Parlamentul de la Chişinău i-a audiat vineri pe directorul centrului anticorupţie şi pe guvernatorul băncii centrale, la patru ani de la comiterea faimosului furt bancar soldat cu lichidarea a trei bănci moldovene şi transformarea în datorie publică a aproape 14 miliarde de lei. În ciuda insistenţelor opoziţiei parlamentare, de la audieri a lipsit totuşi procurorul general, care a refuzat să se prezinte invocând independenţa procuraturii. Ce noutăţi, însă, au adus în parlament cei doi demnitari despre mersul investigaţiei, dar mai ales despre recuperarea furtului?
Lipsa procurorului general de la audieri a lăsat fără răspuns cel puţin una din întrebările de interes major pentru deputaţii prezenţi la această audiere: este sau nu urmărit penal vreunul din demnitarii arcului guvernamental, alţii decât fostul premier Vlad Filat, care, se poate prezuma, ar fi profitat la acea vreme de funcţia sa pentru a face posibil furtul?
Cum întrebarea s-ar include în lista de prerogative ale procuraturii anticorupţie, nici unul din cei doi funcţionari prezenţi la audieri nu au avut un răspuns.
Bogdan Zumbreanu a reuşit, în schimb, să risipească cel puţin o speculaţie ce circulă demult şi vizează în mod direct instituţia pe care o conduce: cea că Centrul anticorupţie nu ar face eforturi relevante pentru a solicita şi obţine ajutorul jurisdicţiilor în care au plecat sau prin care s-au plimbat banii, aşa cum a constatat compania Kroll, în recuperarea acestor fonduri.
CNA ar fi contactat peste 200 de state, dă asigurări Bogdan Zumbreanu. Ce-i drept, răspunsuri au trimis la Chişinău doar vreo 20. Dar această activitate va continua, a mai spus Zumbreanu.
O altă întrebare extrem de importantă la care participanţii la audieri au aşteptat un răspuns cât se poate de clar e cât anume din suma fraudată s-a întors în vistieria de stat.
Majoritatea actuală parlamentară a decis transformarea sumei furate în datorie publică, ceea ce înseamnă că tot ce se recuperează micşorează automat datoria pe care urmează să o achite timp de 25 de ani cetăţeanul moldovean.
420 mln de lei, adică puţin peste 20 de milioane de euro. Aceasta ar fi suma recuperată efectiv în urma anchetelor penale, a precizat Bogdan Zumbreanu, asta fiind şi singura noutate legată de recuperări.
Alte cifre, invocate de cei doi, au ajuns anterior cu diverse ocazii în spaţiul public: de pildă că peste 1 mlrd de lei din datorii ar fi fost rambursate din vânzarea activelor şi încasările forțate sau benevole. Sau că ar mai fi trimise în judecată circa 7,7 miliarde de lei ce figurează în dosare cu beneficiari identificaţi şi alte 1,9 miliarde - în anchete aflate deocamdată pe rol.
Zumbreanu spune că doar puţin peste un miliard nu ar fi fost deocamdată identificat, spre protestul vocal al criticilor, care spun că în realitate suma ar fi mult mai mare.
O întrebare importantă a audierilor rămasă în ceaţă a fost şi câte active sau bunuri, provenite prezumtiv din fraudă, ar fi acum sub sechestru, prin urmare ar exista o speranţa mai mare că vor fi la un moment dat recuperate.
Bănuiala multora din participanţii la audierea de vineri e că puţine sau deloc.
Directorul CNA nu a fost pregătit să dea un răspuns care să limpezească cât de cât lucrurile.
