«Este oare Germania un membru pe care NATO poate conta?»
Întrebarea nu e doar retorică, ci este formulată tot mai des în culise la Washington și în alte capitale ale țărilor membre în NATO, ba chiar pe față la Kiev, țara asociată cu NATO și care se vede zi de zi tot mai amenințată de Moscova.
De altfel, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a criticat deschis Germania, într-un interviu în Die Welt, pentru decizia sa de a nu trimite armament Kievului, el acuzând Berlinul că „îl încurajează pe Putin”.
Ba chiar și în Germania, opoziția subliniază insistent anumite incoerențe ale politicii guvernului de coaliție al noului cancelar social-democrat Olaf Scholz.
«Reductio ad Hitlerum»
Reproșurile aduse Germaniei sunt multiple, începând de la cel pomenit, de a nu furniza arme Kievului, spre deosebire de alte țări europene din NATO, precum Marea Britanie și țările baltice, de pildă. S-a mers până acolo, încât s-a ajuns la acea derivă numită de politologul și filozoful Leo Strauss „Reductio ad Hitlerum”.
Ideea din „reductio ad Hitlerum” este că într-o înfruntare verbală prelungită, cel mai slab retoric dintre cei care argumentează va sfârși prin a-și compara adversarul cu Hitler, sau, dacă sunt mai mulți, cu naziștii. Astfel, ambasadorul Ucrainei la Londra, Vadim Pristaiko, a evocat Al Doilea Război Mondial, spunând că «ucrainenii își amintesc foarte bine de ce le-a făcut Germania atunci».
«Reductio ad Christum»
Invers, s-a văzut un incident cum a fost deriva viceamiralului (demisionar între timp) Kay-Achim Schönbach, șef al marinei, care și-a declarat simpatia pentru Rusia deoarece e o «țară creștină».
Cum a relatat-o, în Germania, Handelsblatt, analizând în detaliu urmările demisiei șefului marinei, Schönbach a demisionat după ce a spus că „ceea ce vrea Putin cu adevărat este respect” și că el îl “înțelege” pe Putin, ba chiar a estimat că peninsula Crimeea nu îi va fi niciodată returnată Ucrainei.
Pe 21 ianuarie, viceamiralul Schönbach a afirmat în India că „ar fi ușor să i se arate lui Putin respectul pe care îl dorește și probabil chiar îl merită”. El a mai spus că peninsula Crimeea, invadată și anexată de Rusia în 2014, „e dusă” și „nu va mai veni înapoi [în Ucraina].
Ba chiar, cum se poate vedea pe site-ul publicației Der Spiegel, care oferă și un video al discuției din India, fostul șef al marinei germane a spus că el este “un catolic foarte radical” și că ar dori ca o țară creștină cum e Rusia să se alieze cu Occidentul împotriva Chinei, chiar dacă Putin e un ateu!
Nedumerire și indignare la Kiev
În aceste condiții, tabloidul german Bild a publicat un interviu cu primarul Kievului, fostul campion de box Vitali Klitschko, care acuză Germania că își «trădează prietenii» și că face dovadă de «de non-asistenţă a cuiva care se află în pericol».
Mânia și dezamăgirea ucrainenilor sunt pe larg răspândite în Germania de publicațiile trustului Axel Springer, care posedă câteva din cele mai mari ziare, precum Bild și Die Welt, grupul Axel Springer fiind foarte apropiat de opoziția creștin-democrată (CDU). Politicienii din CDU îi cer acum public lui Scholz «să se comporte ca un lider adevărat» (asta după ce în urmă cu câteva luni, în timpul Angelei Merkel, ei înșiși refuzau să trimită armament Ucrainei).
Puteți citi și asculta mai multe pe pagina dedicată NATO
Nord Stream 2: conducta discordiei
Principalul reproș adus Germaniei, în special în străinătate, este dosarul conductei Nord Stream 2, construită pentru a aduce gaz din Rusia direct în Germania, pe sub mare, ocolind Polonia, țările baltice și Ucraina.
Proiectul era deja combătut de administrația Trump, guvernul lui Merkel apărându-se cu aceea că e vorba de un «proiect al sectorului privat».
Argumentul a fost preluat de Scholz. El a fost însă public contrazis de propriul său ministru al economiei, ecologistul Robert Habeck, care a calificat gazoductul drept «o mare eroare geopolitică». Între timp, pe 18 ianuarie, Scholz a sfârșit prin a se angaja public că Nord Stream 2 va fi blocat dacă Rusia atacă Ucraina.
Scholz își vede însă autoritatea săpată chiar de oameni din propriul său partid. Asfel, șeful grupului social-democrat din Bundestag, Rolf Mützenich, a declarat că el «înțelege temerile Rusiei» în fața amenințării pe care ar reprezenta-o NATO.
Toate aceste reproșuri au fost strânse și combinate într-un comentariu, duminică, în Wall Street Journal, intitulat: «Este oare Germania un membru pe care NATO poate conta?… Nein!»
Deocamdată, chiar dacă, în cadrul Alianței Nord Atlantice, NATO, Statele Unite mențin o poziție foarte critică față de Germania, aliații europeni păstrează tăcerea. Avioanele britanice care au transportat armament în Ucraina au evitat chiar spațiul aerian german. În culise, însă, nemulțumirea crește, și nu va fi mult până când și europenii își vor pune aceeași întrebare: «Este oare Germania un membru pe care NATO poate conta?»
Olaf Scholz, cancelarul în șlapi
Dar chiar și în Germania, într-un comentariu șfichiuitor, Der Spiegel îl interpelează, retoric, pe mult-prea-împăciuitorul nou cancelar Olaf Scholz, care continuă atitudinea Angelei Merkel față de Rusia lui Putin:
Scrie Der Spiegel: «Cine a pus capăt Războiului Rece împotriva Uniunii Sovietice în urmă cu trei decenii? Nu, dragă guvern federal, din păcate nu au fost manifestanții germani, de Paște, în șlapi (Jesuslatschen, “sandale de Isus”, în germană) și nici ecologiștii. Rușii ar fi râs cu poftă de toți aceștia. Războiul Rece s-a încheiat pentru că politicieni precum președintele SUA Ronald Reagan, care au fost acuzați că sunt “belicoși” (Kriegstreiber), au pus o mare presiune economică și militară asupra Uniunii Sovietice, până la prăbușirea regimului. Asta a însemnat „a face pace fără arme“.»
«Privite în acest fel, continuă Der Spiegel, sunt ridicole mijloacele prin care politicienii germani vor să-l influențeze pe agresorul rus de azi. În timp ce Vladimir Putin a strâns peste 100.000 de soldați și armament greu la granița cu Ucraina, Scholz și miniștrii lui continuă să se fâțâie în șlapi (Jesuslatschen, “sandalele lui Isus”). Germania respinge o posibilă excludere a Rusiei din sistemul internațional de plăți Swift. Proiectul conductei Nord Stream 2 nu e pus de guvern sub semnul întrebării. Iar livrările de arme către Ucraina? Germania spune nu. Pace, Putin!»
