este limitat nici în ce privește capacitățile cu rază lungă, nici în achiziția componentelor necesare pentru producerea rachetelor”, a scris Zelenski, pentru a sublinia situația inegală a părților beligerante și a cere o „reacție puternică” din partea aliaților Ucrainei.

Atacul rusesc are loc la scurt timp după apariția unui interviu cu președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, în care acesta spune revistei Times că se pronunță „foarte vehement" împotriva lansării de către Ucraina a rachetelor furnizate de SUA înspre ținte îndepărtate din Rusia.

Trump promite să pună capăt „rapid” războiului din Ucraina după ce își va începe mandatul, pe 20 ianuarie, când preia președinția de la Joe Biden. Spre deosebire de administrația Biden, Trump este sceptic cu privire la continuarea ajutoarelor militare americane pentru Ucraina. El cere țărilor europene să facă ele mai mult și a sugerat că vrea negocieri între Zelenski și Putin.

Între timp, administrația Biden a sporit ajutoarele pentru Ucraina înainte de venirea lui Donald Trump la Casa Albă, iar Kievul a primit permisiunea de a ataca cu rachete americane adânc în teritoriul Rusiei, efectuând deja câteva asemenea lovituri. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„Fraţii noştri de peste Prut au nevoie de ajutorul României, în faţa presiunilor imense pe care Rusia le pune în ceea ce priveşte accesul la energie. Nimic nu este mai rău decât să fii dependent de cei care îşi folosesc resursele nu pentru dezvoltare, nu pentru a ajuta, ci ca armă de şantaj” a declarat ministrul Energiei de la București, joi, 12 decembrie.

Republica Moldova intră în stare de urgenţă în sectorul energetic din 16 decembrie, iar ministrul Burduja a spus că Bucureștiul va ajuta Chișinăul „așa cum am făcut până acum” și nu doar în baza acordurilor comune, dar și a „multor altor lucruri care ne unesc și ne vor uni mereu”.

Sebastian Burduja mai spune că Ministerul român al Energiei colaborează strâns cu autorităţile de resort din Republica Moldova şi din UE pentru a răspunde scenariului în care Gazprom va sista livrarea de gaze către R. Moldova.

Planul constă în contact strâns între companiile românești și moldovenești, găsirea unor soluții tehnice pentru suplimentarea alimentării cu energie electrică a R. Moldova, și acces prioritar pentru R. Moldova la surplusul de gaze naturale stocate din România, în cazul unei crize.

• Citește și: Parlamentul a aprobat starea de urgență și a respins moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Recean
  

Autoritățile de la Chișinău au spus că, în prezent, capacitatea de import a energiei electrice din România în R. Moldova este limitată la circa 315 MW, în vreme ce necesarul minim ar fi de două mai mare.

„România are o datorie, Europa are o datorie să nu abandoneze Republica Moldova şi Ucraina în faţa agresiunilor venite de la Est, fie ele sub forma tancurilor, rachetelor şi urii, fie prin şantajul barbar în sectorul energetic”, a mai transmis Burduja.

Planurile de susținere energetică a Republicii Moldova vin după ce autoritățile de la Chișinău au declarat stare de urgență în sectorul energetic pentru o perioadă de 60 de zile.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova are o strategie nouă pentru crize energetice. E gata să treacă iarna fără gaze rusești
  

Măsura vine cu aproximativ două săptămâni înainte de încheierea contractului care permitea Gazprom să exporte gaze naturale folosind rute care trec prin Ucraina. Deși Chișinăul a încercat să discute o continuare a furnizării gazelor naturale prin ruta balcanică, Gazprom a condiționat acest fapt de plata unei pretinse datorii istorice de circa 700 de milioane de dolari a malului drept.

O posibilă sistare a livrărilor de gaze ar risca să creeze, mai ales în regiunea transnistreană, o criză energetică și umanitară, mai ales în ceea ce privește furnizarea energiei electrice, dar și în ce privește capacitatea de plată a populației din zonă pentru resursele energetice la preț de piață.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Rutte a spus că cheltuielile viitoare ar trebui să fie mult mai mari decât ținta actuală a alianței de 2% din produsul intern brut (PIB).

„Rusia se pregătește pentru o confruntare pe termen lung, cu Ucraina și cu noi”, a spus Rutte într-un discurs la Bruxelles, citat de Sky News.

„Nu suntem pregătiți pentru ceea ce ni se va întâmpla peste patru până la cinci ani”, a spus secretarul general al NATO.

