Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: e inexplicabil să nu știi după 3 ani și jumătate cît s-a furat exact din sistemul bancar


Fostul sediu al Băncii de Economii de la Cantemir

Un interviu cu preşedintele Centrului de Resurse Juridice​ şi coautor al unei cercetări despre anchetarea şi recuperarea banilor fraudaţi în 2014.

Interviu cu Vladislav Gribincea despre anchetarea şi recuperarea banilor fraudaţi în 2014
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:49 0:00
Link direct


O nouă analiză asupra strategiei de recuperare a pierderii din faimosului furt al miliardului arătă că procuratura de la Chişinău manipulează cu cifrele referitoare la sumele pe care le poate efectiv recupera. 20 la sută din sumă nici nu a fost măcar urmărită, iar 40 la sută din ea face parte din dosare neajunse încă în justiţie. Într-un interviu la Europa Liberă, Vlad Gribincea, preşedinte al Centrului de Resurse Juridice​ şi coautor al cercetării, explică cum a ajuns la aceste concluzii.

Vladislav Gribincea
Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea: „Procurorii spun că din sistemul bancar al Republicii Moldova au fost sustrase cel puțin 13,3 miliarde de lei, dar ei acum urmăresc să recupereze 10,7 miliarde de lei, adică 2,6 miliarde ei nu le caută pe motiv că au fost vândute activele băncilor lichidate în valoare de 2,6 miliarde de lei și au fost restituite ca și cum aceste sume Băncii Naționale. E destul de ilogică această interpretare de a nu investiga 2,6 miliarde furate. De ce? Asta ar ieși în felul următor: ca și cum vecinul Dvs. v-ar fura Dvs. sau altcuiva un automobil de-al meu care costă 10.000 de euro, iar vecinul ar vinde casa lui cu 5 mii de euro și v-ar întoarce Dvs. 5.000 de euro și Dvs. ați solicita eventual de la vecinul care a sustras nu costul mașinii de 10.000 de euro, ci doar 5.000, deoarece celelalte 5.000 au fost restituite de altcineva.”

Europa Liberă: Autoritățile au o explicație. L-am văzut pe dl Candu explicând asta și zice în felul următor: „Banii s-au furat în timp și probabil au fost investiți în imobile, în mașini pentru bănci.”

Vladislav Gribincea: „Dar în momentul în care cineva a furat 13 miliarde, păi toate cele 13 miliarde trebuie să fie căutate. Nu 10 miliarde, dar 13! Unde sunt acele 13 miliarde e o altă chestiune, dar ele trebuie căutate. Procurorii spun că: „Nu, noi din cele 13 căutăm doar 10 și jumătate”, ceea ce e ilogic. Dacă banii au fost furați, toți banii furați sunt ilicit obținuți și fiecare ban obținut ilegal trebuie întors înapoi. Nu contează ulterior că un garant a restituit o parte din prejudiciul cauzat.”

Europa Liberă: Așa. Ce-i cu celelalte 40 la sută, care ziceți Dvs. că figurează în anchete ce nu au ajuns încă în justiție, deși au fost pornite de peste doi ani în urmă?

Vladislav Gribincea: „Procurorii spun că ei au transmis în judecată dosare cu privire la circa 5 miliarde de lei, ceea ce de asemenea nu este chiar corect. Din cele 5,2 miliarde de lei transmise în instanța de judecată mai mult de 80% este dosarul împotriva dlui Șor. Procurorii susțin că dl Șor a sustras din bănci cel puțin 5,2 miliarde în dosarele transmise actualmente în judecată. Am înțeles că mai sunt și alte dosare împotriva dlui Șor la faza urmării penale la procurori. Adică în dosarul pe care l-au transmis în judecată procurorii spun că dl Șor a furat 5,2 miliarde pe episoadele care sunt gata și transmise judecătorilor. Judecătorii l-au condamnat pe dl Șor în prima instanță, dar au constatat că există probe doar cu privire la 2,7 miliarde, că la 2,5 miliarde probe nu există. Prin urmare, nu poți spune că dosarele transmise în judecată la momentul actual cântăresc 5 miliarde și jumătate, că jucătorii au conjucat mult mai puțin – în jumătate.”

