Viorel Gîrbu: „Evoluția monedei naționale este dictată de criza bancară din 2014-2015”

Ce dă și ce ia economiei, dar și cetățenilor Republicii Moldova întărirea constantă, de mai multă vreme, a leului? Cum pot evolua lucrurile din acest punct de vedere? O convorbire la această temă cu expertul economic de la Institutul Economiei de Piaţă, Viorel Gîrbu.

Europa Liberă: Bună dimineața, dle Gîrbu! Așadar, întărire constantă de vreme destul de îndelungată deja a valutei naționale față de alte monede, euro și dolar, cu precădere... Ce efecte, bune-rele, are această tendință de până acum asupra economiei și asupra buzunarelor oamenilor?

Viorel Gîrbu: „Efectele în mod direct sunt doar negative, așa cum văd eu lucrurile, fiindcă economia țării este o economie de dezvoltare, noi avem nevoie să producem cât mai mult și să exportăm, piața noastră internă este una mică, deci pentru ca să ne creăm locuri de muncă, ca să ne dezvoltăm, deci să producem mai mult trebuie să exportăm din ce în ce mai mult și aici contează foarte mult rata de schimb valutar între moneda națională și moneda de referință a piețelor pe care noi exportăm, monedele principalilor noștri parteneri comerciali.

Or, la ceea ce asistăm noi în prezent, dar această tendință s-a manifestat începând cu anul 2017, deci pe durata a doi ani moneda națională crește constant față de toate valutele de referință care sunt monitorizate și care pot fi găsite pe pagina Băncii Naționale. Deci, un leu moldovenesc crește în cotație față de dolar, euro, rublă rusească, leu românesc și hrivnă ucraineană. Acest lucru înseamnă că exporturile moldovenești sunt din ce în ce mai scumpe și exportatorii moldoveni încasează o sumă din ce în ce mai mică, iar acest lucru duce la faptul că exportatorii moldoveni, întreprinderile producătoare din Moldova au capacitate din ce în ce mai redusă ca să investească în dezvoltarea de afaceri, în cumpărare de tehnologii și să le mărească salariile efectiv, deci să crească unele performanțe ale economiei naționale. Și acest lucru are doar o conotație negativă, așa cum văd eu lucrurile.”

Europa Liberă: Ați spus că procesul durează din 2017. Alte voci au arătat că întărirea leului durează din ianuarie 2016. S-ar datora asta, dacă este adevărat sau dacă sunteți de acord, instalării Guvernului Filip, cum se sugerează uneori, sau buchetul cauzelor e mai bogat, dle Gîrbu?

Viorel Gîrbu: „Eu cred că evoluția monedei naționale este, în primul rând, dictată de criza bancară din anul 2014-2015, urmată de șocul de pe piața valutară din 2015. Acest lucru a dinamitat efectiv modul în care evoluează economia națională sau acel ascendent pe care îl avea economia națională în perioada respectivă și în special aceste evoluții au avut un efect foarte negativ asupra încrederii mediului de afaceri în dezvoltarea de noi întreprinderi, deci în dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova. Cred eu că problema principală s-a produs atunci când s-a furat miliardul din sectorul bancar.”

Europa Liberă: Deci căderea atunci a fost prea mare și de aceea acum întărirea pare cumva?...

Viorel Gîrbu: „Eu cred că nu-i vorba de cădere, fiindcă întărirea vine iarăși ca o etapă a doua a unei evoluții nefericite din Republica Moldova. Dacă s-a produs o cădere, Guvernul trebuie să mențină căderea, deci să rămână la nivelul respectiv, așa cum văd eu lucrurile, autoritățile, în general, aici contează foarte mult și politica urmată de BNM, Guvernul trebuie să mențină acest nivel deja căzut al valutei și să promoveze politici în continuare de stimulare a dezvoltării economice. Pe noi nu ne interesează aprecierea leului moldovenesc, fiindcă această apreciere reduce din speranțele de creștere a economiei naționale, creșteri bazate pe consum. Ceea ce s-a întâmplat în 2014 a fost scăderea încrederii mediului de afaceri în capacitatea generală de guvernare în Republica Moldova. Deci, privind modul în care evoluează lucrurile, un agent economic atunci când face investiții nu le face în sume mici, investițiile sunt de milioane, zeci și sute de milioane, fie dolari, fie lei moldovenești și aceste investiții nu pot fi recuperate într-un an-doi. Și nu poți să faci o investiție și să zici că, dacă lucrurile evoluează rău, în jumătate de an eu îmi iau banii înapoi. Nu se poate așa, deci acest gen de proiecte necesită un context macroeconomic stabil, necesită o încredere mutuală între agenții economici și autorități. Dacă această încredere lipsește, dacă autoritățile procedează de o manieră atât de agresivă și atât de iresponsabilă cum s-a întâmplat în anul 2014 și tot ce a urmat după aceea, în mod firesc acest lucru nu are cum să nu producă un impact asupra modului în care evoluează mediul de afaceri în perioada ulterioară. Dar Moldova, e regretabil, s-a confruntat cu o situație foarte gravă, cu acea criză bancară care a lovit din plin mediul de afaceri și cetățeanul de rând. Guvernul nu a venit cu măsuri compensatorii, dar și-a protejat propriile sale interese și acest lucru se vede foarte clar în modul în care evoluează economia națională.”

