Crearea și modernizarea infrastructurii rutiere locale și a sistemelor de alimentare cu apă și canalizare constituie elemente de bază pentru mediul rural. Acestea sunt necesare pentru a asigura condiții de sănătate, protecția mediului, accesibilitatea și, în general, condiții optime de trai. Dezvoltarea unei localități intră în atribuțiile unui primar. Ca doar de aceea sunt aleși primarii în funcție. Să muncească pentru comunitate. La Talmaza, Ștefan Vodă, edilul încearcă să demonstreze că dacă vrei și îți pasă poți găsi soluții care să scoată satul din noroi și mărăcini, le dai oamenilor speranța și șansa să traiască un pic mai bine. O convorbire cu Eugeniu Pruteanu, aflat la al doilea mandat de primar în comuna Talmaza, raionul Ștefan Vodă.
Europa Liberă: Se crede că în mediul rural problemele s-au acumulat de-a lungul timpului și e greu să le soluționezi. Ce perspectivă are astăzi comuna Talmaza?
Eugeniu Prutean: „Cu cât localitatea este mai mare, cu atât problemele sunt mai mari. Că am luat o moștenire nu chiar bună, dar am pornit lucrurile și e păcat că nu a-ți fost poate mai înainte să vedeți cum arăta localitatea și cum arată în prezent. În localitate se dezvoltă și infrastructura, și alte întrebări care au fost deja rezolvate. Iată, bunăoară, dacă e să vorbim despre apă, cu toate că localitatea Talmaza este destul de mare, problema cu apa este soluționată.”
Europa Liberă: Cum ați rezolvat problema aceasta?
Eugeniu Prutean: „Am convins și consătenii, fiindcă la orice proiect noi tot timpul contribuim, că trebuie să fie și contribuția localității. Orice donator dacă îți dă o finanțare oarecare, îți înaintează niște condiții. Contribuția consătenilor a fost de câte 1.950 de lei. Asta-i o sumă foarte mică, dacă să luăm în comparație cu alte localități care plăteau în jur de 3.000 de lei numai contribuția.”
Europa Liberă: Per ansamblu, proiectul cât a costat?
Eugeniu Prutean: „Cinci milioane 283 de mii, dar asta numai pentru o parte din centrul satului, vreo 450 de gospodării, căci noi am avut mai multe proiecte.”
Europa Liberă: Dar restul au apă?
Eugeniu Prutean: „Da, au toți din localitate, că și mai înainte m-am ocupat de chestiile acestea. Tot prin „Biotica”, de la Agenția Austriacă pentru Dezvoltare am avut finanțare și am pus încă două turnuri noi de apă, unul cu capacitatea de 50 de metri cubi de apă și al doilea de 50 de metri cubi. Și acest de 50 de metri cubi alimentează 400 de gospodării cu apă de calitate, este presiune, oamenii se folosesc.”
Europa Liberă: Alte proiecte, care alte proiecte ați mai implementat?
Eugeniu Prutean: „Prin programul „Comunitatea mea”. Am scris un proiect, noi am fost în prima etapă la care au participat 197 de proiecte, din care au fost selectate 20 și proiectul de la Talmaza a fost unul dintre cele mai reușite. El este legat de iluminarea stradală și mulțumim Programului „Comunitatea mea”, noi am fost parteneri și suntem și grație suportului primit am adus acest proiect la bun sfârșit.”
Europa Liberă: Și el la cât se evaluează?
Eugeniu Prutean: „La 60 de mii de dolari, a fost și contribuția comunității și în total noi am iluminat public 12 kilometri din sat. Avem încă mult de muncit. Noi suntem în zona Ramsar „Nistrul de Jos” și lucrăm acum la crearea Parcului Național, suntem la o etapă foarte bună, sperăm că până la sfârșit de an ori cel târziu la începutul anului 2022 cred că o să obținem statutul de Parc Național. În acest parc intră 13 localități – Cârnățeni, Plop-Știubei, Leuntea, Copanca, Talmaza, până la Palanca, care se află în zona Nistrului. În acest parc intră în jur de 60 de hectare, s-a muncit mult până am ajuns la etapa aceasta și sperăm că o să obținem totuși statut de Parc Național. Datorită acestui fapt sperăm că pe viitor o să avem și finanțare pentru dezvoltarea localităților.”
