Expertul postului nostru de radio, Steve Gutterman, trece în revistă câteva dintre persoanele care au fost omorâte în Rusia și despre a căror moarte au fost ridicate importante semne de întrebare de către analiști politici, activiști civici și comunitatea internațională.
Anna Politkovskaia – activistă civică implicată masiv în documentarea abuzurilor autorităților în Caucazul de Nord - împușcată în fața blocului în care locuia în 2006. Avocatul Serghei Magnițki, care a murit în închisoare în 2009, după ce dezvăluise o mare rețea de corupție la nivelul cel mai înalt al armatei și administrației ruse. Boris Nemțov – lider al opoziției și fost vicepremier, împușcat în apropierea Kremlinului în 2015.
Lista îi mai cuprinde pe Alexandr Litvinienko, fost ofițer FSB și co-autor al unei lucrări în care face răspunzător Serviciul Federal de Securitate pentru explozia din blocul de locuințe din 1999, pentru care autoritățile au învinuit militanți ceceni și care a murit la două luni după împușcarea Annei Politkovskaia, într-un spital din Londra, fiind expus la radiații cu polonium 210. În 2016 un judecător britanic care a anchetat cazul a spus că a ajuns la concluzia că „operațiunea FSB-ului de a-l omorî pe Litvinienko a fost probabil aprobată de Putin”.
Pe lista supraviețuitorilor se află opozantul Aleksei Navalnîi, probabil cel mai proeminent critic al lui Puțin din ultimii 10 ani – aflat acum într-o închisoare foarte dură din apropiere de Moscova unde va ispăși o pedeapsă de 2 ani și jumătate, pentru o învinuire pe care Navalnîi și susținătorii săi o consideră „motivată politic”.
Reacția Moscovei la declarația președintelui Joe Biden, care l-a numit pe liderul de la Kremlin „ucigaș” a venit rapid – la doar câteva ore – Moscova și-a rechemat ambasadorul de la Washington.
Apoi, Puțin i-a dat replica – din Crimeea anexată de Rusia în 2014...
Cuvintele lui Puțin au dat naștere rapid unui val de meme batjocoritoare pe internetul în limba rusă - pe lângă valul de meme care redau remarca lui Biden cu o zi mai devreme.
Cât de important va fi impactul răspunsului dat de Putin lui Biden rămâne de văzut, dar un lucru pare clar: Puțin și guvernul său îl vor folosi pentru a-și avansa narațiunea, inclusiv afirmația că Moscova este pregătită pentru relații mai bune, dar Washingtonul este cel care nu le dorește – scrie expertul Europei Libere.
Remarca lui Biden „se alimentează din narațiunea de legitimitate a lui Putin”, prezentându-l drept „răul Americii, altul”, a scris pe Twitter Serghei Radcenko, istoric al Războiului Rece și al epocilor ulterioare și profesor la Universitatea Cardiff din Țara Galilor.
„Reacția rapidă a președintelui rus arată intenția să de a folosi un astfel de discurs pentru a profită din plin”, crede profesorul de la Cardiff. Până seară, Putin l-a provocat pe Biden la o „discuție directă” online, propunând zilele de 19 sau 22 martie pentru o potențiala „confruntare”.
Mai mult, Putin a declarat la televiziunea de stat că în acest weekend vrea să „se relaxeze puțin în taiga”...
Observatorii au subliniat că Putin a refuzat să aibă vreo dezbatere cu rivalii săi politici din țară, iar analistul de politică externă din Moscova, Vladimir Frolov, a scris pe Twitter: „O propunere menită să fie refuzată de partea americană și de a înscrie câteva puncte ieftine [sugerând că] Biden nu este apt pentru o dezbatere cu Putin și se ferește de o confruntare reală”.
Fiodor Lukianov, un analist rus de politică externă care sfătuiește Kremlinul, a cerut Moscovei să ia măsuri dincolo de rechemarea ambasadorului. Într-un articol din cotidianul Kommersant - el a sugerat că Statele Unite consideră că declarațiile liderului de la Casă Albă nu vor avea „nicio consecință gravă” și că acest lucru – în opinia lui Lukianov - trebuie să se schimbe. „Ar fi logic să înghețăm pe deplin relațiile, cu excepția câtorva aspecte tehnice necesare”, a scris Lukianov în Kommersant.
Comentatorul Deutsche Welle Konstantin Eggert – citat de expertul Europei Libere - crede că Rusia ar putea decide să ia anumite măsuri, dar neimportante, în parte și din cauza îngrijorărilor legate de vulnerabilitățile Moscovei. Putin „s-ar putea preface să ia observațiile lui Biden că pe un fel de compliment - reputația unui ticălos adevărat este de preferat imaginii unuia slab”, a scris Eggert într-un comentariu pentru Deutsche Welle. „La urmă urmei, Putin este conștient de limitele posibilităților financiare, economice, militare și politice de confruntare dintre Rusia să și Statele Unite.” Pe de altă parte, a scris el, Putin ar putea să treacă la represalii. Dacă face acest lucru, ar putea fi lovituri indirecte: o represiune încă și mai mare asupra opoziției ruse, continuarea eforturilor de restricționare a accesului SUA la platformele de internet, cum ar fi Twitter, sau o escaladare reînnoită a ostilităților în estul Ucrainei, unde Moscova i-a susținut și îi susține din 2014 pe militanți separatiști.
Expertul Europei Libere consideră că este greu de spus ce s-ar putea întâmpla, având în vedere declarațiile făcute până acum de Putin. La suprafață, cel puțin, el nu a dat nicio indicație despre o schimbare majoră a legăturilor cu Washingtonul. „Vom lucra cu americanii, dar în acele domenii în care este în interesul nostru și în condiții pe care le considerăm benefice pentru noi - și vor trebui să țină cont de ele”, a spus Putin.
Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie din Moscova, a scris pe Twitter că „o revizuire și revizuire amănunțită a politicii Moscovei față de [Washington] este probabilă”, adăugând că la Kremlin s-ar putea să se fi ajuns la concluzia „că nu se poate face nimic util cu această administrație americană dincolo de evitarea coliziunii involuntare [militare]”. „Ceea ce vedem nu este o criză în sine, ci o coborâre clară încă și mai jos a nivelului relațiilor americano-ruse”, a scris el.
Aleksei Naumov, analist la Consiliul pentru Afaceri Internaționale al Rusiei, a declarat că Moscova va fi precaută cu privire la o ruptură mult mai profundă în relațiile cu Washingtonul. „Este clar că o confruntare severă cu Statele Unite nu este în interesul Rusiei - și este mult mai puțin în interesul Rusiei decât este în interesul Statelor Unite, deși nici Statele Unite nu au nevoie de o ruptură completă cu Rusia”, a declarat Naumov pentru postul de televiziune Current Time al Europei Libere, în colaborare cu Vocea Americii.
Sam Greene, directorul Institutului pentru Rusia de la Kings College din Londra, a sugerat, de asemenea, că Rusia are mai mult de pierdut dintr-o întrerupere a relațiilor cu Washingtonul decât Statele Unite. „Washingtonul nu crede că există multe de câștigat din parteneriatul cu Moscova, în afară controlului armelor (poate)”, a scris Greene pe Twitter. „Este justificat? Poate da, poate nu - sau poate nu întotdeauna. Dar această este analiză finală a Washingtonului”, a scris el.