Europa Liberă: Ce se poate întâmpla în continuare, dle Gîrbu? Există mai mulți factori probabil și am vrea să vedem care ar putea fi influența lor. Haideți, de exemplu, să începem cu faptul că leul se va pomeni față-n față cu cheltuieli mari pentru inițiative de tot felul, de presupus, unele fără acoperire financiară, în preajma alegerilor parlamentare. Am și auzit de multe despre ele.

Viorel Gîrbu: „Guvernul, într-adevăr, se află în perioada preelectorală și este foarte generos cu tot felul de inițiative pentru a crea și a stimula încrederea că politicile pe care le implementează sunt eficiente. Evoluția leului din acest punct de vedere, cred eu, totuși nu va avea un trend negativ, deci leul nu va fi foarte mult influențat, fiindcă Guvernul are o marjă de manevră, Guvernul se poate concentra pe anumite măsuri populiste, dar, în același timp, să taie din cheltuieli curente, care nu sunt observate atât de ușor de către cetățean. Acest lucru, de exemplu, îl putem atesta în modul în care evoluează cheltuielile publice deja pe prima jumătate a anului. În baza rapoartelor Ministerului Finanțelor, acolo vedem creșterea substanțială, să zicem cu 10% a veniturilor față de veniturile încasate anul trecut, dar cheltuielile au crescut doar cu 5%, cheltuielile generale ale bugetului public național. În acest context, Guvernul poate să manevreze, să găsească anumite priorități care să aibă un impact mai mare asupra percepției cetățenilor, iar cheltuielile curente fundamentale să le neglijeze, or efectul negativ se va vedea mai târziu, nu se va vedea chiar în perioada electorală.”

Europa Liberă: Amnistia fiscală, un alt factor, amnistia fiscală preconizată ce efecte poate avea asupra cotației monedei naționale?

Viorel Gîrbu: „Cred eu că amnistia fiscală nu are o legătură directă cu cotația monedei naționale. Aici iarăși depinde de modul în care vor evolua lucrurile pe viitor. Deci, în cazul în care amnistia s-a făcut cu un interes direct, deci s-a țintit anume restituirea unor mijloace care au fost delapidate din economia națională în perioada anterioară și vor să fie restituite aceste mijloace în perioada următoare, sigur că acest influx masiv de mijloace financiare va produce un efect asupra monedei naționale. Deci, efectele pot fi din două perspective. Aici contează și modul în care evoluează economia națională per se și contează efectele unor fluxuri de scurtă durată. Dacă aceste fluxuri de scurtă durată vor fi în sume mari, atunci sigur că aceste fluxuri vor avea un efect asupra monedei naționale și implicit vor duce la aprecierea în continuare a monedei naționale, deci a leului moldovenesc față de valutele de referință.”

Europa Liberă: Guvernatorul Băncii Naționale a declarat recent că, datorită nivelului sporit de remitențe, exportului robust și ofertei de valută în exces – s-ar putea spune – din partea persoanelor fizice se va menține cursul leului, așa că suspendarea plății primei tranșe din Programul de asistență macrofinanciară a Uniunii Europene pentru Republica Moldova „nu va avea un efect major...”. Împărtășiți această privire asupra lucrurilor?

Viorel Gîrbu: „În primul rând, vreau să menționez ceea ce guvernatorul nu a zis. Atunci când vorbim de cursul de schimb al leului moldovenesc, ne uităm nu doar la oferte, ne uităm și la cerere. Oferta, într-adevăr, este în creștere. Oferta de valută pe piața Republicii Moldova este în trend ascendent. De exemplu, dacă ne uităm la cifrele anului 2018, pe prima jumătate de an avem o ofertă de 1,5 miliarde dolari americani, anul trecut am avut 1,4 miliarde. Și mai puțin am avut în 2016, dar mult mai mult am avut în anii anteriori; în anul 2014 oferta a fost mai mare, a fost 1,7, în anul 2013 oferta a fost de 1,8. Deci să nu ne creăm impresia că totul e atât de roz și suntem pe un trend ascendent atât de pronunțat, în perioada anterioară am avut situații mai bune. Dar aspectul pe care nu-l observăm și la care guvernatorul nu s-a referit ține de cererea de valută din partea agenților economici, iar aici e o problemă gravă. Dacă în anul 2013 în jumătate de an cererea de valută a fost de 1,3 miliarde de dolari, în anul curent, în 2018, avem sub un miliard de dolari.”

Europa Liberă: De ce, dle Gîrbu?

