Cu mulți ani înainte ca liderul chinez Xi Jinping și președintele rus Vladimir Putin să declare un parteneriat „fără limite” și ca Kremlinul să lanseze o amplă campanie de cenzură după invazia pe scară largă a Ucrainei, Beijingul și Moscova discutau și-și împărtășeau metode și tactici de monitorizare a disidenței și de control al internetului.
Această cooperare tot mai mare între cele două țări este prezentă în documentele și înregistrările întâlnirilor secrete din 2017 și 2019 între oficiali ai Administrației spațiului cibernetic din China (CAC), principal său organism al Beijingului pentru reglementarea internetului, și Roskomnadzor, agenția guvernamentală însărcinată cu supravegherea internetului rusesc. Aceste documente au fost obținute de Unitatea de investigații rusești a RFE/RL (cunoscută sub numele de Systema) de la o sursă care a avut acces la aceste materiale. DDoSecrets, un grup care publică documente piratate, a furnizat un software pentru a căuta în fișiere.
Beijingul și Moscova și-au întărit legăturile în ultimul deceniu, iar controlul fluxului de informații online a fost unul dintre punctele esențiale ale acestei cooperări încă de la prima călătorie a lui Xi în Rusia în calitate de lider, în 2013. În anii care au urmat, cooperarea s-a extins printr-o serie de acorduri și întâlniri la nivel înalt în China și Rusia între înalți oficiali însuflețiți de viziunea comună a unui internet controlat cu strictețe.
Fișierele cercetate de RFE/RL oferă o privire edificatoare în culisele acestor discuții - despre al căror conținut nu s-a aflat nimic până acum - și ne demonstrează care este nivelul practic de cooperare între China și Rusia în ceea ce privește monitorizarea și restricționarea internetului.
Printre aceste „deliberări” - materializate prin note de ședință, înregistrări audio, schimburi scrise și e-mailuri care au fost verificate de RFE/RL - vedem că oficialii ruși cer sfaturi și know-how practic de la omologii lor chinezi în legătură cu o serie de subiecte, inclusiv cum să contracareze programele de eludare a controlului, cum ar fi VPN-urile și Tor. Oficialii ruși căutau, de asemenea, modalități de a sparge traficul criptat pe internet și cereau sfaturi pentru reglementarea platformelor de mesagerie, alt domeniu în care China este expertă.
La rândul lor, oficialii chinezi au apelat la experiența rușilor pentru reglementarea presei și gestionarea disidenței populare.
Într-un schimb de experiență din 2019, oficialii CAC au făcut, de asemenea, cereri către Roskomnadzor să blocheze mai multe link-uri legate de China către articole de știri și interviuri pe care le considerau „de natură periculoasă și dăunătoare pentru interesul public”.
Într-un alt caz, în iulie 2017, Aleksandr Jarov, care a ocupat funcția de șef al Roskomnadzor până în 2020, cerea unei delegații chineze conduse de Ren Xianling, pe atunci ministru adjunct al CAC, să ajute la organizarea unei vizite a specialiștilor ruși în China, unde aceștia ar putea studia operațiunile proiectului Scutul de Aur - sistemul atotcuprinzător de cenzură și supraveghere a internetului care contribuie la alcătuirea a ceea ce este cunoscut în mod colocvial sub numele de Marele Firewall al Chinei.
Din dosarele cercetate de RFE/RL nu aflăm cum s-a concretizat această vizită, iar Roskomnadzor și Ministerul chinez de Externe nu au răspuns la întrebările privind conținutul materialului.
O perioadă decisivă
Deși nu este concludentă, cererea lui Jarov pune în lumină faptul că Rusia a încercat să imite China în exercitarea controlului asupra populației în era social-media , spune Andrei Soldatov, un jurnalist de investigație rus și coautor al cărții Netul roșu, o istorie recentă a încercărilor Moscovei de a controla internetul
„2017 a fost un moment crucial care s-a decis în ce direcție se va îndrepta internetul rusesc”, a spus Soldatov pentru RFE/RL. „Aceasta este perioada în care Rusia a stabilit construcția sistemul sofisticat de control pe care îl are acum în vigoare și se pare că rușii au învățat ceva despre cum să facă acest lucru de la chinezi."
