Belarus
Aliaksandr Lukașuk, directorul serviciului belarus al Radio Europa Liberă/Libertatea
„În Belarus, este un jurnalist tânăr, Andrus Takindang, care chiar în următoarea zi după atac a scris un cântec al solidarității cu «Charlie Hebdo», ce a devenit viral pe Internet. La nivel oficial, președintele Aliaksandr Lukașenka și-a exprimat condoleanțele președintelui Franței, iar ambasadorul Belarusului în Franța a participat la marșul solidarității.
Piesa lui Andrus Takindang
Mai demult, în Belarus, am avut o situație în care pentru publicarea caricaturilor lui Mahomed a fost arestat un jurnalist, iar ziarul pentru care lucra, «Novoe Vremea», a fost închis pentru o perioadă. În țara noastră, la nivel legislativ, caricaturile sunt văzute ca ofensă adusă demnității autorităților. De exemplu, autorii unor desene animate care îl satirizau pe Lukașenka au fost persecutați de autorități și au fost nevoiți să plece din țară.
Subiectul libertății de exprimare radicale despre care vorbim în cazul «Charlie Hebdo», este unul sensibil în Belarus. Țara noastră nu e liberă în acest sens și după toate clasamentele internaționale ale libertății cuvântului noi suntem pe ultimile locuri.”
Georgia
Salome Asatiani, corespondenta serviciului georgian al Radio Europa Liberă/Libertatea
„Ceea ce s-a întâmplat în Franța fără dubii a avut un ecou în Georgia. Ziua următoare a avut loc un marș de solidaritate cu sloganul «Je suis Charlie». La marș a venit multă lume, deși era o zi destul de friguroasă. Dar trebuie luat în considerație și contextul georgian. În Georgia, să critici biserica ortodoxă și, în special, Patriarhul e încă un tabu. Erau mulți oameni pe Facebook, care, după cum spune Salman Rushdie, fac parte din «The But Brigade» (Detașamentul Dar): «Noi condamnăm violența, dar trebuie să luăm aminte și la sentimentele religioșilor, fiindcă musulmanii au fost ofensați».
Printre cei care participau la discuții erau și tineri cu viziuni mai de stânga, care spuneau că limita dintre critica islamului și rasism încă nu este una bine definită. Societatea civilă s-a opus caricaturilor, însă majoritatea spunea: «Deși nu ne-au plăcut imaginile, vom apăra dreptul lui Charlie să le publice».”