Linkuri accesibilitate

„Este clar că o confruntare severă cu Statele Unite nu este în interesul Rusiei”


Președintele Federației Ruse, Vladimir Putin.

Expertul postului nostru de radio, Steve Gutterman, trece în revistă câteva dintre persoanele care au fost omorâte în Rusia și despre a căror moarte au fost ridicate importante semne de întrebare de către analiști politici, activiști civici și comunitatea internațională.

„Este clar că o confruntare severă cu Statele Unite nu este în interesul Rusiei”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:16 0:00
Link direct

Anna Politkovskaia – activistă civică implicată masiv în documentarea abuzurilor autorităților în Caucazul de Nord - împușcată în fața blocului în care locuia în 2006. Avocatul Serghei Magnițki, care a murit în închisoare în 2009, după ce dezvăluise o mare rețea de corupție la nivelul cel mai înalt al armatei și administrației ruse. Boris Nemțov – lider al opoziției și fost vicepremier, împușcat în apropierea Kremlinului în 2015.

O fotortafie a lui Alexandr Litvinenko pe piatra de mormânt din Cimitirul din Londra, 1 decembrie, 2020
O fotortafie a lui Alexandr Litvinenko pe piatra de mormânt din Cimitirul din Londra, 1 decembrie, 2020

Lista îi mai cuprinde pe Alexandr Litvinienko, fost ofițer FSB și co-autor al unei lucrări în care face răspunzător Serviciul Federal de Securitate pentru explozia din blocul de locuințe din 1999, pentru care autoritățile au învinuit militanți ceceni și care a murit la două luni după împușcarea Annei Politkovskaia, într-un spital din Londra, fiind expus la radiații cu polonium 210. În 2016 un judecător britanic care a anchetat cazul a spus că a ajuns la concluzia că „operațiunea FSB-ului de a-l omorî pe Litvinienko a fost probabil aprobată de Putin”.

Pe lista supraviețuitorilor se află opozantul Aleksei Navalnîi, probabil cel mai proeminent critic al lui Puțin din ultimii 10 ani – aflat acum într-o închisoare foarte dură din apropiere de Moscova unde va ispăși o pedeapsă de 2 ani și jumătate, pentru o învinuire pe care Navalnîi și susținătorii săi o consideră „motivată politic”.

Reacția Moscovei la declarația președintelui Joe Biden, care l-a numit pe liderul de la Kremlin „ucigaș” a venit rapid – la doar câteva ore – Moscova și-a rechemat ambasadorul de la Washington.

Apoi, Puțin i-a dat replica – din Crimeea anexată de Rusia în 2014...

Cuvintele lui Puțin au dat naștere rapid unui val de meme batjocoritoare pe internetul în limba rusă - pe lângă valul de meme care redau remarca lui Biden cu o zi mai devreme.

Cât de important va fi impactul răspunsului dat de Putin lui Biden rămâne de văzut, dar un lucru pare clar: Puțin și guvernul său îl vor folosi pentru a-și avansa narațiunea, inclusiv afirmația că Moscova este pregătită pentru relații mai bune, dar Washingtonul este cel care nu le dorește – scrie expertul Europei Libere.

Joe Biden și Vladimir Putin în anul 2011
Joe Biden și Vladimir Putin în anul 2011

Remarca lui Biden „se alimentează din narațiunea de legitimitate a lui Putin”, prezentându-l drept „răul Americii, altul”, a scris pe Twitter Serghei Radcenko, istoric al Războiului Rece și al epocilor ulterioare și profesor la Universitatea Cardiff din Țara Galilor.

„Reacția rapidă a președintelui rus arată intenția să de a folosi un astfel de discurs pentru a profită din plin”, crede profesorul de la Cardiff. Până seară, Putin l-a provocat pe Biden la o „discuție directă” online, propunând zilele de 19 sau 22 martie pentru o potențiala „confruntare”.

Mai mult, Putin a declarat la televiziunea de stat că în acest weekend vrea să „se relaxeze puțin în taiga”...