De ani de zile, guvernul rus a consolidat și perfecționat infrastructura tehnologică și juridică pentru a înăbuși libertatea de exprimare online. Multe dintre aceste măsuri s-au poticnit în practică, inclusiv încercarea stângace de a interzice aplicația de mesagerie Telegram în 2018, în timp ce alte instrumente precum VPN-urile și Tor au scăpat, de asemenea, în cea mai mare parte, cenzorilor ruși.
Dar în 2019, aceste eforturi au atins apogeul atunci când a intrat în vigoare controversata lege a „internetului suveran", care a permis Moscovei să întărească controlul asupra internetului țării prin direcționarea traficului web prin infrastructura controlată de stat și prin crearea unui sistem național de nume de domenii.
Deși multe dintre măsurile Rusiei sunt încă departe de cele adoptate de China, ele sunt tot mai avansate din punct de vedere tehnologic și mai restrictive, un proces care s-a accelerat de când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.
În spatele ușilor închise
Prima întâlnire cu ușile închise de la care RFE/RL a obținut înregistrări datează din 4 iulie 2017, la Moscova, unde o delegație rusă condusă de Jarov s-a întâlnit cu un grup chinez condus de Ren. Aleksandr Smirnov - șeful departamentului de relații publice al Kremlinului, care supervizează politica de informare în numele președintelui - l-a invitat pe Jarov la un forum media ruso-chinez care a avut loc în paralel cu o vizită oficială a lui Xi.
Pe lângă participarea la partea oficială a evenimentului, Smirnov i-a transmis șefului Roskomnadzor, printr-o scrisoare, să se întâlnească cu CAC „pentru a face schimb de experiență în ceea ce privește reglementarea sferei internetului”. Discuțiile, potrivit scrisorii, au fost inițiate în urma unei solicitări din partea chinezilor.
Potrivit documentelor și înregistrărilor examinate de RFE/RL, la discuțiile care au durat mai mult de două ore, au participat Jarov, doi dintre adjuncții lui și un asistent,față în față cu Ren și trei oficiali CAC, plus traducătorii fiecărei părți.
Discuțiile au trecut rapid la solicitări practice de expertiză, Jarov întrebând despre „mecanismele chinezești de autorizare și control” ale presei scrise, ale presei online și ale „bloggerilor individuali”, precum și despre experiența chineză în reglementarea aplicațiilor de mesagerie, a serviciilor de criptare și a VPN-urilor.
În continuare, Jarov a sugerat ca partea chineză să trimită o echipă de specialiști în Rusia pentru a studia aspectele tehnice ale sistemului rusesc de blocare a conținutului online, despre care spunea că are o „eficiență ridicată” în interiorul țării. Șeful Roskomnadzor a cerut apoi să li se permită să trimită o echipă în China pentru a studia operațiunile vastului sistem de cenzură și supraveghere a internetului din China, așa-numitul Marele Firewall, deoarece „peste 95%” din conținutul interzis în Rusia „este produs în străinătate”.
Partea chineză a cerut mai multe detalii despre tipurile de informații blocate în Rusia și despre modul în care sunt monitorizate discuțiile online și procesate datele personale. Ren a cerut, de asemenea, detalii și metode despre modul în care folosește Rusia internetul pentru a-și „forma o imagine pozitivă” în interiorul și în afara țării. Jarov a răspuns că controlul imaginii nu intră în sfera de competență a Roskomnadzor și că acest aspect ar trebui abordat cu administrația Putin.
Delegația chineză a întrebat, de asemenea, despre protestele organizate de o figură a opoziției Aleksei Navalnîi cu câteva luni înainte, în martie 2017, care au coincis cu lansarea unui documentar care detalia presupusa corupție a prim-ministrului de atunci Dmitri Medvedev și a dorit să știe ce instrumente a folosit Roskomnadzor pentru a reglementa acoperirea mediatică a mitingurilor la nivel național.
„Aceste schimburi la nivel înalt au loc de ceva timp și s-au concentrat întotdeauna pe înțelegerea a ceea ce face bine cealaltă parte într-un domeniu, pe ceea ce nu reușește să facă și pe ceea ce ar putea învăța una de la cealaltă", a spus pentru RFE/RL Andrew Small, membru senior la German Marshall Fund. „Cenzura pe internet a fost o parte importantă a dialogului, deoarece are legătură cu stabilitatea politică internă și cu opinia comună celor două părți legată de interferența unor agenți externi, din străinătate”.
