Apele s-au retras ușor în unele părți din sudul Ucrainei, dar au crescut în altele în noaptea de 9 spre 10 iunie, în timp ce eforturile de salvare au continuat. Un oficial ONU a avertizat cu privire la consecințele umanitare catastrofale ale ruperii barajului Kahovka de pe râul Nipru, pe fondul invaziei Rusiei în Ucraina.
Între timp, forțele ucrainene și ruse s-au luptat în regiunea de sud Zaporojie, unde a început săptămâna aceasta o contraofensivă ucraineană majoră, așa cum sugerează mulți analiști. Între timp, bombardamentele asupra orașelor ucrainene au continuat peste noapte.
Peste 10.000 de locuitori ai unei regiuni din aval de cel mai mare oraș din sudul țării, Herson, au fost izolați de restul Ucrainei, deoarece inundațiile s-au extins până la râul Inhuleț, un afluent al Niprului.
Șeful administrației militare regionale din regiunea Herson, Oleksandr Prokudin, a declarat pe Telegram că 35 de așezări au fost inundate pe malul drept al Niprului, iar 3.763 de case sunt sub apă.
Se crede că spargerea barajului Kahovka la începutul acestei luni este unul dintre cele mai mari dezastre industriale și ecologice din Europa din ultimele decenii.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat că a interceptat comunicații telefonice între personalul militar rus care „confirmă” implicarea Rusiei în distrugerea barajului, care se află sub controlul Rusiei încă de la începutul invaziei, dar Moscova continuă să nege responsabilitatea.
Pe 9 iunie, institutul seismologic din Norvegia (NORSAR) a declarat că a detectat o posibilă „explozie” în jurul momentului spargerii barajului.
Zeci de mii de oameni au fost evacuați în condiții dificile de război și bombardamente active suspectate a fi efectuate de forțele ruse.
Evacuări în masă după distrugerea unui baraj pe Nipru
În orașul Nova Kahovka, ocupat de ruși, unde se află barajul, primarul Volodimir Kovalenko a declarat Serviciului Ucrainean al RFE/RL, pe 9 iunie, că nivelul apei, care a crescut cu până la șase metri, începe să scadă. Orașul încă rămâne fără electricitate, a spus el.
Șeful consiliului regional al Hersonului, Oleksandr Samoilenko, a declarat Serviciului ucrainean al RFE/RL că evacuări din orașele inundate au fost efectuate pe tot parcursul zilei de 9 iunie și situația a rămas „stabilă, dar dificilă”.
„Apa se retrage, dar se retrage foarte încet. Dacă a ajuns repede și cu presiune mare, atunci coboară foarte încet, nivelul ei scade centimetru cu centimetru”, a spus Samoilenko.
Subsecretarul general al ONU pentru afaceri umanitare și coordonatorul ajutorului de urgență, Martin Griffiths, a declarat că 700.000 de persoane au nevoie de apă potabilă în zonă.
El a remarcat, de asemenea, importanța regiunii ucrainene în aprovizionarea globală cu alimente și a spus că un efect „viral” al distrugerii barajului va fi exporturile mai mici de cereale și prețurile mai mari la alimente în întreaga lume.
Rapoartele despre lupte grele din estul și sudul Ucrainei au alimentat așteptările că Kievul ar putea anunța în sfârșit că a început mult așteptata contraofensivă.
Dar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a evitat orice astfel de declarație pe 9 iunie, spunând doar că, „ne concentrăm atenția asupra tuturor direcțiilor în care acțiunile noastre sunt necesare și unde inamicul poate suferi anumite înfrângeri”.
Președintele rus Vladimir Putin a susținut că contraofensiva ucraineană era în desfășurare, dar era în mare parte respinsă.
Statul Major ucrainean a declarat în raportul său despre situația din regiune, la începutul zilei de 10 iunie, că „luptele grele continuă”, deoarece partea rusă și-a concentrat „principalele eforturi pe încercările de a ocupa pe deplin regiunile Lugansk și Donețk” din est.
Acesta a citat operațiunile ofensive rusești în zona Bahmut, unde luni de lupte intense au lăsat forțele ruse să controleze o mare parte a orașului. Armata ucraineană a sugerat că își concentrează propriile operațiuni ofensive asupra zonelor Zaporojie și Herson din sud. t
Sirenele de alertă aeriană au sunat în multe părți ale țării peste noapte, comandamentul sudic al Ucrainei citând operațiuni de luptă pe cer deasupra Odesei și Mikolaiv.
Opt rachete lansate de la sol și 35 de drone rusești au bombardat în dimineața zilei de sâmbătă, 10 iunie, orașul Odesa, ucigând trei civili și lovind un aerodrom militar din regiunea centrală Poltava, potrivit autorităților de la Kiev, scrie Reuters. Alte 27 de persoane, inclusiv trei copii, au fost rănite.
Rusia a lansat, de asemenea, drone și rachete balistice și de croazieră în regiunea Poltava, provocând „unele daune ale infrastructurii și echipamentelor” aerodromului militar Mirhorod, a spus guvernatorul regional.
Traducere și adaptare de Silvia Rotaru.
