Linkuri accesibilitate

Fosta Europă comunistă nu ar trebui să ne îngrijoreze


Președinții est-europeni la reuniunea de la Košice: Dalia Grybauskaite (Lituania), Raimonds Vejonis (Letonia), Kersti Kaljulaid (Estonia ), Andrzej Duda (Polonia), Milos Zeman (Cehia), Andrej Kiska (Slovacia), Janos Ader (Ungaria), Klaus Iohannis (România), Rumen Radev (Bulgaria)

Oricine caută agitatori excentrici îi va găsi în vest și sud, nu în est, este de părere Edward Lucas în „The Times”.

Edward Lucas
Edward Lucas

Opinia și titlul provocator îi aparțin analistului Edward Lucas și au fost publicate astăzi în cotidianul britanic The Times. Lucas pornește de la o reuniune a președinților de state din Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, desfășurată la Košice, în Slovacia. Rolul său fusese de moderator, cu misiunea de a discuta cum ar putea fi apărate societățile deschise de amenințarea „războiului hibrid”, de amestecul făcut de Kremlin, de bani, propagandă, subversiune și alte rele.

Edward Lucas (The Times) despre summitul de securitate de la Košice și estul Europei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:36 0:00
Link direct

Impresia pe care i-au lăsat-o cei nouă șefi de stat a fost una amestecată și aceasta deoarece „în ciuda captivității pe care au împărțit-o sub imperiul sovietic, regiunea numită odinioară «Europa de Est» nu este un monolit. Doar outsiderii înclinați spre lene, pun astăzi tot ce se află la răsărit de vechea Cotină de Fier în aceeași categorie de înapoiere, excentric și lume enervantă.

Stereotipul nu este cu totul lipsit de sens, admite Edward Lucas, amintindu-l pe președintele Ader al Ungariei care a insistat nu pe amestecul Kremlinului, ci pe primejdiile unor minorități influente cu sprijinul unor bogați. Formula este, evident, un cod pentru a-l numi pe George Soros, miliardarul filantrop, transformat în țintă a campaniei guvernamentale de ură în Ungaria. Președintele Zeman al Cehiei intră și el în aceeași categorie, condamnîndu-și adversarii de sentimente filo-atlantice și spunînd că istoria demonstrează că adevăratele minciuni și rele vin de la CIA.

Cum s-au schimbat timpurile și oamenii, exclamă analistul britanic al săptămînalului The Economist și fost corespondent la Moscova, povestind: „L-am întîlnit prima oară pe Zeman în Cehoslovacia comunistă, pe cînd fusese dat afară dintr-un post universitar de prestigiu pentru vederile sale reformatoare. Acum promovează îmbunătățirea relațiilor cu Rusia și China. Premierul Ungariei, Viktor Orbán, era pe atunci un tînăr liberal disident. Acum conduce cu mînă grea, un guvern prietenos cu Putin, făcînd celelalte partide conservatoare europene să se înfioare. Dar aceste figuri sînt marginale.

Istoria adevărată – este de părere Edward Lucas – este una de rezistență publică la comportamentul sordid anti-occidental, pro-Kremlin și la intoleranța și xenofobia atașate lui. Celor din Europa centrală și răsăriteană le place demnitatea, libertatea, justiția și deschiderea pe care le-au cîștigat din 1989 încoace și văd în Nato și Uniunea Europeană garanții libertății lor.

Cea care exemplifică starea de optimism este președinta [Kersti] Kaljulaid al Estoniei. La 49 de ani, ea a alergat recent în cursa maraton de la New York, cu bodyguarzii ei pufăind în spate. Ea promovează întreprinderile start-up și e-guvernment, ca și și eforturile de a dezvolta încrederea în ele a tinerelor femei și talentul lor de lider.

Un alt exemplu de înaintaș este Laura Codruța Kövesi, în vîrstă de 45 de ani. A fost procuror-general, prima femeie și cea mai tînără persoană în această funcție. Apoi a condus agenția anti-corupție a țării, care este instituția publică bucurîndu-se de cea mai mare încredere. Cînd succesul ei a devenit prea strălucitor, oamenii politici au concediat-o. Acum, în ciuda obiecțiilor propriului guvern (ce se dovedesc vehemente), ea este prima între candidații la conducerea noului Biroul al Procurorului Uniunii Europene.

O a treia femeie de urmărit este cea care se anunță viitoarea președintă a Slovaciei, Zuzana Caputová, o avocată care conduce în sondajele de opinie pentru alegerile de luna aceasta.

Aceste femei captează imaginația publică și fac praf stereotipurile occidentale. Măcar de-ar putea partidele politice să le urmeze exemplul. Establishmentul politicienilor din regiune are adesea o reputație justificată de auto-mulțumire și corupție. Este ușor să vezi de ce alegătorii resimt nevoia a ceva nou... Autoritarii, escrocii și populiștii o duc bine mai puțin din cauză că mesajele lor s-ar bucura de rezonanță, cît deoarece curentul principal al competiției este atît de sărac în idei.

Lecția principală este că diviziunea est-vest a vechii Europe devine irelevantă. Dacă vrei să vezi un semn adevărat de democrație aflată în primejdie privește atunci Italia, acolo unde recent a ieșit la suprafață că Liga, partidul vice-premierului Matteo Salvini, a primit fonduri direct de la Rusia. Bătăușii Vestelor Galbene din Franța au puține cópii în fostul est-comunist.

Nici nevrozele Marii Britanii pe tema Europei – scrie Edward Lucas – nu sînt înțelese. Multe țări au probleme cu Bruxelles-ul, dar nimeni nu reacționează cum am făcut-o noi. Între timp viața merge înainte fără noi. Discuțiile președinților la Košice s-au concentrat pe securitatea energetică, ea însemnînd gazoductele ruse, și pe Afganistan: Statele Unite, se tem ei, vor să-și lase aliații în spate. S-a discutat mult despre „mobilitatea militară”: eforturile Nato și ale Uniunii Europene de a se asigura că militarii și echipamentul pot fi mutate oriunde mai ușor și mai rapid la nevoie.

Și analistul britanic își încheie observațiile spunînd: „În timp ce zburam spre casă de la Košice am avut un sentiment straniu: Părăseam partea dinamică și interesantă a Europei, și mă îndreptam spre marginea ei capricioasă, dar ignorantă.

XS
SM
MD
LG