Europa Liberă: Plus la asta, o concluzie pe care am văzut-o în analiza Dvs. este că și acele 2,5 miliarde nu există o decizie fermă a judecății că acestea ar trebui să fie recuperate.

Vladislav Gribincea: „Procurorii spun că există hotărâri judecătorești deja de încasare a 4 miliarde de lei din cele sustrase din bănci, ceea ce de asemenea nu este chiar adevărat. E adevărat că există hotărâre cu privire la încasarea 1,3 miliarde de lei, aproape 1,4 de la dl Platon, de la dl Filat și câteva dosare mai mici. Din aceste 4,1 miliarde procurorii spun că 2,7 miliarde sunt sume încasate prin hotărârea primei instanțe de la dl Șor, ceea ce nu este adevărat. Nu există nicio hotărâre judecătorească de încasare de la dl Șor a 2,7 miliarde de lei.”

Europa Liberă: Ce înseamnă asta?

Procurorii operează cu date în mod speculativ...

Vladislav Gribincea: „Asta înseamnă că procurorii operează cu date în mod speculativ. Nu este adevărat, nu există o hotărâre judecătorească de încasare de la dl Șor a 2,7 miliarde de lei.”

Europa Liberă: Poate însemna asta și faptul că de la dl dl Șor nimeni nu se gândește să recupereze banii?

Vladislav Gribincea: „Ar putea să însemne, ar putea și să nu însemne acest lucru.”

Europa Liberă: Dar cum în a doua instanță vor încerca să recupereze?

Vladislav Gribincea: „Ce s-a întâmplat? În cazul dlui Filat, în cazul dlui Platon, procurorii au spus că persoanele acestea au comis infracțiunea dată și iată prejudiciul care a fost cauzat prin aceste infracțiuni. Judecătorii au condamnat persoanele, au pus sechestru pe proprietăți. În cazul dlui Șor, judecătorii l-au condamnat pe dl Șor, dar au spus că „dar noi nu încasăm de la el aceste sume, duceți-vă voi, procurorii, în alte procese și încasați prejudiciul cauzat prin infracțiune de la dl Șor”.”

Europa Liberă: Vreun motiv au avut, nu știu, plauzibil?

Vladislav Gribincea
Vladislav Gribincea

Vladislav Gribincea: „Noi nu știm. Hotărârea în cazul dlui Șor nu este publică, noi nu știm care-i considerentul din care judecătorii s-au comportat în acest mod. Nouă ni se pare acest lucru cel puțin straniu. Având în vedere că dl Șor este principalul suspect în frauda bancară, în privința altor persoane implicate în această fraudă a fost dispusă imediat încasarea. Există probabil probe cât de cât concludente cu privire la aceste 2,7 miliarde, dar judecătorii refuză să dea o hotărâre de încasare a acestei sume, deși admit acțiunea în principiu. Adică constată că da, prejudiciul este de 2,7 miliarde, dar duceți-vă într-o altă parte, la un alt judecător, și acela o să dispună încasarea sumei. E cam ilogic, având în vedere că dosarul penal și așa cu întârziere a ajuns în judecată și toată țara urmărește acest dosar. Neîncasarea acestei sume la momentul potrivit ar putea să ducă la aceea că acțiunea de compensare a sumelor împotriva dlui Șor va putea fi intentată abia după finalizarea dosarului penal împotriva dlui Șor, că până atunci nu poți să intentezi acțiunea civilă, adică peste câțiva ani. Și acel proces civil va dura încă câțiva ani. Asta însemnând că hotărârea judecătorească civilă eventual definitivă va deveni peste vreo 5 ani de zile.”

Europa Liberă: Concluzia Dvs., dle Gribincea, după ce vă uitați la aceste dosare, ați văzut foarte clar ce pot recupera autoritățile și ce nu pot. Care e concluzia?

Modul în care a fost investigat dosarul împotriva dlui Șor chiar este sub orice critică...

