Finanţarea externă sub un mare semn de întrebare, resursele interne cam epuizate, iar proiecte electorale, tot mai multe. Cum va fi anul 2019 din punct de vedere financiar? Ne întrebăm astăzi, la câteva zile de prezentarea în primă lectură a Legii bugetului în Parlament, împreună cu invitatul nostru matinal, economistul de la Expert Grup, Eugen Ghileţchi.
Europa Liberă: Guvernul a prezentat, vineri, în Parlament Legea bugetului pentru 2019. Opoziţia a spus sau a sugerat că cifrele sunt de fapt umflate, că sursele de creştere nu sunt reale, că este în general un document electoral. Enumerându-i slăbiciunile, opoziția a spus că, împins din urmă de setea de generozitate într-un an electoral, Guvernul va băga adânc mâna în puşculiţa pentru tot anul, pentru a satisface nişte nevoi imediate în lunile dinaintea scrutinului. Ce din aceste îngrijorări împărtăşiți şi poate nu le consideraţi îndreptăţite?
Eugen Ghileţchi: „Cred că proiectul bugetului pentru anul viitor astfel cum a fost votat în prima lectură este unul relativ echilibrat, nu există neapărat pericole iminente, dar, cum ați spus și Dvs., sunt anumite îngrijorări sau anumite riscuri pe care le împărtășim și noi. În primul rând, riscul major pe care-l vedem noi ține de sursele de finanțare a bugetului. Pentru anul viitor autoritățile continuă să includă sau să prognozeze încasări de împrumuturi externe și granturi într-o situație sau într-un context local în general deloc cert.”
Europa Liberă: Cât de mare este miza pe această sursă de venituri, doar o parte din deficit sau e mult mai mult?
Eugen Ghileţchi: „Dacă vorbim, de exemplu, despre realitatea care a avut loc în anul trecut, când autoritățile se așteptau să încaseze granturi și împrumuturi externe în valoare de peste opt miliarde de lei, în realitate până la finele anului nu cred că se va încasa peste trei miliarde de lei. Cu alte cuvinte, pentru anul 2018, de exemplu, autoritățile au supraestimat încasările din granturi și împrumuturi externe în valoare de peste opt miliarde de lei, pe când în realitate au încasat doar trei miliarde. Deci, greșeala a fost de cinci miliarde de lei.
Pentru anul viitor la fel avem prognozate încasări suficient de mari, încasări din granturi de peste două miliarde de lei și încasări de împrumuturi externe din nou în valoare de câteva miliarde de lei. O mare parte din aceste încasări sunt sub semnul întrebării, fiindcă depind în primul rând de Comisia Europeană. Comisia Europeană a spus răspicat faptul că decizia lor de a debursa aceste granturi și aceste împrumuturi se va lua doar după alegerile de la Chișinău, în funcție de felul în care se vor desfășura alegerile și contextul care se va crea ca urmare a acestor alegeri. Prin urmare, aceasta este una dintre cele mai mari incertitudini cu privire la bugetul de anul viitor.”
Europa Liberă: Cum stăm cu cheltuielile? Uitaţi-vă: „Drumuri bune pentru Moldova”, Arena Chișinău, majorare de salarii în cadrul unei reforme mai ample a domeniului de salarizare în sectorul public, majorare de pensii, indemnizaţii mai mari şi toate acestea pe fundalul reducerii prognozate a încasărilor din impozite urmare a reformei fiscale. Greu de crezut parcă că o creştere economică de 4% poate acoperi toate aceste cheltuieli.
Eugen Ghileţchi: „Pe de o parte, împărtășesc frica unora cu privire la reducerea încasărilor ca urmare a reformei fiscale, însă reforma fiscală a urmărit atingerea unui efect colateral: majorarea încasărilor din taxe și impozite indirecte. Cu alte cuvinte, ca urmare a reformei fiscale, oamenii vor rămâne cu mai mulți bani în buzunar la finele lunii și miza este că banii aceștia vor fi consumați în economie, fapt care va genera impozite mai mari din TVA, de exemplu.”
Europa Liberă: Dar inflație mai mare nu?
Eugen Ghileţchi: „Deocamdată, conform prognozelor Băncii Naționale, inflația prognozată pentru anul viitor se menține în limitele pe care le urmărește, le țintește Banca Națională. Dacă ne uităm la nivelul inflației la sfârșit de an, la anul curent mă refer, inflația este mult sub nivelul urmărit de Banca Națională. Prin urmare, deocamdată nu vedem presiuni inflaționiste.
Pe de altă parte, dacă mă refer la cheltuieli, una dintre problemele care este prezentă în bugetul anului viitor – și asta nu se referă doar la bugetul anului viitor, dar aceasta este o problemă cu care noi ne confruntăm de câțiva ani buni de zile deja –, cele mai mari categorii de cheltuieli sunt cheltuielile sociale, dacă vreți să le spun așa, care nu sunt cheltuieli care urmăresc relansarea motorului economic al țării. Și aici am să vă dau un exemplu cu privire la bugetul pentru anul viitor: peste 65% din buget sunt destinate către ocrotirea sănătății, tineret, învățământ și protecție socială. Toate aceste categorii sunt foarte importante, indiscutabil, dar ele nu pot să lanseze economia Republicii Moldova ca noi să putem să înregistrăm creșteri mai mari decât ceea ce am înregistrat pe parcursul ultimilor ani de zile.
Și aici este o problemă fundamentală, o problemă care nu este deloc simplu de rezolvat, pentru că rezolvarea ei poate să vină doar odată cu crearea unui climat investițional favorabil pentru investitorii străini – crearea locurilor de muncă locale, majorarea bazei impozabile ș.a.m.d. În același timp, trebuie să recunoaștem faptul că noi de mult am avut nevoie, de exemplu, de majorarea salariilor în sectorul bugetar. Sectorul bugetar a devenit foarte necompetitiv cu sectorul privat, oamenii plecau din sectorul bugetar și noi am pierdut cei mai buni oameni din sectorul bugetar anume din considerentul salariilor joase. Este îndoielnică puțin perioada când se fac aceste majorări, hai să spunem, înainte de alegerile parlamentare, dar noi am avut nevoie de acest fapt.
Dacă vorbim despre infrastructură, din nou noi avem nevoie disperată de o infrastructură mai bună în țară dacă dorim să atragem aceste investiții despre care vorbim. Întrebarea sau îndoiala pe care o avem cu privire la reabilitarea drumurilor din Moldova ține de două probleme posibile: pe de o parte, cum au fost alese tronsoanele de drum care să fie reparate, care există riscul că acestea au fost alese în baza unor criterii politice și a doua întrebare care este și mai mare ține de calitatea acestor lucrări. Au fost și anumite știri cu privire la calitatea proastă a drumurilor care au fost reabilitate. Dacă noi deja decidem să investim aproape un miliard de lei pe an pentru reabilitarea drumurilor, atunci este foarte important ca noi să le facem cu respectarea unor standarde de calitate, pentru ca să nu trebuiască peste un an-doi să revenim la repararea acestor drumuri.”
Europa Liberă: Revenind la întrebarea mea, dle Ghilețchi, sunt bani, efectiv sunt bani pentru toate aceste nevoi?
Eugen Ghileţchi: „Dacă autoritățile vor pierde transferurile externe, atunci singura soluție pentru menținerea tuturor categoriilor de cheltuieli va fi recurgerea la împrumuturile interne. Pe de altă parte, de exemplu, în anul 2018 încasările la buget sunt mai mari decât se așteptau autoritățile anterior. De exemplu, noi la finele lunii septembrie a anului 2018 avem un excedent bugetar de 1,8 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, încasările la buget până în luna septembrie anul curent au depășit cheltuielile cu 1,8 miliarde de lei.
Acum este important să vedem și care sunt sursele acestor încasări. De exemplu, anul acesta au crescut foarte mult încasările din impozitul pe venitul persoanelor juridice, cu peste 35%. Acesta este un semn că Serviciul fiscal și-a eficientizat activitatea, dar pe de altă parte, autoritățile prognozează creșteri la fel de mari și pentru anul viitor pe această categorie de venituri și aici apare întrebarea: cu ce cost creștem noi încasările de la impozitul pe venitul persoanelor juridice? Cu alte cuvinte, sunt creșterile acestea de impozite obiective sau ele vin ca urmare a constrângerii mediului de afaceri? Dar deocamdată din nou trebuie să recunoaștem faptul că, în ciuda faptului că autoritățile au ratat o mare parte din finanțările externe pentru anul 2018, deocamdată în buget n-a fost creată o gaură foarte mare pentru acoperirea acestor ratări de finanțări.”
Europa Liberă: Dar gaura ar putea apărea? S-au făcut tot felul de paralele cu anul 2009, când după o campanie electorală ca cea de acum, gaura era de vreo nouă miliarde şi Ministerul Finanţelor, vă amintiți, a trebuit atunci să taie cheltuielile şi transferurile. O astfel de paralelă în general are vreo relevanţă?
Eugen Ghileţchi: „Posibil undeva există acest risc. Deocamdată nu l-am văzut materializându-se, dar nu este exclus ca în ultimul trimestru cuantumul de cheltuieli să depășească cu mult veniturile și în final totuși să ajungem să avem un deficit bugetar chiar și pentru anul 2018. Vom urmări cu atenție acest fapt și dacă vor apărea într-adevăr aceste probleme sau pericolul privind crearea unei găuri bugetare, atunci cu siguranță că vom menționa acest fapt.”
Europa Liberă: Este, dle Ghilețchi, al treilea buget adus în Parlament de ministrul Armaşu. Putem probabil deja vorbi despre un stil anume. Un reproş pe care l-am auzit în Parlament e că sunt lipsite de ingeniozitate aceste bugete. Dvs. cum vedeți lucrurile? Se poate face altceva, nu știu, ceva revoluționar în condițiile actuale?
Eugen Ghileţchi: „După cum am menționat, într-adevăr, noi avem nevoie de ceva revoluționar ca totuși să amplasăm Republica Moldova pe o traiectorie de
Noi avem nevoie de creșteri economice de 7, 8, 9 sau chiar peste 10 la sută. Constrângerile pentru realizarea unei creșteri de asemenea calibru sunt foarte mari...
creștere economică mai înaltă decât cele 4-5 la sută cu care ne-am obișnuit în ultimii ani de zile. Aceasta nu este suficient pentru ca noi să ajungem din urmă țările din vecinătatea noastră. Noi avem nevoie de creșteri economice de 7, 8, 9 sau chiar peste 10 la sută. Constrângerile pentru realizarea unei creșteri de asemenea calibru sunt foarte mari, de aceea, pe de o parte, înțeleg constrângerile în care se află dl ministru al Finanțelor și problema cea mai mare, după cum am menționat deja, este ponderea aceasta mare a cheltuielilor sociale care nu reușesc să genereze activitate economică. Noi avem nevoie de investiții...”
Europa Liberă: Simplu spus: mâncăm tot ce câștigăm?
Eugen Ghileţchi: „Cu siguranță, dar noi tot timpul, toate bugetele consumă tot ce câștigă. Asta este natura bugetului, dar noi avem nevoie să consumăm ceva care ar putea să ne ofere posibilitatea să creștem în viitor. Cu alte cuvinte, să consumăm produse care ar putea să ne ajute să creștem. Aceasta este dilema cea mai mare și aceasta este și problema cea mai mare cu care ne confruntăm noi ca și țară.
Europa Liberă: Un sfat pentru cetăţeni, dle Ghilețchi.
Eugen Ghileţchi: „Sfatul pentru cetățeni este: să fie gata de orice. Întotdeauna trebuie să sperăm la ceea ce este mai bun, dar să fim gata de ce este mai rău și atunci o să fim capabili să trecem prin oricare furtuni nu doar ale anului 2018, dar oricare furtuni ale vieții.”
Europa Liberă: Ce-i mai rău ar putea fi reducerea de cheltuieli sau cum ar putea arăta asta?
Eugen Ghileţchi: „Cel mai rău lucru care ar putea să se întâmple anul viitor probabil ar ține de incapacitatea aceasta de a Incasa venituri la buget, ceea ce ar forța Ministerul Finanțelor să se împrumute pe piața internă, împrumutându-se masiv pe piața internă, aceasta ar reduce resursele disponibile pentru sectorul real, încât Ministerul Finanțelor ar concura cu mediul de afaceri pentru resursele limitate ale băncilor și ale oamenilor...”
Europa Liberă: Deci, banii băncilor ar merge în consum din nou și nu în creșterea economică?
Eugen Ghileţchi: „Banii băncilor ar merge către împrumuturi la stat și nu împrumuturi la sectorul real.”
Europa Liberă: Da, e limpede.
Eugen Ghileţchi: „Atunci când banii merg la stat, ei din nou ajung în cheltuieli sociale, nu în cheltuieli productive, pe care ar putea să le genereze sectorul privat.”
