Europa Liberă la Cahul: Moldova are nevoie de UE. Toți copiii noștri sunt acolo

Recent, Consiliul European a decis să acorde Ucrainei și Republicii Moldova statutul de țară candidat la aderarea la Uniunea Europeană. Cererea a fost semnată la 3 martie de șefa statului, Maia Sandu. Ministrul de externe, Nicu Popescu, spune că este o oportunitate istorică cu responsabilități istorice și că se pregătește un plan de lucru pentru implementarea recomandărilor Uniunii Europene. Cele mai mari provocări în procesul de aderare la UE a Republicii Moldova le reprezintă evoluția războiului din Ucraina, iar contextul regional rămâne a fi foarte problematic în realizarea parcursului european. Șeful diplomației mai spune că reacțiile oficialilor ruși despre statutul de candidat al țării nu se înscriu în spiritul unor relații corecte. Despre prezentul și viitorul Republicii Moldova vorbim la acest sfârșit de săptămână.

* * *

La aproape 31 de ani de la obținerea independenței, mulți cetățeni ai Republicii Moldova doresc aderarea la Uniunea Europeană, în timp ce alții și-ar dori o uniune cu Rusia, chiar dacă au trecut mai bine de 4 luni de la invazia rusă în Ucraina. Speranțele către o orientare proeuropeană democratică au renăscut odată cu decizia Bruxelles-ului de a acorda statutul de candidat Ucrainei devastate de război și vecinei sale, Republica Moldova. Europa Liberă s-a deplasat la sudul țării și a căutat să afle la Cahul cum văd moldovenii viitorul țării lor.

– „Viitorul țării noastre tare mult depinde de Ucraina. Dacă Ucraina câștigă războiul în fața Rusiei, noi hotărâm și întrebarea transnistreană, noi hotărâm chiar și întrebarea economică a noastră, chiar independența noastră. Eu așa văd lucrurile: Rusia ca agresor în Ucraina, țară independentă, țară cu valori europene, eu aș spune. Rusia și-a arătat caracterul ei de agresor, dar eu chiar i-aș spune fascist, eu nu spun că poporul, în general conducerea-i fascistă. Se putea de hotărât întrebarea asta simplu, de spus: Măi, voi, ucrainenii, vreți să fiți în Europa, poftim fiți în Europa, dar noi să avem relații bune între noi. Vreți să fiți prieteni cu Statele Unite ale Americii, fiți prieteni cu Statele Unite ale Americii, care-i treaba? Noi din asta nu că o să pierdem, dar o să câștigăm.”

Europa Liberă: Dar dacă nu era acest război ruso-ucrainean perspectiva de integrare europeană ar fi fost alta?

– „Avea să fie foarte departe, foarte departe avea să fie perspectiva de integrare europeană. Lumea după războiul acesta ruso-ucrainean își schimbă felul de a gândi, total își schimbă după războiul acesta.”

Europa Liberă: Cum ați vrea să se dezvolte relațiile cu Rusia și cu Ucraina după acest război?

– „Relații bune trebuie să avem și cu unii, și cu alții, dar genocidul pe care l-a făcut Rusia în Ucraina nu-i de iertat. Să omori oameni nevinovați, să omori copii, să omori femei, să-ți bați joc în așa hal de o țară, să distrugi orașe întregi... Oameni buni, nu se iartă lucrurile acestea. Cum n-a fost iertată Germania fascistă, așa și Rusia fascistă nu trebuie iertată, asta fără nicio vorbă. Ea trebuie judecată, dusă în fața judecății internaționale și acolo să-i fie dat un verdict așa ca ea să-și...”

Europa Liberă: Dvs. ziceți că trebuie dezvoltate relații bune și cu Ucraina, și cu Rusia, și cu toate țările. Cu Federația Rusă ce evoluții vedeți în cooperarea bilaterală?

– „Moldova este șantajată cu resursele energetice, e foarte șantajată. 30 de ani nu s-a făcut absolut nimic în privința asta și ea e șantajată. De atâta și la noi în Republica Moldova sunt divizări și guvernul actual și președinta Maia Sandu poate că nu fac toate lucrurile cum se cade, cum trebuie să le facă, căci numai cel care nu face nimic, acela nu greșește, dar care încearcă să facă ceva, poate și să greșească, însă o să facă treabă și fac treabă. Și eu cred că Republica Moldova are un viitor bun și frumos cu condiția ca Ucraina să câștige războiul și dacă câștigă ea războiul, câștigăm și noi. Ucraina este scutul Republicii Moldova, datorită Ucrainei și Europei, fiindcă Rusia dacă lua Ucraina, peste vreo câțiva ani de zile mergea peste noi, peste Polonia și țările baltice. Ea era să le ia, nici nu avea să se uite că au neutralitate sau nu au neutralitate, nu se uita la asta.”

Europa Liberă: Dvs. ce credeți despre viitorul Republicii Moldova, cine îl face, de cine depinde?

– „Sper să înflorească Moldova și Putin să nu vină la noi, să fie pace și o să fie totul bine.”

Europa Liberă: Dar credeți că el ar fi avut în gând să ajungă?

– „Da, el poate să vină. El a ocupat Pridnestrovia (Transnistria) și nu s-a mai dus, n-a mai scos armata nici până azi.”

Europa Liberă: Pentru Dvs., cetățeanul, depinde dacă Moldova se apropie de Est sau de Vest?

– „Eu sunt pentru Uniunea Europeană 100%.”

Europa Liberă: De ce?

– „Pentru că Putin a rămas în urmă, el are o grămadă de sate foarte sărace, el în țara lui, în Rusia lui nu poate să-și facă ordine, dar nu să mai așteptăm să vină la noi să mai facă ceva bun, nu.”

Europa Liberă: Moldovenii în casa lor își pot face ordine?

– „Moldovenii, da, în casa lor își fac ordine.”

Europa Liberă: Țara lor însemnând Republica Moldova...

– „La noi nu-i unire, unu-i încolo și unu-i încoace, de atâta poate și rămânem încă în urmă.”

Europa Liberă: Câți ani i-ar trebui Republicii Moldova să ajungă la nivelul de trai al țărilor din Uniunea Europeană?

– „Eu sper că cât e Maia Sandu o să facă până la sfârșit regulă, că totuși odată și odată o să fie totul făcut și o să ne unim, o să intrăm în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Câți ani ar trebui să treacă?

– „Vreo 5 ani, vreo 7, poate chiar vreo 10.”

Europa Liberă: Ați fost în UE, știți cum e acolo?

– „Știu, știu. Am fost în Italia, cam toată Italia am umblat-o, în Luxemburg...”

Europa Liberă: Ce v-a impresionat cel mai mult în Uniunea Europeană?

– „Că legea-i lege, îi disciplină, oamenii sunt altfel educați.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în vizită aici, la sudul Republicii Moldova, în Cahul, și discutăm cu cetățenii despre viitorul Republicii Moldova.”