Vladislav Gribincea: „Concluzia mi se pare prima: că investigația a întârziat în mod nejustificat foarte mult. Doi: sunt elemente pe care eu nu le pot explica în mod rațional, unul dintre care fiind cât exact s-a furat din sistemul bancar. E inexplicabil să nu știi după trei ani și jumătate cât e această sumă, care de fapt e punctul de referință pentru orice investigație. Plus modul în care a fost investigat și raportat dosarul împotriva dlui Șor chiar este sub orice critică. Probabil acesta este motivul din care hotărârea împotriva dlui Șor nu a fost făcută publică.”

Europa Liberă: Dar despre recuperare ce ne puteți spune? Până la ora actuală nu s-a recuperat nimic din banii propriu-zis furați, dacă s-a recuperat ceva, e doar din vânzarea de active.

Vladislav Gribincea: „E adevărat.”

Europa Liberă: Putem presupune că vor continua lucrurile în aceeași cheie?

Vladislav Gribincea: „Recuperarea poate avea loc doar atunci când există o hotărâre judecătorească definitivă, există hotărâri judecătorești definitive în privința la mai mult de un miliard de lei. În mod surprinzător, până în luna iulie a anului 2018 nu a fost încasat niciun leu în baza acestor hotărâri judecătorești, ceea ce prin sine e problematic, mai ales că au fost puse sechestre pe bunurile și ale dlui Platon, hotărârea împotriva căruia devenise definitivă, și în privința dlui Filat. Iar aceste hotărâri de încasare de la dl Filat a sumelor de bani nu au fost executate. De ce? E un mister, la care eu nu am un răspuns concludent.”

Europa Liberă: Cu Gacichevici? Pentru că în strategie figurează și sumele sustrase în perioada 2007-2012-2013 de grupul Gacichevici.

Sumele sunt foarte mari, sechestrele sunt mici, șansa de a încasa acele sume de bani este aproape inexistentă...

Vladislav Gribincea: „Da, dar acea sumă e mică. E de doar 3 miliarde din 13. Mai mult, ceea ce este de asemenea interesant este că cauza penală în privința grupului Gacichevici a fost transmisă în judecată în anul 2013, adică cu cinci ani în urmă și încă nu există o hotărâre a primei instanțe în acele cauze. Asta este una. Și a doua chestiune este că, chiar dacă este vorba de câteva miliarde de lei, au fost puse sechestre pe mai puțin de 10 milioane de dolari. Nu există o hotărâre, sumele sunt foarte mari, sechestrele sunt mici, șansa de a încasa acele sume de bani este aproape inexistentă, este mizeră, adică cele 3 miliarde de lei pretinse a fi fost sustrase de grupul Gacichevici.”

Europa Liberă: Acolo șanse mici. La Filat, Platon nu s-a recuperat încă nimic, nu s-a încasat nimic, deși sunt decizii definitive judiciare, în cazul Șor nici nu există o decizie. Astea fiind spuse...

Vladislav Gribincea: „Da. Această strategie a fost făcută publică în mod subit, neanunțat. Până atunci, mai mulți ani de zile procurorii refuzau să dea informații despre aceste investigații. În final, ei au elaborat această strategie și au făcut-o publică. Strategia se numește „strategie de recuperare a banilor”, asta însemnând de fapt investigarea unde sunt acei bani și aducerea lor în țară de la persoanele care i-au furat. Dacă elaborezi o astfel de strategie, pentru ce o faci publică? Ca acei care au furat banii să știe unde se caută și să ascundă banii mai departe? Astfel de strategii nu se fac publice, dar ea totuși a fost făcută publică și acest document a fost ulterior folosit de către autoritățile Republicii Moldova pentru a convinge autoritățile din Uniunea Europeană și americane că se întreprind măsuri credibile pentru investigarea furtului miliardului.

Un document de convingere a străinilor că se face ceva cu investigarea furtului miliardului...

Impresia mea este că acest document nu a fost elaborat atât pentru a investiga mai eficient furtul miliardului, cât pentru a fi folosit ca un document de convingere a străinilor că în Republica Moldova se face ceva cu investigarea furtului miliardului. Cel mai convingător argument că se investighează eficient furtul miliardului în Republica Moldova ar fi într-adevăr transmiterea în instanța de judecată cât mai rapidă a dosarelor care încă sunt la procurori și examinarea rapidă a dosarelor în instanța de judecată și încasarea efectivă a sumelor de la cei care au sustras banii.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG