Linkuri accesibilitate

Experții au stabilit: coronavirusul atentează nu doar la sănătatea oamenilor, ci și a economiei


Pandemia de COVID-19 a prins Republica Moldova nepregătită: cu o mare restanță bugetară și una de încredere din partea propriilor cetățeni.

Concluzia aparține experților întruniți marți în cadrul conferinței economice MACRO-2020, în care funcționari publici și reprezentanți ai societății civile au încercat să găsească soluții pentru ieșirea din criza economică și socială.

Economia, contaminată de coronavirus
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:05 0:00
Link direct

Că Republica Moldova trece printr-o criză și că „luminița de la capătul tunelului” este încă departe o confirmă cifrele: deficitul bugetar se anticipează să atingă pragul record de aproape 8 %, iar șase din zece antreprenori susțin că veniturile lor au scăzut cu o treime în comparație cu anul trecut. Ce soluții au la îndemână autoritățile?

Economiștii au precizat din capul locului că pandemia de COVID-19 a lăsat urmări nefaste în toate statele care s-au confruntat cu această criză sanitară. În regiune, mai toate țările s-au pomenit cu bugete sărăcite, cetățeni rămași pe drumuri din cauza lipsei locurilor de muncă și antreprenori cu venituri scăzute. Diferența a constat însă în deciziile luate de autorități și modul rapid în care guvernanții au comunicat cu oamenii. Directorul executiv al Centrului analitic „Expert-Grup”, Adrian Lupușor, constată că în Republica Moldova guvernarea a răspuns cu întârziere la criză și a fost prinsă pe „picior greșit” de epidemie.

Republica Moldova a intrat în pandemia de Covid-19 slăbită și vulnerabilă

„Republica Moldova a intrat în pandemia de Covid-19 slăbită și vulnerabilă, având în vedere că exporturile au început să scadă încă în noiembrie 2019, deficitul bugetar prognozat era de 3%, economia avea un nivel scăzut de competitivitate și de libertate economică, iar corupția era înaltă. Firmele și companiile aveau rezerve financiare insuficiente și acces limitat la credite, nivelul de digitalizare era scăzut, iar furnizorii și piețele erau slab diversificate. Gestionarea ineficientă a pandemiei de către autorități a agravat și mai mult situația, deficitul bugetar prognozat putând să ajungă la 8-10 la sură, mărind astfel decalajul de dezvoltare față de alte țări din regiune și slăbind și mai mult încrederea populației în stat”.

Adrian Lupușor Expert Grup
Adrian Lupușor Expert Grup

Lipsa încrederii în deciziile autorităților s-a manifestat inclusiv prin ignorarea măsurilor impuse: purtarea a măștilor de protecție sau păstrarea distanței fizice.

O recunosc cetățenii care au fost întrebați, în ajunul evenimentului, cum i-a afectat criza de COVID-19 și mai ales dacă au simțit un sprijin real din partea statului:

„D-apoi de când s-a început virusul acestea în general oamenii au căzut, au devenit mai săraci, mai vai de capul lor.”

„Sărăcia este, e aici. Este lume care se descurcă bine și nu înțeleg cum le reușește, în Republica Moldova?”

„Ce vedem noi acum? Vedem șomaj și oameni disperați.”

„Poporul n-o simțit nimic din ce-o făcut ei.”

„Cred că în ani electorali la noi este cam problematic să răspunzi la această întrebare pentru că sunt niște interese politice la mijloc care eclipsează dorința de a ajuta populația. Cred că s-a încercat, dar în mare măsură anul electoral a încurcat”.

Viorica Dumbraveanu
Viorica Dumbraveanu

Ministra Muncii, Protecției sociale și Sănătății, Viorica Dumbrăveanu, a recunoscut că autoritățile moldovene nu au fost pregătite pentru a face față crizei care a pus la grea încercare domeniul sanitar din Republica Moldova. Mai ales că, din cauza izolării forțate, majoritatea antreprenorilor s-au văzut nevoiți să-și sisteze activitatea, prin urmare, au fost încasați mai puțini bani la buget. Viorica Dumbrăveanu admite că, în teritoriu, instituțiile publice nu știau și nici nu aveau posibilități tehnice de a lupta cu pandemia:

Nu am avut acea rezervă medicală care era impusă de cadrul normativ al ministerului

„Republica Moldova nu avea un plan pentru urgențele în sănătate publică actualizat. Deci, noi în plină pandemie a trebuit să elaborăm un plan de prevenire și răspuns la pandemia de COVID-19, să actualizăm acest plan pentru urgențe în sănătate publică. Noi am avut acea rezervă și o spun franc: noi nu am avut acea rezervă medicală care era impusă de cadrul normativ al ministerului, rezervă medicală care se referă și la echipamente de protecție, la dispozitive medicale și la consumabile. Noi, în plină pandemie ne ocupam de procurarea echipamentelor de protecție pentru personalul medical.”

În opinia experților ce au analizat lecțiile ce pot fi învățate de pe urma așa numite coronacrizei e că autoritățile moldovene mai au timp să redreseze situația economică și socială a țării. Asta înseamnă însă să aplece urechea la necesitățile reale ale cetățenilor, să pună mai puține bețe-n roate antreprenorilor și să restabilească relațiile cu partenerii de dezvoltare.

XS
SM
MD
LG