În Parlamentul României a căzut o nouă moțiune de cenzură inițiată împotriva guvernului dominat de social-democrați – inițiatorilor le-au lipsit mai multe zeci de voturi, deși au avut sprijinul moral al unei mulțimi de demonstranți, afară.
Partidul Național Liberal știa încă înainte să depună moțiunea de cenzură împotriva guvernului PSD-ALDE că nu are nicio șansă. Dintr-un total de 464 de parlamentari, cele două partide care formează coaliția guvernamentală au la dispoziție 247 de voturi, la care se adaugă în general și grupul minorităților. În plus protocolul care funcționează între social-democrați și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România, i-a făcut pe parlamentarii maghiari să găsească pretexte pentru a se abține de la vot. Din partea Opoziției au votat împotriva guvernului condus de Mihai Tudose, Uniunea Salvați România, Partidul Mișcarea Populară construit în jurul lui Traian Băsescu și liberalii. Doar 159 de parlamentari au votat pentru căderea guvernului, în vreme ce social-democrații au fost prezenți la citirea textului moțiunii, dar au ieșit din sală, când a fost supus la vot.
Opoziția mai avea nevoie de 75 de voturi în plus pentru căderea guvernului de la București, în total 233 și cu toate că azi-dimineață, fosta președintă a liberalilor, Alina Gorghiu a anunțat că PNL ar fi negociat cu vreo 20 de parlamentari de la putere să susțină moțiunea, tratativele de acest fel nu s-au regăsit în aritmetica votului. Moțiunea intitulată „PSDragnea, în campanie mumă, la putere ciumă” a fost gândită ca un rechizitoriu la adresa executivului, dar cu acuzații mai cu seamă împotriva liderului PSD, Liviu Dragnea, considerat artizanul măsurilor luate în ultima vreme de executiv.
Ridiculizând sloganul din campania electorală a social-democraților de anul trecut, „Îndrăzniți să credeți”, moțiunea de cenzură pleacă de la premisa că actuala guvernare „a reușit într-un timp record să provoace haos generalizat în toate domeniile vitale- de la sănătate și educație, la fiscalitate, justiție sau infrastructură”. „Îndrăzniți să credeți” -se mai arată în moțiune - că cităm “PSDragnea ne scoate din Uniunea Europeană și face ca România să abandoneze orice plan de aderare la Zona Euro.”.
Documentul prin care Opoziția a simulat un atac la adresa guvernului nu a fost însă convingător pentru maghiari. Președintele UDMR, Kelemen Hunor s-a mirat că social-democrații au adoptat măsuri fiscale de tip neoliberal, dar și că liberalii critică aceste măsuri: “Eu credeam că îi veți aplauda în picioare” pe social-democrați a a declarat fruntașul maghiar. Recent guvernul a adoptat prin Ordonanță de Urgență un nou Cod Fiscal, care printre altele scade impozitul pe venit de la 16 la 10 procente și transferă contribuțiile sociale dinspre angajator spre angajat.
UDMR le-a reproșat liderilor liberali că în afară de textul moțiunii împotriva puterii nu au venit cu un program propriu de guvernare, cu o propunere de premier, cu o proiecție de viitor.
Lipsa de solidaritate a maghiarilor cu restul Opoziției poate fi criticată de pe poziții principiale, dar în același timp, argumentele lor sunt viabile. Fiindcă liberalii, în afara formalităților pe care le fac, altminteri fără mare entuziasm, în parlament, nu au o strategie despre o eventuală preluare a puterii. Cu toate că a pierdut alegerile acum un an, PNL încă nu și-a creat un cabinet din umbra, cu ajutorul căruia să poată juca mai convingător rolul de opozant, nu e clar nici cine este candidatul partidului pentru viitorul fotoliu de premier sau cine ar fi preferatul pentru portofoliul Justiției, mai cu seamă că în această perioadă, în care se schimbă legile justiției ar fi fost nevoie de o voce articulară în acest domeniu.
Din această perspectivă, moțiunea a fost mai degrabă un exercițiu demagogic, decât o reală încercare de dărâmare a guvernului.