Observatorii au subliniat că Putin a refuzat să aibă vreo dezbatere cu rivalii săi politici din țară, iar analistul de politică externă din Moscova, Vladimir Frolov, a scris pe Twitter: „O propunere menită să fie refuzată de partea americană și de a înscrie câteva puncte ieftine [sugerând că] Biden nu este apt pentru o dezbatere cu Putin și se ferește de o confruntare reală”.

Fiodor Lukianov, un analist rus de politică externă care sfătuiește Kremlinul, a cerut Moscovei să ia măsuri dincolo de rechemarea ambasadorului. Într-un articol din cotidianul Kommersant - el a sugerat că Statele Unite consideră că declarațiile liderului de la Casă Albă nu vor avea „nicio consecință gravă” și că acest lucru – în opinia lui Lukianov - trebuie să se schimbe. „Ar fi logic să înghețăm pe deplin relațiile, cu excepția câtorva aspecte tehnice necesare”, a scris Lukianov în Kommersant.

Konstantin Eggert
Konstantin Eggert

Comentatorul Deutsche Welle Konstantin Eggert – citat de expertul Europei Libere - crede că Rusia ar putea decide să ia anumite măsuri, dar neimportante, în parte și din cauza îngrijorărilor legate de vulnerabilitățile Moscovei. Putin „s-ar putea preface să ia observațiile lui Biden că pe un fel de compliment - reputația unui ticălos adevărat este de preferat imaginii unuia slab”, a scris Eggert într-un comentariu pentru Deutsche Welle. „La urmă urmei, Putin este conștient de limitele posibilităților financiare, economice, militare și politice de confruntare dintre Rusia să și Statele Unite.” Pe de altă parte, a scris el, Putin ar putea să treacă la represalii. Dacă face acest lucru, ar putea fi lovituri indirecte: o represiune încă și mai mare asupra opoziției ruse, continuarea eforturilor de restricționare a accesului SUA la platformele de internet, cum ar fi Twitter, sau o escaladare reînnoită a ostilităților în estul Ucrainei, unde Moscova i-a susținut și îi susține din 2014 pe militanți separatiști.

Expertul Europei Libere consideră că este greu de spus ce s-ar putea întâmpla, având în vedere declarațiile făcute până acum de Putin. La suprafață, cel puțin, el nu a dat nicio indicație despre o schimbare majoră a legăturilor cu Washingtonul. „Vom lucra cu americanii, dar în acele domenii în care este în interesul nostru și în condiții pe care le considerăm benefice pentru noi - și vor trebui să țină cont de ele”, a spus Putin.

Dmitri Trenin
Dmitri Trenin

Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, a scris pe Twitter că „o revizuire și revizuire amănunțită a politicii Moscovei față de [Washington] este probabilă”, adăugând că la Kremlin s-ar putea să se fi ajuns la concluzia „că nu se poate face nimic util cu această administrație americană dincolo de evitarea coliziunii involuntare [militare]”. „Ceea ce vedem nu este o criză în sine, ci o coborâre clară încă și mai jos a nivelului relațiilor americano-ruse”, a scris el.

Aleksei Naumov
Aleksei Naumov

Aleksei Naumov, analist la Consiliul pentru Afaceri Internaționale al Rusiei, a declarat că Moscova va fi precaută cu privire la o ruptură mult mai profundă în relațiile cu Washingtonul. „Este clar că o confruntare severă cu Statele Unite nu este în interesul Rusiei - și este mult mai puțin în interesul Rusiei decât este în interesul Statelor Unite, deși nici Statele Unite nu au nevoie de o ruptură completă cu Rusia”, a declarat Naumov pentru postul de televiziune Current Time al Europei Libere, în colaborare cu Vocea Americii.

Sam Greene
Sam Greene

Sam Greene, directorul Institutului pentru Rusia de la Kings College din Londra, a sugerat, de asemenea, că Rusia are mai mult de pierdut dintr-o întrerupere a relațiilor cu Washingtonul decât Statele Unite. „Washingtonul nu crede că există multe de câștigat din parteneriatul cu Moscova, în afară controlului armelor (poate)”, a scris Greene pe Twitter. „Este justificat? Poate da, poate nu - sau poate nu întotdeauna. Dar această este analiză finală a Washingtonului”, a scris el.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG