Premierul Pavel Filip s-a prezentat vineri în parlamentul de la Chișinău cu raportul asupra activităţii guvernului în 2017, cel mai probabil ultimul astfel de raport din mandatul lui Filip care se va încheia după alegerile parlamentare din toamnă. Opoziţia s-a folosit de prilej pentru a-i înainta o listă lungă de reproşuri, ce începea cu acuzaţia că e un premier care execută indicaţiile venite din sediul Partidului Democrat, şi nu din legislativ.
Cei care i-au amintit premierului de Constituţie şi i-au reproşat că o încalcă atunci când îi permite liderului partidului Vlad Plahotniuc să ia în locul lui cele mai importante decizii din stat au fost liberal-democraţii.
„Personal, nu-mi amintesc ca parlamentul să-i fi delegat în ordine legislativă unei persoane din sediul Partidului Democrat dreptul de administrare generală a statului”, a spus de la tribuna parlamentului şeful grupului parlamentar al liberal-democraţilor, Tudor Deliu.
„Cum se face că, contrar tuturor normelor constituţionale, în fiecare marţi iese guvernatorul şi decide asupra chestiunilor fundamentale de administrare a statului?”, l-a întrebat Deliu pe premier.
„Nu vi se pare, dle prim-ministru, că sunteţi de prisos?”, şi-a încheiat deputatul pledoaria.
Liberal-democraţii au ridicat acest subiect de discuţii astăzi în parlament nu în baza unui singur fapt. Sunt deja luni bune de când o mulţime de decizii importante ale puterii au fost anunţate de Vlad Plahotniuc, coordonatorul democrat al coaliţiei de guvernare, din sediul Partidului Democrat, după reuniunile săptămânale de marţi ale formaţiunii. Aşa, bunăoară, a fost anunţată noua ambasadoare a R. Moldova la Washington, ceva mai devreme – reforma armatei, iar şirul poate continua. Criticii spun că asta ar fi dovada rolului excesiv pe care şi l-ar fi atribuit în administrarea afacerilor publice liderul democrat, Vlad Plahotniuc.
Faptul că nu avem aceste 100 de milioane se datorează minciunilor pe care le aud ei în problema întoarcerii miliardului, în lupta cu corupţia. Ce credeţi că Bruxellesul nu vede că lupta cu corupţia s-a redus la lichidarea oponenţilor?...
„Nu deciziile se iau la partid. După discuţiile pe care le avem la partid, are tot dreptul liderul de partid să anunţe despre ce s-a discutat şi ce s-a convenit. E un lucru firesc ce se întâmplă în toată lumea”, a replicat Pavel Filip.
O altă avalanşă de critici a avut de suportat premierul din partea liberalilor, care, după retragerea de la guvernare şi pe măsura apropierii celor două valuri de alegeri, anticipatele din Chişinău şi parlamentarele din toamnă, fac o opoziţie tot mai agresivă guvernului pe care, altminteri, l-au votat în urmă cu doi ani.
„Vrem să primim de la Comisia Europeană 100 de milioane, dar nu vrem să ne întoarcem banii noştri de la hoţii şi bandiţii noştri. Doar un miliard e mult mai mult decât 100 de milioane. Şi aici guvernul nu a făcut nimic. Dvs. purtaţi permanentă răspundere. Nu Plahotniuc”, i-a spus premierului Filip liderul liberal, Mihai Ghimpu şi a continuat:
„Shor e viku. Ce umblăm noi cu Kroll şi căutăm banii prin Europa. Chemaţi-l, domnilor, la guvern, că e primar de Orhei, şi puneţi-l să aducă banii înapoi.”
De fapt, acesta a fost doar începutul pentru a demonstra că guvernarea dominată de democraţi nu ar fi interesată, aşa cum cred liberalii, de anchetarea furtului pentru că ar fi participat la el.
E o acuzaţie mai veche a întregii opoziţii, şi celei extraparlamentare, pe care însă liberalii au ţinut să o reia astăzi în parlament, spre protestul premierului Pavel Filip:
„Şi eu nu sunt satisfăcut cum merge această investigaţie. Dar eu cred că s-au ridicat prea mult aşteptările. Doi ani şi jumătate e puţin pentru astfel de investigaţii”, a spus el.
Premierul Pavel Filip a venit cu raportul său în parlament la o săptămână de la o vizită la Bruxelles care a clarificat o dată în plus perspectiva neclară a celor 100 de milioane de euro pe care R. Moldova le aşteaptă de la UE. Filip a repetat că de vină ar fi criticile opoziţiei. Mai târziu, Mihai Ghimpu l-a contrazis:
„Bruxellesul ia decizii nu în funcţie de ce spun politicienii din opoziţie, da în funcţie de cum se guvernează. Faptul că nu avem aceste 100 de milioane se datorează minciunilor pe care le aud ei în problema întoarcerii miliardului, în lupta cu corupţia. Ce credeţi că Bruxellesul nu vede că lupta cu corupţia s-a redus la lichidarea oponenţilor?”
Aşa se face că ceea ce ar fi trebuit probabil să fie o discuţie despre mersul economiei s-a transformat într-un nou schimb de astfel de replici. O singură încercare să imprime discuţiei a doză de analiză a cifrelor economice au făcut-o socialiştii, dar abia când s-a trecut la discursurile fracţiunilor, adică când dezbaterea pe marginea raportului fusese deja încheiată.