Viorel Gîrbu: „Acest lucru vorbește despre dificultățile și despre problemele fundamentale cu care se confruntă economia țării. La aceste aspecte m-am referit un pic mai devreme, atunci când am zis că urmare a crizei din sectorul bancar încrederea agenților economici și nu doar autohtoni, dar și străini față de evoluțiile din Republica Moldova, față de contextul general care caracterizează modul în care evoluează lucrurile din țara noastră încrederea este mai mică. Și în aceste condiții, proiectele investiționale, proiectele de anvergură care nu se fac pe două-trei luni, dar se fac pe o durată lungă, aceste proiecte nu se implementează. Deci, investițiile sunt la cote mai mici, fiindcă agenții economici nu au încredere foarte mare privind modul în care au evoluat lucrurile din țară și cum va arăta țara în perioada următoare. Deci, problema Republicii Moldova constă în asta: cererea foarte mică sau mai mică a agenților economici pentru valuta care vine în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Și cererea asta ar putea scădea odată cu nevenirea banilor din asistența macrofinanciară a Uniunii Europene?

Viorel Gîrbu: „Cred că nu în mod direct. Asistența macrofinanciară vorbește de abordarea pe care o are Uniunea Europeană față de evoluțiile din Republica Moldova, deci tangențial aceste evoluții sigur că afectează și modul în care activează orice agent economic, fiindcă vorbește despre o anumită înrăutățire a situației interne a Republicii Moldova. Această înrăutățire poate nu este cunoscută și nu este monitorizată în mod direct de fiecare agent în parte, fiindcă nu are capacitate să facă acest lucru, dar totuși anumite evoluții au un impact negativ. Și acest impact se vede în modul în care evoluează activele, investițiile în economia națională făcute de agenții economici.”

Europa Liberă: Foarte pe scurt, dle Gîrbu, căci mai avem să vorbim despre ce au de făcut oamenii, dar foarte pe scurt: relația cu FMI, felul cum va evolua această relație va avea vreun impact?

Viorel Gîrbu: „Da, desigur, fiindcă Fondul Monetar monitorizează evoluțiile interne ale Republicii Moldova. În cazul în care aceste evoluții sunt nu tocmai bune, deci nu se încadrează în parametrii monitorizați și în acele condiții care sunt impuse de Fondul Monetar Internațional, programul poate fi suspendat. Problema este că Fondul Monetar nu răspunde pentru atingerea unor performanțe în Republica Moldova, Fondul Monetar își suspendă programul...”

Europa Liberă: Și asta ar fi un semn că lucrurile nu vor fi bune?

Viorel Gîrbu: „Exact! Dacă lucrurile nu merg bine, Fondul Monetar suspendă programul, iar ulterior, într-un an-doi semnează un alt acord cu Republica Moldova. Deci, eu nu cred că semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional este un parametru de lungă durată la care noi să ne orientăm. Aceste acorduri au fost semnate deja într-un număr foarte mare cu Republica Moldova, dar noi în prezent suntem cei mai săraci pe continentul european. Deci avem o economie foarte slabă și Fondul Monetar nu răspunde pentru dezvoltarea economică și pentru acele speranțe pe care le au cetățenii moldoveni pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, creșterea veniturilor ș.a.m.d. Fondul Monetar, chiar dacă își suspendă programul, în scurt timp semnează un alt program.”

Europa Liberă: Și pe final, chiar foarte scurt, dle Gîrbu. Perdanții – oamenii obișnuiți în primul rând, dacă sunt – ce au, dacă au, la îndemână să facă pentru a nu rămâne păgubași prea tare?

Viorel Gîrbu: „Ori de câte ori sunt întrebat în privința a ceea ce ține de comportamentul persoanei fizice cu referire la evoluția monedei naționale și valutele de referință, deci ce să facă cu economiile, să cumpere dolari, euro ș.a.m.d., totuși am un singur răspuns: fiecare cetățean trebuie să se concentreze pe venitul de bază, nu pe veniturile care sunt cumva adiacente, deci suplimentare. E foarte greu să cunoști modul în care evoluează cursul de schimb valutar, cum va fi leul moldovenesc față de valutele de referință, care va fi cotația față de dolar, euro ș.a.m.d., deci e greu să zici cum să procedezi din acest punct de vedere. Orice cetățean ar fi bine să se concentreze asupra veniturilor de bază, iar aici contează politicile economice și abordările statului în economie, abordări care, așa cum am zis mai devreme, sunt foarte nefericite și ne șubrezesc speranța noastră de a trăi mai bine, de a ne îmbunătăți condițiile de trai în perioadele următoare în Republica Moldova. Și aceasta e cea mai mare problemă cu care se confruntă. Sigur că în prezent unii cetățeni sunt în câștig, fiindcă primesc remitențe de peste hotare și, de fapt, importurile de peste hotare sunt din ce în ce mai ieftine, leul crește față de monedele de referință, dar noi nu putem să trăim la infinit din importuri, noi trebuie să producem aici, în Republica Moldova, din ce în ce mai mult. Or, ceea ce se întâmplă în prezent și ceea ce s-a întâmplat în perioada anterioară nu face decât să reducă din speranțele noastre de a dezvolta economia.”