– «Ничего хорошего нас не ждёт, потому что такое правительство у нас, которое не о народе думает, а подчиняется заокеанским товарищам.» („Nu ne așteaptă nimic bun, pentru că avem un astfel de guvern care nu se gândește la oameni, dar se supune tovarășilor de peste Ocean.”)

Europa Liberă: А от кого зависит будущее страны? (Dar de cine depinde viitorul țării?)

– «От Бога, на всё воля Божья, от нас мало что зависит. Почему выиграла Санду выборы? Потому что за неё проголосовала диаспора. Понимаете, они выбрали эту европейскую жизнь, ну ясное дело, может там действительно лучше, хотя в последнее время, я Вам хочу сказать, когда увидела, что в Кишинёве был гей-парад, наша православная страна, патриархальная в которой все верующие и вдруг гей-парад. Как можно разрешить нашей стране этого?» („De Dumnezeu, totul este în voia Domnului, puțin depinde de noi. De ce a câștigat Sandu alegerile? Pentru că diaspora a votat pentru ea. Vedeți, ei au ales viața asta europeană, bine, poate într-adevăr e mai bine acolo, deși în ultima vreme, vreau să vă spun, când am văzut că la Chișinău a fost o paradă a gay-lor, țara noastră ortodoxă, patriarhală în care toți sunt credincioși și dintr-odată parada gay-lor. Cum putem permite ca în țara noastră să facă una ca asta?”)

Europa Liberă: Что Вы себе сейчас желаете? (Ce vă doriți acum?)

– «Мира. Чтоб мирное небо было над головой и чтоб не было такое как сейчас на Украине. Беда, жалко. И ту сторону жалко, и ту сторону жалко. Убивают молодняк, будущее страны, показывают эти разрушенные города, стреляют и те, стреляют и эти и рушат. Это же восстанавливать всё надо. Как жить потом в этой разрухе, это же сколько надо, чтобы всё восстановить? А война, это дело ещё и очень дорогое, каждый снаряд и каждая бомба и самолёт, и вертолёт, все это сумасшедших денег стоит. И два славянских народа. Кто бы мог раньше, в советское время подумать, что Россия и Украина будут воевать? Даже в страшном сне такого не могло присниться, что будут воевать, будут друг друга убивать, это как в страшном сне.» („Pace. Pentru ca un cer liniștit să fie deasupra capului și să nu existe așa ceva ca acum în Ucraina. Nenorociri, suferințe. E păcat și de partea aceea, și de partea asta este păcat. Ei omoară tinerii, viitorul țării, arată aceste orașe distruse, împușcă și unii, și ceilalți împușcă și distrug, dar totul va trebui restaurat. Cum să trăiești mai târziu în această devastare, cât timp va trebui pentru a restabili totul? Războiul este și o afacere foarte scumpă, fiecare obuz și fiecare bombă, atât un avion, cât și un elicopter, toate astea costă bani nebuni. Și-s două popoare slave. Cine ar fi putut crede mai devreme, pe vremea sovietică, că Rusia și Ucraina vor intra în război? Chiar și într-un coșmar nu ai fi putut visa că se vor lupta, se vor ucide unul pe altul, e ca într-un vis îngrozitor.”)

Europa Liberă: А от кого зависит сейчас мир? (De cine depinde acum pacea?)

– «А честно говоря, воюет не столько Россия с Украиной, Украина просто поле боя, а Россия воюет сейчас с НАТО.» („Dacă e să vorbim sincer, acum luptă nu atât Rusia cu Ucraina, cât Rusia luptă împotriva NATO, Ucraina pur și simplu e un câmp de luptă.”)

Europa Liberă: А будущие отношения между Молдовой и Россией как Вы видите? (Dar relațiile de viitor între Moldova și Rusia cum le vedeți?)

– «Хотелось бы чтоб мы были вместе, как раньше был Союз. Я 15 лет проработала в России, я вообще русская по национальности, меня муж сюда привёз ещё в 70-е годы, и я здесь прожила 40 с чем-то лет, у меня сыну 43 года, вот столько лет уже я здесь живу, но, честно говоря, я хотела бы в Россию.» („Mi-aș dori să fim împreună, așa cum a fost pe timpul Uniunii Sovietice. Am lucrat în Rusia 15 ani, de naționalitate sunt rusoaică, soțul meu m-a adus aici în anii ‘70 și am locuit aici 40 și ceva de ani, fiul meu are deja 43 de ani, locuiesc aici de atât de mult mulți ani, dar, sinceră să fiu, aș vrea să merg în Rusia.”)

Valentina Ursu, Europa Liberă, astăzi suntem în ospeție aici, la Cahul, și vorbim cu cetățenii despre prezentul și viitorul Moldovei. Cum e prezentul și cum vreți să fie viitorul?

– „Viitorul să fie mai bun, să nu mai ridice prețurile la produse, la gaz, la lumină, că avem 2.000 de lei pensia, pe ce să plătim? Vrem să trăim mai bine, să avem bani.”

Europa Liberă: De unde poate veni acest bine?

– „De la guvernare, de sus, noi ce putere avem? Noi muncim, iată venim la piață și facem câte-un ban.”

Europa Liberă: Geopolitica va mai fi în continuare un subiect discutat de cetățenii Republicii Moldova – încotro țara, mai aproape de Rusia sau mai aproape de Uniunea Europeană?

– „Mai aproape o să fie de Uniunea Europeană decât de Rusia, nu cu Rusia n-o să fie niciodată, că rușii au pornit război împotriva Ucrainei și cred că și Moldova nu vrea, că noi suntem alături cu Ucraina și nu știu la ce o să ajungem.”

Europa Liberă: Dar Moldova în Uniunea Europeană cu sau fără Transnistria?

– „Nu, că Transnistria ce îi a noastră? Transnistria e a rușilor, o să ne fie greu să trecem în Uniunea Europeană, pentru că ei îs cu rușii, nu cu moldovenii, dar sunt și moldoveni acolo, sunt, dar cine-i știe ce vor.”

Europa Liberă: Cine credeți că are mai mult nevoie – Moldova de Uniunea Europeană sau Uniunea Europeană de Republica Moldova?

– „Moldova are nevoie de Uniunea Europeană, că toți copiii noștri îs acolo, în Uniunea Europeană, noi nu avem pe nimeni, noi suntem singuri aici. Ce lume este în Moldova, uite, cui vindem noi produsele?”

Europa Liberă: Acum, după ce s-a acceptat acest statut de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, Republica Moldova are de făcut reforme. Sunteți gata să susțineți aceste reforme?

– „Clar lucru că suntem gata să susținem reformele ca să intrăm în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Ce reforme?

– „În justiție, ca să-i aducă pe toți hoții care au fugit din Moldova și care au furat țara, să-i închidă și să facă regulă, să le ia tot și să dea la lume, că lumea de atâta n-are bani și n-are cu ce trăi.”

Europa Liberă: Nu toți moldovenii gândesc la fel, totuși unii vor mai aproape de Rusia...

– „Nu, n-aș crede că să fie cu rușii.”

Europa Liberă: Și politicienii...

– „Ei, dar politicienii vor cu rușii, ca ei să fure mai departe, iaca de ce. Noi gândim că poate o să fie înspre bine, poate mergem înainte, oricum să-i târâim și pe dânșii după noi.”

Europa Liberă: Ia ziceți și Dvs., ce părere aveți despre prezentul și viitorul Moldovei, cum ați vrea să fie?

– „Tare am dori ca viitorul Moldovei să prospere, să avem o viață mai bună, pensii mai mari, să scadă prețurile că s-au tot mărit și nouă nu ne ajunge. Din 2.000 de lei pensia ce putem noi să cumpărăm? Am vrea ca și guvernarea să se mai gândească la popor, nu numai la dânșii, că ei au destule.”

Europa Liberă: Ce trebuie să facă ei?

– „Să umble așa prin piețe, să se uite la oameni prin sate și să întrebe: ce propuneri aveți, ce doriți? Dar ei stau acolo în parlament și hotărăsc ei între dânșii și cei de la Orhei vin la Chișinău și fac zabastovkă (grevă), proteste și răcnesc că pe Maia Sandu s-o dea jos, dar femeia nu-i vinovată că s-au mărit prețurile. Că ei se gândeau că, dacă era să rămână iar Dodon la guvernare, era să ducem o viață mai bună, dar tot viața ceea era s-o avem, că avem copii peste hotare și ei singuri ne spun că și acolo se măresc prețurile.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cum vedeți viitorul Republicii Moldova?

– „Foarte rău, dacă o să fim cu Maia Sandu, foarte rău.”

Europa Liberă: Dar cine ați vrea să vină la putere?

– „Cine? Este Bătrîncea, este Chicu... De ce voi v-ați legat de Dodon sau nu știu încă de cine? Sunt la noi oameni...”

Europa Liberă: Ia ziceți și Dvs., pe ce drum să meargă Moldova?

– „Noi suntem cu Moldova noastră. Vrem să trăim bine, în pace cu toți, să nu vină războiul cum a venit la Ucraina, că distrug și fuge toată lumea din Ucraina.”

Europa Liberă: Dvs., simplii cetățeni, sunteți gata să mai așteptați, să faceți un sacrificiu, să fie implementate reforme, ca aceste reforme să dea rezultate?

– „Noi suntem gata, dar guvernarea să facă reforme, să se gândească la popor și suntem gata să așteptăm, că n-avem încotro. Ce să facem?”

Europa Liberă: Pentru Dvs. ce reformă este cea mai importantă?

– „Cea mai importantă e corupția să fie lichidată, dar vedeți că nu prea o lichidează. Chiar și Dodon, că el îi nevinovat, dar nu degeaba l-au închis la domiciliu și să-l cerceteze, chiar și pe femeia lui au luat-o, pe soție. Și vrem ca acei care au furat miliardul să-l întoarcă și atunci poate vom duce o viață mai bună.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem la Cahul și întrebăm cetățenii despre viitorul și prezentul Moldovei. Cum e prezentul și cum vreți viitorul să fie?

– „Nu s-a schimbat nimic, îi altă putere, nici judiciar, nici economic nu se schimbă. Să vă dau un exemplu, de câte ori au crescut prețurile la noi? Da, eu vindeam răsadul ista cu 1 leu, acum îl vând cu 2, sunt nevoit să-l vând cu 2, nu? Motorina s-a scumpit?”

Europa Liberă: Dacă Dvs. ați conduce Moldova, ce ați face?

– „Aș face terapie de șoc, care trebuie să taie și să taie, și să taie. Cine a fost în sistemul ista cu probleme să nu mai aibă dreptul niciodată să fie pe domeniul dat.”

Europa Liberă: Geopolitica va fi un subiect de discuție în continuare în societatea moldavă?

– „Ei, asta prea puțin ne interesează, undeva trebuie să te dai, dacă nu te dai, ești distrus și asta a fost de la formarea țării Moldovei și până în ziua de azi.”

Europa Liberă: Dar Dvs. cu cine vreți să se dea Moldova?

– „Părerea mea la moment e că nu trebuie să se dea nicăieri.”

Europa Liberă: Bruxelles-ul a oferit acest statut de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană pentru Republica Moldova și Ucraina. Ați așteptat acest lucru?

– „Dintr-un punct de vedere, da, din alt punct de vedere, nu.”

Europa Liberă: Dacă vin alții la putere se schimbă situația?

– „Nu se schimbă nimic.”

Europa Liberă: Mai așteptați să se facă reforme?

– „Toți așteptăm să fie mai bine. Ce reforme vreau?”

Europa Liberă: Da.

– „Eu vreau multe. În primul rând, poliția să fie poliție, dar nu în sensul de jandarm român, cum a fost odată. Justiția, am spus, acolo trebuie terapie de șoc și intensivă.”

Europa Liberă: Corupție mai este?

– „Sută la sută, cum funcționau schemele așa și funcționează. Al doilea: schimbarea atitudinii față de țărani. Da, am votat-o pe Maia Sandu, dar să vină să vadă cum trăiește un pensionar cu 2.000 de lei. Am fost la bancă să primesc 1.300 de euro de la feciorul meu, trimiși din Belgia. Au spus că dacă am mai mult de 20.000 de lei transfer, trebuie să-mi facă o anchetă. Și am întrebat: pentru ce? Au zis că așa-i regula astăzi și trebuie să facem o anchetă. – Ei, hai să facem o anchetă. Și erau întrebările: Cine vi le trimite? Pentru ce vi le trimite? Sunteți politic, apolitic? Întrebări de genul: Ce vreți să faceți cu banii? Dar eu ce-s pușcăriaș, ce-s în țara asta? Feciorul meu îmi trimite 1.300 de euro să închid un credit la o bancă. Și le-am pus întrebarea: De ce n-ați făcut anchete când se transferau sute de milioane de dolari prin băncile Moldovei? De ce nu făceau anchete? Ce oamenii dacă îs la sat nu pricep ce-i asta calculator, ce-i asta transfer și ce-i asta întrebare?”

Valentina Ursu, Europa Liberă, am ajuns aici, la sudul Republicii Moldova, în Cahul, și discutăm cu cetățenii despre prezentul și viitorul țării lor. Cum ați vrea să arate Republica Moldova în următorii 10 ani, de exemplu?

– „Aș vrea să arate bine, să ne simțim și noi ca europenii, așa cum ar trebui să fie o țară civilizată. Oamenii au așteptări mari de la guvernarea actuală și de la președinție, de la toți. Clar că ceea ce a fost anterior a fost grav, că ni s-a furat țara, acum avem nevoie de susținerea actualei guvernări și să mergem înainte spre Europa, așa cum suntem stat candidat. Mă bucur.”