„Este timpul să trecem la o mentalitate de război și să ne alimentăm producția de apărare și cheltuielile pentru apărare”, a spus Rutte.

Alianța estimează că 23 din cei 32 de membri ai săi vor îndeplini ținta de 2% în acest an.

„În timpul Războiului Rece, europenii au cheltuit mult mai mult de 3% din PIB pentru apărare”, a spus Rutte. „Vom avea nevoie de mult mai mult de 2%”, a adăugat el.

Membrii NATO se confruntă cu o presiune reînnoită din partea președintelui ales al SUA, Donald Trump , care a cerut aliaților Americii să cheltuiască cel puțin 3% din PIB pentru apărare.

Donald Trump , care își preia funcția pe 20 ianuarie, a amenințat în primul mandat că SUA nu vor apăra țările „delincvente” care nu cheltuiesc suficient pentru apărarea lor.

• Te-ar putea interesa și: Tusk și Macron discută despre trupe europene și garanții de securitate pentru Ucraina
  
  Alianța se întemeiază pe principiul că un atac asupra unui membru este considerat un atac asupra tuturor, iar comentariile lui Trump au iscat temeri cu privire la sprijinul pe care SUA îl vor acorda țărilor din alianță într-o eventuală criză.

Rutte, fost prim-ministru olandez, a spus că alianța trebuie să intensifice producția de apărare și a cerut guvernelor „să nu mai creeze bariere între ele”.

El a transmis un mesaj industriei de apărare: „Sunt bani pe masă și vor crește. Așa că îndrăznește să inovezi și să-ți asumi riscuri”.

De asemenea, șeful NATO a avertizat despre o „campanie coordonată de destabilizare a societăților noastre”, inclusiv atacuri cibernetice și tentative de asasinat.

Rutte a avertizat, de asemenea, cu privire la ambițiile Chinei și a spus că Beijingul își consolidează substanțial forțele „fără transparență și fără limitări”.

Știre preluată de la Europa Liberă România!

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de hotărâre a fost adoptat cu votul deputaților PAS, în vreme ce opoziția socialistă a votat contra.

De la tribuna Parlamentului, premierul Dorin Recean a spus că măsura este necesară deoarece Gazprom ar putea sista livrările de gaze spre stânga Nistrului, ceea ce ar putea duce la o criză umanitară în regiune, dar și pentru a asigura stabilitatea sectorului energetic din țară, care ar rămâne fără electricitatea furnizată, la tarife ieftine, de centrala de la Cuciurgan, ce asigură circa 70% din necesitățile interne.

Recean a insistat că malul drept al Nistrului se bucură în continuare de „independență energetică” față de Gazprom.

„Privind în perspectivă, trebuie să facem din această iarnă ultima în care Kremlinul poate influența securitatea noastră. Noi am scăpat de șantajul de gaze pe malul drept, iar de cel energetic vom putea scăpa odată cu finalizarea liniei de tensiune înaltă Chișinău-Vulcănești”, a spus premierul.

• Te-ar putea interesa și: Regiunea transnistreană intră în stare de urgență pentru că riscă să nu mai primească gaze naturale

Guvernul susține că o eventuală criză umanitară în stânga Nistrului ar afecta circa 300 de mii de cetățeni moldoveni din zonă, care riscă să rămână fără gaz, electricitate, dar și bani suficienți pentru a procura produsele de bază, la mijloc de iarnă. Autoritățile de la Chișinău spun că malul drept are asigurate rezerve de gaz, în vreme ce malul stâng al Nistrului rămâne complet dependent de livrările de gaz ale companiei rusești Gazprom.

Și autoritățile de la Tiraspol au anunțat stare de urgență în energetică pentru următoarele 30 de zile. Așa-zisul minister al economiei din regiune a spus că centrala de la Cuciurgan are stocuri de cărbune pentru 30 – 50 de zile, dar Chișinăul afirmă că există incertitudini cu privire la calitatea acestuia și capacitatea de producție a centralei.

În cadrul ședinței, care a durat peste 10 ore, parlamentarii au dezbătut și moțiunea de cenzură împotriva Guvernului depusă de deputații socialiști și comuniști. Aceștia au acuzat guvernarea că nu a gestionat eficient situația din domeniul energetic și că starea de lucruri în domeniu „s-a degradat”.

În cele din urmă, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Recean a picat, fiind susținută doar de 18 deputați din opoziție.