Europa Liberă: De unde așteptați finanțare?
Eugeniu Prutean: „De la donatorii din exterior, dar cel mai mare succes eu îl socot că partenerii de dezvoltare interni și externi au căpătat încrederea în noi, sperăm și mai departe. Am avut ocazie și am fost la Brașov, a fost o vizită organizată de președintele Asociației primarilor din raion, dl Vadim Cociu, să-i dea Dumnezeu sănătate. Și împreună cu o parte din primarii din raion care au avut posibilitate am fost la Brașov, fiindcă noi avem niște relații foarte bune cu România, suntem înfrățiți noi, Talmaza, cu Branul de acolo, unde am făcut cunoștință cu noul primar, că numai așa, cât ne sunam, am rămas plăcut surprinși și avem posibilitate pe viitor în comun să creăm proiecte pentru dezvoltarea localității.”
Europa Liberă: Dar dacă nu ar exista aceste proiecte cu partenerii externi, cum s-ar dezvolta satul, bugetul comunei ce vă permite?
Eugeniu Prutean: „Fără proiecte, fără finanțări din exterior ar fi foarte greu, mai ales pentru o așa localitate, cu bugetele noastre nu putem să ne dezvoltăm, facem noi, dar... La acest moment avem vreo 6 proiecte, sunt și mai mari, și mai mici, dar părerea mea este că dacă te bagi în multe proiecte, apoi te înglodezi, nu reușești, fiindcă sunt cerințe, sunt diferite instruiri ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Dar din bugetul local ce faceți – achitați doar salarii pentru profesori și educatorii de la grădiniță?
Eugeniu Prutean: „Și din soldul disponibil am făcut, iată, și aceste trotuare, am planificat niște bani, că suntem la bugetare participativă, am planificat în buget o sumă nu foarte mare, dar am făcut reparație la niște fântâni, că le-am spus oamenilor: „Dacă este apă la robinet, asta nu înseamnă că trebuie să uităm de fântânile cu apă de izvor, ele trebuie păstrate, menținute și aduse la condiție”. Chiar recent tot prin acest proiect am făcut, dacă ați observat, în fața primăriei un panou informativ de tip nou, apoi cu un grup de tineri care sunt implicați acolo la școală am dotat un birou cu mobilier nou.”
Europa Liberă: Știți că deseori primarii se plângeau pe lipsa unei autonomii financiare. Astăzi mai plângeți, mai deplângeți situația?
Eugeniu Prutean: „Eu sunt deprins să muncesc și să nu mă jelui, le spun la mulți că mie îmi place să ascult, să vorbesc mai puțin și să lucrez la maximum. A accentuat și partea română când am fost acum la ei că au să facă tot posibilul ca banii să ajungă direct la administrația primăriei. Sperăm că treburile se vor normaliza și vom merge înspre bine, adică să ne simțim noi mai liber, să nu depindem de politic așa de tare. Eu de multe ori am spus că de-ar fi în capul mesei pusă economicul și-apoi politicul, treburile ar fi mers mai bine, dar, cu părere de rău, avem ceea ce avem, pentru că ne-au făcut ca să depindem și să ne închinăm la cineva, dar o să rezolvăm.”
Europa Liberă: Un alt subiect care este readus în actualitate – reforma administrativ-teritorială. Ce părere aveți Dvs. despre implementarea acestei reforme?
Eugeniu Prutean: „Părerea mea ar fi trebuit auzită cu mult mai devreme. Eu mi-am expus cândva părerea și de consiliile raionale, am avut o întrunire online, eu chiar am ridicat întrebarea: „Haideți să ne apreciem mai întâi ce vrem – vrem regiuni, vrem județe, vrem primării cu un număr mai mare de cetățeni și pe urmă mergem mai departe? De ce să vorbim și să batem pasul pe loc?” Trebuie voință politică de la centru, că chiar mă uitam cum se făcea repartizarea de la fondul rutier – la o localitate cu 600-700 de cetățeni i se dădea o sumă cu vreo 200 de mii mai mică față de o localitate de 5.000-6.000 de locuitori. Desigur că era nedreptate, așa că sperăm că lucrurile vor reveni la normal, dar nu știu când.”