Jarov a declarat că protestele din unele orașe au avut loc cu acceptul autorităților, astfel încât informațiile despre acestea nu au fost restricționate online și că decizia de a le lăsa să aibă loc a fost luată pentru că s-a considerat că au o amploare relativ mică și că entuziasmul pentru ele ar fi dispărut în „câteva zile”. El a adăugat că decizia de a lăsa protestele să aibă loc a fost influențată de „nivelul foarte ridicat” de susținere a lui Putin din partea publicului, despre care spunea că „fluctuează în jur de 89%”.
Este posibil ca șeful Roskomnadzor să fi denaturat nivelul sprijinului popular pentru Putin la momentul respectiv și să fi minimalizat în fața omologilor săi chinezi interesul susținut în interiorul Rusiei pentru documentarul lui Navalnîi. Potrivit sondajelor realizate la acea vreme de către Centrul de cercetare a opiniei publice rusești, deținut de stat, rata de încredere în Putin scăzuse la 49,9%, în vreme ce rata de aprobare a acestuia se situa la aproximativ 81%. De asemenea, conform unei investigații anterioare a RFE/RL, Centrul principal de frecvențe radio (GRFC) - o unitate specializată din cadrul Roskomnadzor - a urmărit interesul și discuțiile online despre documentarul Navalny, iar măsurătorile lor interne arată că popularitatea acestuia începuse să scadă pe internetul rusesc în luna iulie - la mai puțin de patru luni după ce a fost lansat.
În dosarele obținute de RFE/RL sunt oferite puține detalii cu privire la solicitările și întrebările ridicate în cadrul întâlnirii, dar Roskomnadzor a compilat și a distribuit un rezumat al discuțiilor cu FSB, principala agenție de informații interne a Rusiei. În documentul respectiv, Jarov adoptă o atitudine pozitivă și solicită accelerarea eforturilor comune cu China pentru a îmbunătăți blocarea informațiilor și necesitatea „schimbului de experiență la nivel de experți” între cele două țări.
Legături mai profunde
Întâlnirea din 2017 a avut loc după mai amplul impuls din anii precedenți pentru o cooperare mai profundă între Beijing și Moscova în ceea ce privește monitorizarea și controlul informațiilor online și a fost marcată de noile acorduri privind o colaborare sporită semnate de Xi și Putin.
Un progres a fost realizat în aprilie 2016, când Liga pentru un internet sigur, un grup de lobby pentru cenzură finanțat de Konstantin Malofeiev, oligarh rus conservator cu legături strânse cu Kremlinul și Biserica Ortodoxă Rusă, a organizat o conferință la Moscova, la care a participat o numeroasă delegație chineză condusă de Lu Wei, care la acea vreme era șeful CAC, și Fang Binxing, arhitectul Marelui Firewall.
Denis Davîdov, directorul executiv al Ligii pentru un internet sigur, a declarat pentru The Guardian în 2016 că înțelegerea pentru organizarea conferinței a fost încheiată în decembrie 2015 la Beijing de Fang și Igor Șciogolev, un prieten universitar al lui Putin și fost ministru al comunicațiilor, care este acum consilier al Kremlinului pe probleme de internet.
Malofeiev și Liga pentru un internet sigur făceau parte dintr-un grup care milita pentru o cooperare mai strânsă cu China de la care partea rusă spera să învețe cum să îmblânzească mai bine internetul și să limiteze influența digitală occidentală. Șciogolev a jucat, de asemenea, un rol-cheie, iar Soldatov spune că a fost una dintre principalele figuri care au făcut presiuni pentru o orientare către China într-o perioadă în care unele elemente ale serviciilor de informații avea resentimente față de implicarea prea strânsă a chinezilor în afacerile interne rusești.
După dialogul din iulie 2017, oficialii de la Roskomnadzor și CAC au continuat să se întâlnească și să facă schimb de experiență.
Până în 2019, Rusia a introdus propria „lege privind internetul suveran”, iar Putin a început să accelereze demersurile pentru a pune pe jar companiile străine de tehnologie, precum Google, Facebook și Twitter, prin impunerea de amenzi și introducerea unor legi care obligau corporațiile să își păstreze angajații în Rusia, expunându-i astfel unor posibile arestări.