Europa Liberă: Credeți că de azi înainte geopolitica va mai decide și ea direcția încotro Moldova?

– „Geopolitica decide foarte mult acum la noi, cum suntem o țară multinațională și rusificată, mult contează. Chiar azi am avut o discuție cu o cunoscută, că ei nu pot să înțeleagă că noi suntem o țară și trăim pe un pământ și pământul nostru se numește Moldova și noi trebuie să progresăm, să mergem acolo unde la toată lumea li-i bine. În Europa la toată lumea li-i bine, nu degeaba au plecat atâția cetățeni, chiar și copiii mei.”

Europa Liberă: Ca să se ajungă la acele standarde europene e nevoie de făcut reforme. Reformele acestea cum se înțeleg de cetățeni că trebuie să fie implementate?

– „Reforma trebuie să vină de la noi, de la oamenii care vedem ce se face în Europa, cum e acolo și noi singuri începem să ne educăm pe noi înșine.”

Europa Liberă: Dvs. personal ce reforme credeți că ar trebui să se regăsească prioritar pe agenda celor care guvernează?

– „Să schimbe justiția, legea să fie lege și să fie aplicată pentru orișicine, indiferent de ce funcție are, că altfel cum era să fie demult toată lumea prinsă care răspund de furtul miliardului ș.a.m.d. S-a furat foarte mult și toată lumea știe cine fură, dar nu se aplică legea.”

Europa Liberă: Dar alte reforme care ar trebui încă să mai fie făcute?

– „Cultura oamenilor și infrastructura, drumurile care lasă de dorit, apa, canalizarea, și în oraș încă nu au toate blocurile sau casele centralizat canalizare.”

Europa Liberă: Ziceți că Moldova ar trebui să meargă pe acest parcurs european. Există regiunea transnistreană, e o problemă nesoluționată dosarul transnistrean. Moldova în UE cu sau fără Transnistria și cum se reglementează problema transnistreană?

– „Moldova trebuie să fie împreună cu Transnistria, fiindcă dacă pe teritoriul nostru mai vine încă o Rusie, atunci noi nu mai avem viitor. Să vorbim de președintele anterior, el îndeobște n-a știut Europa și alte state, o singură țară era, Rusia.”

Europa Liberă: În cât timp credeți că Moldova ar putea să facă parte din UE?

– „Peste 7-8 ani, posibil că da.”

Europa Liberă: Sunteți pregătită moral să așteptați încă 7 ani?

– „Eu, posibil, da, dar am 75 de ani. (Râde.) Atunci, da, depinde cum o să fie populația noastră din Moldova, cât de unită o să fie și cât de înțeleaptă.”

Valentina Ursu, Europa Liberă, suntem la Cahul și discutăm cu localnicii despre perspectiva Republicii Moldova, direcția pe care trebuie să se îndrepte. Încotro țara?

– „Spre mai bine, spre Uniunea Europeană, pentru că acest proces de dezvoltare a reformelor și a bunelor practici din Uniunea Europeană va oferi posibilitatea și Republicii Moldova să trăiască mai bine, să se întoarcă poate – de ce nu? – tinerii și să locuiască aici și să dezvolte acele afaceri care sunt necesare pentru dezvoltarea economiei țării noastre.”

Europa Liberă: Dar nu se investesc prea mari așteptări că, uite, odată cu obținerea acestui statut de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană în Republica Moldova lucrurile se schimbă foarte repede, vor fi salarii mari, vor fi locuri de muncă, vor fi pensii mai mari, va fi o mai bună infrastructură, dar toate acestea cer timp?

– „Cu siguranță va fi posibil să vedem acele rezultate în aproximativ 5-10 ani, dar, știți cum, când avem niște așteptări și niște obiective, cumva și cetățenii se mobilizează și se implică și ei în acest proces de advocacy, de monitorizare, de informare. Doar prin implicare comună putem ajunge o țară mai dezvoltată.”

Europa Liberă: Bine, dar chiar clasa politică are viziuni diferite când vorbește cetățeanului despre viitorul Republicii Moldova? Unii cred că geopolitica rămâne decisivă pentru viitorul Republicii Moldova. Dvs. sunteți tânăr, credeți că de azi înainte încă și mai mult se va discuta – Moldova mai aproape de Est sau de Vest?

– „Se va discuta, pentru că este această concurență între partidele politice, că noi suntem cu Estul sau cu Vestul. Asta nu este bine, pentru că și în societate se creează acest blocaj și această ură între Est și Vest, cunosc situații, chiar în cadrul unei familii se creează unii fiind cu Estul, alții cu Vestul, unii cu Rusia, alții cu Uniunea Europeană. Doar prin comunicare și chiar încurajez politicienii să se așeze la masa de discuții, trebuie să fie în primul plan ceea ce-și doresc cetățenii, dar vedeți că clasa politică are un cuvânt de spus și cetățenii sunt creduli și de asta este necesar să se spună ce este în prima etapă posibil de dezvoltat.”

Europa Liberă: Cele mai importante reforme care trebuie făcute ca să aibă un impact pentru a îmbunătăți viața cetățeanului care sunt?

– „În domeniul educației, în domeniul cultural...”

Europa Liberă: Edificarea statului de drept, lupta împotriva corupției și reforma justiției sunt reforme pe care și le-a asumat Republica Moldova.

– „Cu siguranță va fi greu pe domeniul ăsta de justiție, este înrădăcinată corupția și este nevoie de o dorință enormă de schimbare atât din partea guvernării, cât și din partea opoziției și a justiției, dar și cu implicarea noastră, a tuturor cetățenilor, să nu dăm mită.”

* * *

Voci adunate la sudul Moldovei, mai exact la Cahul. Viorica Olaru este istoric, a cercetat arhivele despre deportările din Basarabia, iar de 4 ani se află în Suedia, unde are colaborări la mai multe universități. Chiar dacă este departe de Republica Moldova, ea se implică și în numeroase proiecte pentru diaspora. Viorica crede că parcursul european poate aduce prosperitate și siguranță în ziua de mâine.

Viorica Olaru: „Atât prezentul, cât și viitorul arată bine. Ca istoric pot să spun că trecutul a fost destul de greu, chinuri foarte mari, chinurile nașterii cred că le-am depășit și acum prezentul este unul promițător, pentru că deja știm direcția, este o claritate la nivel politic, este o claritate la nivel de societate.”

Europa Liberă: Se va face de azi înainte abstracție de geopolitică?

Viorica Olaru: „Nu, nu se va face, dar geopolitica în cazul dat este de partea noastră și nu există rău fără bine și, din păcate, tragedia care s-a întâmplat la sfârșit de februarie pe toți ne-a șocat, dar iată că este un context...”

Europa Liberă: Invazia rusă în Ucraina?

Viorica Olaru: „Războiul Rusiei împotriva Ucrainei și a întregii lumi, a Europei, a democrației, pentru că așa este războiul acesta, este un context convenabil pentru noi și pentru Ucraina de a ne determina că vrem să fim cu familia europeană și iată că avem deschiderea Europei față de noi și eu cred că această criză este de fapt o deschidere, o oportunitate și vom plăti toți foarte dur, un preț foarte mare, dar probabil fără asemenea sacrificii nu poți să apreciezi în sfârșit beneficiile pe care ți le-ai dorit.”

Europa Liberă: Dar pe scena politică a Republicii Moldova rămân politicieni cu viziuni de stânga, pro-ruse, care insistă pe mesajul lor că Republica Moldova trebuie să aibă o relație bună și foarte bună cu Federația Rusă și că Moldova ar trebui să nu antagonizeze relația nici cu Estul, nici cu Vestul?

Viorica Olaru: „Calea de mijloc așa-zisă, da, este o strategie depășită, pentru că nu poți să stai în două luntri și, mai ales, dacă într-o parte se întâmplă crime, genocid, atrocități, nu este democrație, noi nu avem cum să fim în continuare neutri față de această încălcare flagrantă a tuturor convențiilor internaționale și a drepturilor omului.”

Europa Liberă: Din partea cui?

Viorica Olaru: „Din partea Rusiei. Noi nu mai putem să tolerăm aceste acte juridice internaționale nedrepte și trebuie să spunem ferm că da, din contextul geopolitic sigur că perfect ar fi să avem o relație echilibrată cu toți actorii din jur, pentru că suntem o țară mică și așa trebuie să fim diplomați cu toți, dar atâta timp cât ei sunt de partea răului noi nu putem să fim de partea lor. Sigur că actorii politici din Republica Moldova, partidele și contextul de aici, o parte a populației care îi susține, ei mai cred în viziunea lor, în idealurile lor, sunt dezamăgiți probabil de noua clasă politică sau de reformele care sunt dureroase, dar este un proces firesc, întotdeauna când se tratează o problemă din organismul unui om toate organele în principiu trebuie să depună eforturi și trec prin suferință, dar până la urmă se tratează și este un proces natural firesc, de lungă durată. Nu spun că o să fie ușor, simplu, lupta nu s-a încheiat, nu am câștigat nici câteva bătălii măcar, dar oricum zic că prezentul și viitorul arată bine, pentru că eu nu cred că mai există cale de întoarcere și atâta timp cât și diaspora este un factor care influențează...”

Europa Liberă: Ajungem și la ce vrea diaspora, dar totuși țările care au ajuns să facă parte din Uniunea Europeană au avut pe interior un consens politic, în Republica Moldova acest consens politic nu există.

Viorica Olaru: „Dar este consensul guvernării și, probabil, societatea civilă și liderii de opinie care gândesc critic și echilibrat și nu sunt plătiți de forțe obscure și care nu fac jocul altor țări, este firesc că o să fie...”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă „nu sunt plătiți”?

Viorica Olaru: „Noi cunoaștem că Federația Rusă are agenți sub diferite forme, ONG-uri, asociații și partide plătite netransparent și din bani murdari și aceia probabil fiind și turiști politici s-au perindat din diferite partide și astăzi fac jocul dezbinării, fac jocul Rusiei, dar este ceva firesc, noi niciodată n-o să avem consens 100% și nici nu poate fi într-o democrație un asemenea consens.”

Europa Liberă: Dar este de imaginat că la Chișinău, la Tiraspol și la Comrat se va gândi în același fel?

Viorica Olaru: „Nu! Nu, dar noi nu putem să punem la același nivel Tiraspolul și Comratul.”

Europa Liberă: Bine, Bălțiul, alte orașe?

Viorica Olaru: „Vreau să cred că da și întotdeauna liderii și clasa politică au luat decizii mari, noi nu avem timp să frânăm în momentul în care este o oportunitate, un moment rar, o șansă foarte rară și acum ar trebui să ne adunăm forțele. Ceea ce avem acum, deschiderea politică din partea Uniunii Europene este doar în favoarea noastră, pentru că în Uniunea Europeană toate mecanismele prin care se implementează reforme trec prin consensul național, politic. Reformele respective vor fi discutate pe loc aici, se vor consulta toate părțile, se va lua o decizie care întrunește criteriile necesare în cadrul Uniunii Europene, dar cu specific local. Și unitatea în diversitate, acesta este mottoul Uniunii Europene. Vom avea specificul nostru și vom contribui la o diversitate europeană.”

Europa Liberă: După un an de la alegerile parlamentare, în Republica Moldova mai sunt voci care spun că nu sunt de acord ca diaspora să decidă viitorul Republicii Moldova, unii zic că cei plecați sunt trădători, cei rămași sunt patrioți sau se găsesc alte calificative pentru cei plecați și cei rămași. Aici ce aveți a ne spune, sunteți parte din diasporă?

Viorica Olaru: „Pe lângă faptul că sunt parte din diasporă, studiez subiectul respectiv din punct de vedere științific, cunosc dezbaterile respective și în alte părți ale lumii, și în alte state s-au mai purtat asemenea discuții, doar că noi avem aici un specific, diaspora noastră este nouă, diaspora noastră în era digitală și de mobilitate, chiar fizic dacă ești departe, tu nu pierzi legătura, prezența și nu pierzi informarea, de multe ori ești mult mai informat chiar decât un cetățean dintr-o localitate rurală care toată ziua e ocupat cu treburile gospodăriei, dar desigur că componenta economică aici e prima pe care poate majoritatea o aduc de ce noi ar trebui să...”

Europa Liberă: ...transferurile bănești.

Viorica Olaru: „Da, transferurile bănești, remitențele, economiile care se investesc, sunt asociațiile de băștinași ale migranților, ale diasporei noastre care contribuie de rând cu administrația publică locală la rezolvarea unor probleme din localități, cum ar fi canalizare, iluminat stradal, teren de sport, reparații de grădiniță, școli și alte chestii sunt stimulate.”

Europa Liberă: Statisticile arată că nu se întorc prea mulți din cei plecați sau că, din contra, și mai depopulate rămân a fi localitățile Republicii Moldova și că încă ar mai fi lume cu bagajele făcute ca să plece în străinătate. Iată asta e problema. De ce întârzie să revină cei plecați, pentru că s-a contat și se contează pe sprijinul lor, pe experiența acumulată, pe pricepere, pe aducerea de noi cunoștințe?