Europa Liberă: Fac trimitere la ceea ce spun sătenii – lipsa locurilor de muncă. Poate administrația publică locală să deschidă locuri de muncă, poate să atragă investiții interne, externe ca să creeze aceste locuri de muncă? Și, mai ales, dacă e să-i credem pe cetățeni, salariile sunt foarte și foarte mici.
Eugeniu Prutean: „Pentru Talmaza e problematic cu locurile de muncă, dar lucrăm în direcția asta, cu timpul poate vom deschide un parc auto-industrial unde vor fi oamenii implicați, dar trebuie de muncit la capitolul acesta, că nimic nu se dă de sus, așa.”
Europa Liberă: Și dacă nu sunt locuri de muncă, lumea alege calea străinătății?
Eugeniu Prutean: „Da, majoritatea tinerilor sunt plecați peste hotare după câștig, fiindcă cu salariile noastre de aici e slut, dar nu ne dăm, mergem înainte. Iarna-i înainte, trebuie să luptăm ca să intrăm în iarnă și să ieșim cu bine din ea.”
Europa Liberă: Apropo, cum intră sătenii în iarnă?
Eugeniu Prutean: „Care și cum. Este o vorbă în popor: „Gătește-ți vara sania, iar iarna – căruța”. Așa și aici – o să dea de știre care și cum a muncit, care și cum s-a pregătit să intre în iarnă, dar majoritatea sunt gata, fiindcă oamenii sunt deprinși, au trecut prin diferite greutăți. Eu mă exprim câteodată așa: „Câte nevoi sunt pe lume, prin toate nu trebuie să treci, dar prin ce ți-i dat cred că trebuie să treci”. Să vedem, parcă avem păduri primprejur, dar vom vedea deja costul la un metru stern de lemn cât va fi acolo.”
Europa Liberă: Șapte-opt sute de lei?
Eugeniu Prutean: „Șapte-opt sute, cu adusul acasă-i mai scump – la 900-1.000 ajunge.”
Europa Liberă: Această criză energetică și de gaze ar putea să afecteze satul?
Eugeniu Prutean: „E clar că o să-i bată pe oameni la buzunar, cineva o să fie nevoit să mai strângă cureaua, nu vor mânca tot timpul ceea ce doresc și poate mai puțin vor chefui alții ca să iasă din iarnă, că frigul și foamea – astea mult spun.”
Europa Liberă: Câtă lume e plecată din sat, aveți o evidență?
Eugeniu Prutean: „Precis nu pot să vă spun, dar peste o mie de oameni cred că sunt plecați din sat, că vin/se duc, vin/se duc... Și copiii mei la fel sunt plecați, se duc ca să mai facă niște bani și pe urmă cred că se vor stabili aici pe loc. Le place acolo, că muncesc, este de muncă, dar totuși îs cu gândul să vină acasă, pentru că acasă e mai bine.”
Europa Liberă: Și credeți că peste 10 ani satul Talmaza se va deosebi mult de localitatea din 2021?
Pentru a dezvolta satul trebuie să punem umărul cu toții
Eugeniu Prutean: „Când am luat primăria în primire în 2015 era un sat și acum sunt schimbări, asta poate s-o spună orice om. Mă bucur să aud părerile de bine ale multor care vin în localitate, am ajuns până în 2021 și sunt schimbări și cred că pe viitor au să mai fie schimbări înspre bine. Știți, se pot face și cu bani mai puțini lucruri frumoase, lucruri mari. Pentru a dezvolta satul trebuie să punem umărul cu toții, să facem un sat curat, frumos, atractiv și sunt oameni care înțeleg aceste lucruri și se implică. Sperăm că satul nostru se dezvoltă și o să se dezvolte.”