În timpul unei întâlniri din iunie 2019 de la Moscova, Xi și Putin au anunțat o îmbunătățire a legăturilor lor într-un „parteneriat strategic cuprinzător”, cu o cooperare în domeniul informațiilor și al guvernării internetului în prim-plan. Cei doi lideri au declarat că împărtășesc nevoia de „pace și securitate în spațiul cibernetic pe baza unei participări egale a tuturor țărilor” și au promis „să promoveze construirea unui sistem global de administrare a informațiilor și a spațiului cibernetic”.
Mai multă cooperare practică
O lună mai târziu, Jarov și o echipă de la Roskomnadzor s-au întâlnit la Moscova cu o delegație chineză condusă de Juang Rongwen, numit la conducerea CAC în 2018.
Potrivit transcrierilor și înregistrărilor de la întâlnirea din 17 iulie 2019, reprezentanții Roskomnadzor au întrebat despre experiența chinezilor pentru contracararea încercărilor de a evita blocarea, Jarov citând ca exemplu încercările eșuate ale agenției de a bloca Telegram în 2018.
De asemenea, partea rusă a declarat că dorește să afle cum folosește China inteligența artificială pentru a identifica și bloca „conținutul interzis”. Nu găsim în dosare un răspuns al părții chineze, dar conform unei investigații RFE/RL din 2023, Roskomnadzor a început să folosească rețele neuronale artificiale pentru a urmări rușii online, căutând în special postări care îl insultă pe Putin sau care cheamă la proteste.
În culisele Conferinței Mondiale a Internetului de la Wujen, China, care a avut loc în octombrie 2019, Roskomnadzor și CAC au semnat un acord de cooperare privind contracararea răspândirii de „informații interzise”. Conform documentelor de care dispune RFE/RL , CAC ar fi cerut în decembrie 2019 blocarea unor informații din interiorul Rusiei invocând acest acord.
Printre aceste solicitări, care au fost detaliate în trei scrisori separate care conțin linkuri către articole și site-uri, oficialii chinezi au cerut cenzurarea unui articol BBC în limba chineză despre „revoluția toaletelor” din China, o campanie guvernamentală lansată în 2015 pentru a îmbunătăți condițiile de igienă din țară; o postare pe un blog care discută zvonurile potrivit cărora Xi s-ar fi accidentat la spate, care a primit mai puțin de patru mii de vizualizări de pagină și linkuri pe GitHub, site-ul de dezvoltare de software, care descriu modalități de a ocoli firewall-ul Chinei în interiorul țării.
Alte solicitări includ pagina The Epoch Times, un ziar afiliat la mișcarea religioasă Falun Gong, care este persecutată în China, și linkuri către profiluri de pe site-ul rusesc de socializare VKontakte. Într-un caz, un utilizator a distribuit un videoclip cu un cuplu aparent de etnie uigură care dansează și care este intitulat „Rustam și Zumrad (Uighurs rock)”. Beijingul a lansat o represiune de amploare împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane din Xinjiang, pe care Organizația Națiunilor Unite a descris-o ca fiind „o gravă încălcare a drepturilor omului”, iar unele țări occidentale au calificat-o drept genocid.
O altă solicitare se referă la profilul de VKontakte al unui student chinez care distribuia un interviu video cu fostul președinte chinez Jiang Zemin realizat în anul 2000, în cadrul emisiunii 60 Minutes de la CBS și care este arhivat pe rețeaua americană non-profit C-SPAN. Interviul abordează probleme legate de drepturile omului, relațiile dintre SUA și China și libertatea religioasă în China.
„Domeniul de aplicare al acestor solicitări este destul de cuprinzător și este interesant faptul că se extinde dincolo de repertoriul clasic de probleme ale Beijingului, cum ar fi Xinjiang, Taiwan sau Tibet”, a declarat Small.
Nu știm care a fost răspunsul Roskomnadzor la solicitările părții chineze, dar în momentul publicării, link-urile sunt încă accesibile în interiorul Rusiei.
„Este o abordare amplă a gestionării imaginii și este interesant faptul că Beijingul crede că îi poate cere Rusiei intervenții atât de punctuale”, afirmă Small. „Este o externalizare a modului în care aceste probleme sunt gestionate în interiorul Chinei și, probabil, un indiciu al dirfecției în care se îndreaptă această cooperare”.