Viorica Olaru: „Da, așa este, statisticile nu sunt prea îmbucurătoare, dar o să fie mult timp până când statistica o să fie în favoarea procesului de revenire. Cele mai importante sunt acum primele rândunici, pentru că trebuie să existe primii spărgători de gheață care revin, fac eforturi, se aclimatizează, se reintegrează, investesc sau muncesc, nu contează forma, dar contribuie pe loc la dezvoltarea țării și istoriile lor trebuie la fel mediatizate și, mai ales, lecțiile învățate, recomandările și încetul cu încetul aceste istorii, acum puține, pot crește și pentru ca să fie un fenomen de masă sau durabil trebuie să fie rezolvate problemele de bază ale țării, o infrastructură bună, sunt atâtea lucruri încă de făcut, corupția să fie minimalizată pe cât e posibil. Lucrul acesta e foarte greu de făcut și nu vorbim doar despre mită, dar de diferite alte forme de corupție și legea să fie pusă în capul mesei, pentru că fiecare vrea să fie sigur că în investițiile pe care le face totul va fi corect, nu va fi supus unor atacuri raider sau de alt gen și nu va exista acea nesiguranță în ziua de mâine. Din păcate, contextul regional este în defavoare, pentru că războiul ne-a silit să ne facem iarăși bagajele, mulți încă stau cu incertitudinea respectivă, dar dacă să sperăm, cum toată lumea speră, că într-un final totul se va rezolva cu bine, trebuie să rezolvăm problemele economice interne.”

Europa Liberă: Dar Rusia ar putea să fie preocupată de acest parcurs european al Republicii Moldova și ar vrea să rămână Moldova în orbita sa de influență sau se împacă cu gândul că atât Ucraina, cât și Republica Moldova vor continua să se apropie de UE?

Viorica Olaru: „Ar fi un caz fericit dacă s-ar împăca și ar respecta pur și simplu părerea noastră ca state suverane să ne alegem direcția de dezvoltare, dar noi cunoaștem Rusia, clasa politică de acum, ideologia pe care ei o implementează probabil nu se va împăca atât de ușor și probabil vor fi încercări de a destabiliza, de a crește neîncrederea în guvernare și de a dezbina oamenii între ei, probabil se va încerca, pentru că Rusia este un stat căruia îi este specific anume să dezbine și să guverneze. Atâta timp cât reformele din Rusia nu vor fi atât de profunde încât se va schimba în totalitate la față această țară, nu cred că Rusia este un partener de încredere și nu putem să avem iluzii false că o să accepte decizia Chișinăului.”

Europa Liberă: Și Chișinăul cum ar trebui să se pregătească pentru a răspunde dacă, eventual, nu va fi pe placul Rusiei această apropiere a Moldovei de UE?

Viorica Olaru: „Răspunsul nostru trebuie să fie unul complex. În primul rând, o decizie politică clară, să nu existe posibilitate de a interpreta dorințele și obiectivele noastre și să avem parteneriate foarte bune cu Uniunea Europeană și cu țările din vecinătate, să ne întărim capacitățile energetice, energia regenerabilă, surse alternative. Securitatea statului trebuie întărită, nu mă refer neapărat la militar, dar securitatea alimentară, energetică, informațională sau tehnologică și să ne poziționăm ca un stat pe a cărui agendă este lupta cu corupția, pentru că corupție înseamnă și trădările de stat, și jocul pentru alți actori geopolitici și răspunsul nostru complex trebuie să fie consolidat, să nu avem fabula lui Krîlov Racul, broasca și o știucă, dar să mergem toți în aceeași direcție. Deci, solidaritate, unitate, transparență și diaspora trebuie să facă un lobby foarte mare în țările unde se află, inclusiv diaspora din Rusia. Eu am întâlnit în ultima perioadă o parte din diaspora noastră din Moscova care mi-a plăcut cum gândește și, din păcate, nu poate să revină la acest moment în Republica Moldova, dar total nu este de acord cu politica de acolo. Chiar și la alegeri s-a văzut că diaspora din Moscova nu înseamnă neapărat că ei susțin direcția spre Rusia.”

* * *

Fostul deputat Vadim Pistrinciuc, directorul executiv al Institutului pentru Inițiative Strategice, consideră că în istoria Republicii Moldova au avut loc evenimente atât pozitive, cât și negative, dar toate au demonstrat că cetățenii își doresc un stat mai aproape de Uniunea Europeană, liber de corupție și dornici să ajungă prosperitatea în țara lor.

Vadim Pistrinciuc: „Statul și societatea din Republica Moldova au arătat o rezistență poate destul de exemplară, fiindcă, în pofida multiplelor crize externe care s-au abătut asupra țării noastre, noi rezistăm. Da, sunt foarte multe nemulțumiri, sunt multe provocări, sunt multe greutăți în fața oamenilor, dar în principiu ne descurcăm ca țară, ca societate rezistăm acestor provocări. Nu știu dacă se va ajunge la falimentul Republicii Moldova, mulți credeau că instituțiile Republicii Moldova nu vor face față multiplelor crize care au existat, intenția mea nu este să sperii, dar noi astăzi suntem în fața unor crize în context de război. Deci, războiul nu este doar al ucrainenilor, acest război ne afectează într-o foarte mare măsură, nu există domenii ale vieții care să nu fie afectate, respectiv, dacă și trebuie să mai facem ceva, este să fim sinceri cu oamenii, să le spunem acest lucru.”

Europa Liberă: Ce înseamnă sinceritatea de a comunica cu oamenii și a le spune adevărul așa cum este el?

Vadim Pistrinciuc: „Trebuie să le spunem că acest război nu are cum să nu afecteze viața fiecăruia dintre noi. De la niște medicamente banale poate pe care le importam din Ucraina până la canale de export și logistice spre Est sau spre piețele asiatice depindeau de Ucraina, de la euforia noastră că am primit statut de țară candidat până la frica justificată care există în societate că acest război este la doar 250 de kilometri de noi, am în vedere loviturile de rachetă asupra orașului Nicolaev, care este alături și care au fost într-un număr foarte mare. Dacă ne uităm peste date, citim sondajele, eu încerc să le citesc un pic mai contextual, păi vedem că oamenii destul de bine au interiorizat pericolul militar, să-i spunem așa, de pace, pe timp de pace și război nu este același lucru, însă e diferit de ceea ce ține de viața cotidiană, cumva noi ne-am desprins de acest pericol și considerăm că lucrurile care se întâmplă în jur nu au legătură cu noi. Nu, ele au legătură. Un investitor care vrea să vină în Republica Moldova se uită pe hartă și vede aceste lucruri. Chiar dacă partenerii noștri ne spun că nu există pericole militare imediate, și este adevărat, vedem semnalele pe care le primim, dar acest război nu este doar al ucrainenilor, el ne afectează pe toți, suntem într-o fază de crize multiple, de crize în context de război. Noi trăim așa-zisa ruptură de la vechea ordine mondială spre una nouă, nu știu care va fi ea, respectiv, pregătit este acel care știe ce se întâmplă în jurul lui, care apreciază corect situația.”