Ultima moțiune de cenzură împotriva Guvernului Recean a fost depusă tot de parlamentarii BCS în octombrie anul trecut. Aceasta a fost respinsă tot după peste zece ore de dezbateri, folosite de guvern pentru a-și lăuda politicile.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit raportului nesecretizat, autoritățile ruse au creat un centru de comandă în Moscova, coordonat pentru a submina procesul electoral din R. Moldova. Ilan Șor ar fi fost desemnat lider al acestui grup, având la dispoziție resurse financiare, logistice și tehnice oferite de Federația Rusă pentru a influența rezultatul scrutinelor.

Musteața a menționat că autoritățile moldovene, în parteneriat cu partenerii externi, au contracarat atacuri cibernetice asupra infrastructurii electorale, au identificat rețele de observatori falși, au dejucat planuri de perturbare a alegerilor și au prevenit tentative de cumpărare a voturilor.

Raportul mai arată că Federația Rusă a folosit intens platformele online pentru propagandă. În 2024, o rețea de conturi de pe Telegram, TikTok și YouTube a distribuit narative pro-Kremlin, inclusiv mesaje de susținere a războiului.

După primul tur al prezidențialelor și referendumului privind aderarea la UE din 20 octombrie, președinta Maia Sandu a acuzat „grupări criminale și forțe străine” de implicare în procesul electoral, prin care ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”. Constatări similare au fost emise de misiunea de observare a alegerilor ENEMO și Coaliția Civică pentru Alegeri Libere și Corecte.

Purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a spus că Rusia „a fost acuzată fără dovezi” de amestec în afacerile interne ale Moldovei și a acuzat, la rândul său, partenerii occidentali ai puterii de la Chișinău de „amestec în procesul electoral”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În interviul din revista americană Time, care i-a acordat titlul de „Persoana Anului”, Trump a insistat, pe de altă parte, că nu va abandona Ucraina, deoarece sprijinul SUA pentru Kiev va fi o pârghie importantă în efortul de a opri războiul.

Washingtonul a furnizat Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune ATACMS, care pot pătrunde adânc în interiorul Rusiei, provocând represalii furibunde din partea Moscovei, care a răspuns cu noua sa rachetă hipersonică, Oreșnik.

„Sunt în dezacord vehement cu trimiterea de rachete la sute de mile în Rusia. De ce facem asta?", a întrebat Trump, indignat, în interviul din Time.

Rachetele ATACMS, amintește AFP, au o rază maximă de acțiune de 300 de kilometri. Interviul din Time a fost realizat spre sfârșitul lunii noiembrie, înaintea întâlnirii lui Trump cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, facilitată de președintele Franței în marginea ceremoniilor redeschiderii catedralei Notre Dame, din Paris, săptămâna trecută.

Cei prezenți au relatat că Trump a avut acolo o atitudine „respectuoasă” față de liderul ucrainean și a fost în „mod de ascultare”, părând real interesat de ce află de la el.

„Nu abandonez”

Presat în legătură cu sprijinul său pentru Ucraina, care nu a fost tocmai entuziast în trecut, Trump a declarat în interviul din Time că se va folosi de sprijinul Washingtonului pentru Kiev ca pârghie pentru a încheia războiul.

„Vreau să ajungem la un acord și singura modalitate de a ajunge la un acord este să nu abandonezi", a spus el. AFP notează că agențiile de presă rusești au „sărit” pe comentariile lui Trump din Time, care ar confirma justețea pozițiilor Kremlinului față de conflict, mai degrabă decât punctul de vedere al Kievului.

• Te-ar putea interesa și: Zelenski spune că a discutat cu Trump și Macron despre o „pace justă”

În același interviu publicat joi, Trump a reiterat că îi va grația pe majoritatea celor condamnați în revolta de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, anume chiar „în primele minute” ale noului său mandat, care începe oficial la 20 ianuarie.

Întrebat dacă are încredere în premierul israelian, Benjamin Netanyahu, pentru rezolvarea conflictului din Gaza, Trump a răspuns: „N-am încredere în nimeni”.

Associated Press amintește că Trump a mai fost Persoana Anului în viziunea revistei Time în 2016, când a fost ales pentru prima dată la Casa Albă. Pe lista finaliștilor pentru premiul din acest an au mai fost personalități precum vicepreședinta SUA, Kamala Harris, proprietarul X, Elon Musk, prim-ministrul israelian, Benjamin Netanyahu, și Kate, prințesa de Wales.

Time a anunțat cine a câștigat titlul pe anul acesta la o ceremonie ținută la Bursa de Valori de pe Wall Street, la New York, Trump având ocazia să sune clopotul de inaugurare a tranzacțiilor zilnice.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te