Europa Liberă: Pe parcursul celor, iată, aproape 31 de ani de la proclamarea independenței Republicii Moldova, care vor fi marcați pe 27 august, geopolitica a fost cea care a fost în favoarea sau defavoarea Republicii Moldova și cetățenilor ei. Acum se va face abstracție de geopolitică? De ce vă pun această întrebare? Pentru că ați fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ați făcut parte și din structurile executivului, nu există un consens național în Republica Moldova cel puțin atunci când e vorba despre viitorul acestui stat. Politicienii se pot așeza la o masă să decidă odată și pentru totdeauna încotro Moldova?

Vadim Pistrinciuc: „Dvs. ați pus mai multe întrebări în una și toate complicate. Știți, eu nu am o părere foarte rea despre clasa politică, dacă mă uit în spate, chiar în urmă cu 30 de ani. Astăzi foarte mulți aruncă pietre în spate, unii, de exemplu, vorbesc despre primii ani de independență că era slabă, că trebuia de făcut așa, trebuia de făcut pe dincolo. Dacă încerc să văd lucrurile contextual și să vedem că atunci nu erau instituții, nu exista gândire de stat, nu existau instituții care să planifice anumite chestii, noi am avut un mare noroc că am putut, haideți să spunem așa cum este, pe șleau, să importăm, dacă nu să copiem legi, sisteme, instituții din România, că vorbeam aceeași limbă și era o deschidere foarte mare, dar și acolo nu erau lucrurile foarte bune în ‘91-‘92, noi am trecut printr-un război foarte dureros pentru noi...”

Europa Liberă: Războiul de la Nistru...

Vadim Pistrinciuc: „Da. Când stai și-ți aduci aminte cum erau acele partide politice sau forțe, noi dăm vina pe unii, pe alții, pe primul președinte, pe al doilea, trebuie să te gândești: dar alții oare ar fi făcut altfel? Gândește-te că ești singur într-un pustiu, o țară nou-născută care nu are nici armată, nici resurse strategice...”

Europa Liberă: Dar alte state au putut și exemplul e cel al țărilor baltice?

Vadim Pistrinciuc: „Contextul a fost diferit, identitatea a fost diferită, noi nici nu prea am avut experiență de stat independent.”

Europa Liberă: Dar ați spus că despre clasa politică nu trebuie de găsit doar cuvinte de ocară?

Vadim Pistrinciuc: „Mie nu-mi place să mă uit doar înapoi în istorie, fiindcă acolo n-a rămas nimeni, noi trebuie să ne uităm înainte, fiindcă acolo-s oamenii. Dacă e să vorbim despre clasa politică din Republica Moldova în ultimii 30 de ani, ea a reflectat destul de exact situația din societate și eu nu aș zice că de fiecare dată a fost rea. Primul și cel mai mare avantaj al clasei politice din Republica Moldova e că s-a ținut de democrație, fie și de o democrație destul de șubredă electorală, dar noi suntem o țară din fosta URSS în care alegerile au contat tot timpul. Deci, alegerile au adus noi guverne, au căzut guverne care păreau insurmontabile la momentul dat și este un lucru foarte mare. Da, noi am avut o parte din clasa politică foarte cleptocrată, care a încurcat dezvoltării, care nu a creat premise pentru ca economia de piață să aducă beneficii mult mai rapide. Da, noi am avut o clasă politică clientelară mai mult, care dorea să-și rezolve anumite politici, dar, pe de altă parte, iarăși drepturile omului, dreptul omului de a alege, de a fi ales au contat în Republica Moldova.”

Europa Liberă: Să revenim la geopolitică și votul geopolitic care a fost dat acum un an în cadrul alegerilor parlamentare anticipate, că totuși majoritatea au votat pentru vectorul proeuropean.

Vadim Pistrinciuc: „Eu am cam obosit de noțiunea de vector și de geopolitică, eu cred că asta este o alegere de civilizație pentru cetățenii Republicii Moldova și alegerea de civilizație este foarte simplă: ce vrei tu – vrei să trăiești mai bine, să ai drumuri mai bune, să trăiești mai bogat, să fii într-un mediu mai sigur, drepturile și libertățile tale să fie respectate, fermierii să aibă acces la fonduri, satele să fie curățele, dezvoltate? Deci, noi asta vrem și dezvoltarea conform modelului european asta ne dă. Sigur că sunt oameni care zic să facem o zonă off-shore din Moldova, să ne ducem în altă parte, acum vectorul este că nu oferă acest lucru, el nu oferă nimănui nimic. Acest vector acum postează război, suferință, decadență morală, cochetare cu fascismul, uitați-vă că în însăși Organizația de Securitate din Est (ОДКБ) sunt disensiuni, neclarități între ei, ceea ce înseamnă că ceea ce lipsește acestui vector, pe care încearcă cumva să-l promoveze Federația Rusă, el nu are conținut. Pentru ce este acest război, ce să faci?”

Europa Liberă: Dar percepția multor cetățeni ai Republicii Moldova e că de acolo vine gazul, vin resursele energetice, că încă mai rămâne o piață de desfacere pentru mărfurile moldovenești, că mai sunt gastarbeiteri care-și câștigă bucata de pâine și se adună ghemul acesta, pe care unii politicieni le consideră avantaje pentru Republica Moldova.

Vadim Pistrinciuc: „Politicienii asta fac, ei speculează cu agenda publică care există și cu geopolitica. Eu am foarte multe motive să fiu foarte tare împotriva partidelor pro-ruse, noi avem un singur partid pro-rus sau îs două, nu mai știu câte-s acolo cu socialiștii, dar și ei, uitați-vă că ei nu justifică războiul deschis, așa cum o fac alți sateliți în alte țări, ei nu justifică acest război. Eu îi cunosc pe o parte din ei, o parte din ei sunt la fel de mișcați, nu s-au așteptat la acest lucru, nu știu cum să se poziționeze. Sigur că vor sta în bănci docili, sigur că dacă va veni, Doamne ferește, probabil unii vor ieși cu balonașe, dar eu nu cred că există cineva în cadrul politic serios care vrea pur și simplu să distrugă societatea Republicii Moldova. Eu nu cred că cineva vrea pentru un preț mai mic la gaz să-și vândă propria țară sau să lase prizonieră propria societate. Sunt oameni care se joacă cu focul, sunt oameni care cheamă armate străine, am avut și așa politicieni. Acești oameni, după mine, sunt niște marginali morali și oameni care încalcă legislația, fiindcă omul care vrea război pe teritoriul țării sale, care este o țară neutră, și cheamă la acest lucru, el încalcă legea, incită spiritele și cel mai bun instrument democratic care asigură ordinea este Codul penal. Și atâta timp cât acei care țin în mână pârghiile ca să aplice Codul penal, noi de multe ori discutăm despre ei, dar pe ei nu-i întrebăm – judecători, procurori, toate organele de forță, cum le numim noi, până când ei n-au să înțeleagă acest lucru, că acesta este un instrument democratic, ei n-au să aibă nici parte de încredere din partea societății și vor fi în permanență în bătaia vântului politic, dar politicul va încerca cumva să intervină în el și este justificat acest lucru.”

Europa Liberă: Dar, deocamdată, ei mai sunt cei care tulbură apele și, cum se zice, în apele tulburi se prinde ușor pește.

Vadim Pistrinciuc: „Da, e adevărat, ei tulbură apele sau apele erau tulburate și ei încearcă să prindă pește. Iată, de exemplu, citesc știrile și mă uit așa un avânt de mare. Noi avem probleme, avem cazuri de rezonanță de decenii deja care trebuie rezolvate, ele parcă nu se rezolvă, dar tot felul de atacuri asupra mediilor de afaceri și asupra investitorilor există. Și asta pe mine mă pune în gardă, fiindcă o parte din societatea noastră nu înțelege de unde se adună banii într-o țară, la noi toți țipă că vor alocații, subvenții, reduceri de impozite, dar uită că Republica Moldova nu este o țară care deține resurse strategice energetice sau domenii strategice care să aducă foarte mulți bani, cum ar fi metalurgie sau proprietăți de stat să aducă mulți bani. Și unica posibilitatea a noastră să putem plăti pensiile și să le mai putem și mări din când în când este disciplina, ordinea, siguranța celor care produc, care creează locuri de muncă și plătesc impozite și încurajarea lor să producă mai mult. Dacă vrem să trăim mai bine, noi avem nevoie de mai mulți oameni care câștigă mai mulți bani, care vor plăti mai multe impozite aici și dacă noi o să avem structuri ale statului care vor privi activitatea economică a cetățeanului ca pe o vacă de muls, Republica Moldova nu va fi niciodată un stat bogat, va fi un stat sărac. Altfel spus, nu bateți din palme când vedeți că se pun presiuni asupra mediului de afaceri, când se fac controale asupra unor întreprinderi individuale, când se închid conturi sub pretextul nu știu căror lupte acolo, fiindcă Republica Moldova nu primește bani, din râul Prut nu curge petrol, noi trebuie să fim tactici. Dacă vrem să vină oamenii cu bani, noi trebuie să-i tratăm cu respect și să nu le creăm impedimente, dar ei se comportă urât și nu respectă legislația, atunci să intervenim într-o manieră civilizată, predictibilă și corectă, fiindcă la noi se fac foarte multe măsluiri. Economia nu este vacă de muls, economia este un domeniu în care trebuie să existe libertăți, predictibilitate, posibilitatea de a avea dreptul la apel, garanții că proprietatea ta nu va fi luată. Când se umblă la aceste lucruri, atunci o să rămânem și fără vacă.”

Europa Liberă: Și totuși, ca Republica Moldova să aibă un viitor, în opinia Dvs., e nevoie să se găsească un consens larg în societate și mă refer și la formațiunile politice, pentru că vorba Dvs., cetățeanul așteaptă astăzi prosperitate, iar mai degrabă din gura lui auzi că satul este uitat și de stat, și de Dumnezeu?

Vadim Pistrinciuc: „Nu există stat în care toate partidele politice vor avea un consens politic asupra tuturor subiectelor, nu există și n-o să existe.”

Europa Liberă: Dar asupra parcursului pe care trebuie să-l urmeze țara poate să fie găsit un asemenea consens?

Vadim Pistrinciuc: „Eu cred că el, în fond, deja este găsit. Un mare atu al mișcării pentru integrarea în Uniunea Europeană de fapt este acela că el nu aparține unui singur partid. Da, acest statut de țară candidat, e adevărat, trebuie să-i dăm Cezarului ce e al Cezarului, deci actuala guvernare, dna președintă, dl ministru de externe au făcut o activitate foarte serioasă de promovare a Republicii Moldova, fiindcă era riscul în situația aceasta cu Ucraina atenția acestor țări să fie mai mult către Ucraina îndreptată, noi cumva eram în altă situație. Erau multe riscuri, țări diferite, aprecieri diferite, de fiecare țară depinde într-un fel, dar totuși meritul pentru tot procesul de integrare europeană a început mult mai devreme.”

Europa Liberă: Se zice că chiar Vladimir Voronin ar fi fost cel care a deschis cărărușa către apropierea Moldovei de UE?

Vadim Pistrinciuc: „Nu se zice, chiar e adevărat. Primul Plan de acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană a fost semnat încă în 2002, elaborat sub conducerea lui Vladimir Voronin, mai mult ca atât, în 2007, când exista un Comitet de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, care era prezidat de președintele Republicii Moldova de atunci, Vladimir Voronin. Dacă nu mă înșel, în 2008 s-a decis, la acel comitet prezidat de Vladimir Voronin, că Republica Moldova trebuie să adere la Parteneriatul Estic care fusese lansat atunci, să aspire pentru regim liberalizat de vize și să devină cândva țară cu statut de candidat.”

Europa Liberă: Bine, dar în 20 de ani Vladimir Voronin și-a schimbat opiniile de zeci de ori?

Vadim Pistrinciuc: „Nu contează când îți schimbi opiniile, ceea ce contează e că această mișcare pentru integrarea europeană a aparținut diferitelor partide – de stânga, de dreapta, de centru, după care am avut o coaliție proeuropeană, a continuat-o, a impulsionat-o, noi am devenit parte, probabil că nu am fi devenit dacă rămânea aceeași guvernare...”

Europa Liberă: Semnând Acordul de Asociere...

Vadim Pistrinciuc: „Acordul de Asociere, regimul de liber schimb, s-a schimbat o altă guvernare, chiar și cea monstruoasă de pe timpul lui Vladimir Plahotniuc tot nu a renunțat la această idee. Înainte de alegeri, Partidul Socialiștilor spunea că vrea să denunțe Acordul de Asociere, dar venind la putere nu l-a denunțat, fiindcă ei sunt pragmatici – ne uităm pe hartă, ne uităm de unde vine bunăstarea, ne uităm unde se duc exporturile noastre, 70 la sută se duc în Uniunea Europeană și acum cresc inclusiv din cauza războiului, că la Est nu putem exporta din considerente obiective. Geopolitica sigur că tot timpul ne va influența, eu nu pot să vă dau un răspuns cum va arăta Europa peste 10 ani de zile.”

Europa Liberă: Dar Republica Moldova cum ați dori să arate peste 10 ani?

Vadim Pistrinciuc: „Eu aș dori să arate prosperă, să arate mai bogată. Republica Moldova trebuie să devină mai bogată și țară membră a Uniunii Europene, dar, în primul rând, ea trebuie să fie o țară în care există ordine, disciplină și mai multă bogăție pentru cetățeni, ca să avem ce să redistribuim inclusiv la cei săraci, fiindcă noi ne rușinăm de lucrul acesta, dar eu tare vreau ca țara mea să fie bogată.”