Linkuri accesibilitate

Stas Madan: „În această perioadă economia este cu adevărat între ciocan și nicovală”


Pandemia de COVID-19 și seceta din acest an pun sub mare presiune economia Republicii Moldova și mai ales perspectivele economice ale țării, constată economistul superior din cadrul Expert-Grup, Stas Madan. În analiza recentă intitulată „Între covid și secetă, cum înoată economia moldovenească în ape tulburi”, expertul constată că autoritățile ar trebui să se aștepte la un declin economic de 4,5 %. Pentru comparație, în anul de criză 2009, acest prag a fost de -6%. Peste câteva minute trecem în revistă aceste constatări în interviul cu economistul superior din cadrul Expert-Grup, Stas Madan.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:45 0:00
Link direct

Stas Madan: „Dacă analizăm cadrul de timp aferent primului semestru, seceta a avut un impact mai puțin în datele statistice, deci vorbim în mare parte de impactul pandemiei de COVID-19. Cele mai afectate sectoare, în general, au fost cele care implică interacțiune și socializare. Aici vorbim, în primul rând, se sectorul HoReCa, activitatea agențiilor de turism, spectacole, recreere, agrement, transportul de pasageri, bineînțeles. Din ce remarcăm noi din datele statistice, vedem că au fost afectate destul de mult și persoanele care sunt implicate în zona economiei informale. Dar per general, dacă analizăm contribuția diferitelor sectoare la formarea Produsului Intern Brut în trimestrul doi, practic în dreptul tuturor vedem scăderi, adică impactul coronacrizei a afectat mai mult sau mai puțin toate sectoarele.

Coronacriza a afectat mai mult sau mai puțin toate sectoarele...

Dacă vorbim de a doua parte a anului, atunci vom avea și reflectarea în statistici a impactului secetei și în această perioadă economia este cu adevărat între ciocan și nicovală. Dacă în primul semestru scăderea din agricultură este sub 10 la sută, în al doilea trimestru, când se formează cea mai mare valoare a producției, cu siguranță vom avea scăderi semnificative, cu impact mare asupra economiei în general, pentru că nu trebuie să uităm că afacerile din agrobusiness asigură aproape jumătate din exportul țării și în condițiile în care pentru produse precum porumb, floarea-soarelui sau grâu noi suntem la limita asigurării securității alimentare, evident vom avea și din această cauză o scădere a exporturilor Republicii Moldova pentru întreg anul 2020.”

Europa Liberă: Probabil vor fi afectați și muncitorii din domeniu, or, agricultura oferă de lucru la mulți oameni, mai ales în mediul rural?

Stas Madan
Stas Madan

Stas Madan: „Da, chiar și în prima jumătate a anului activitățile din economia informală sunt printre cele mai afectate și problematic pentru persoanele inclusiv din agricultura de subzistență este că, neavând anumite forme oficializate de a desfășura activitatea, ei nici nu pot pretinde la vreun ajutor din partea statului și acest lucru sigur îngreunează pentru ei și mai mult situația în care se află.”

Europa Liberă: O bună parte dintre acești cetățeni mizau și mizează în continuare pe banii trimiși de cei aflați la muncă peste hotare. În analiza Dvs., observați că remitențele au crescut în lunile mai și iunie. În ce măsură e un semnal bun această creștere și, în general, cum se explică, ținând cont de faptul că pandemia a sărăcit cam toate țările, inclusiv cele în care merg să muncească majoritatea cetățenilor moldoveni?

Stas Madan: „Remitențele rămân o sursă extrem de importantă de venituri pentru populație, în special în mediul rural, acolo unde în medie cam fiecare al cincilea leu din venituri este din remitențe. Această creștere este una impunătoare, pentru că s-au atins valorile din unele luni ale anului 2014, înaintea crizei din Rusia, dar, în același timp, spun că aceste creșteri sunt discutabile, pentru că s-ar putea să fie doar rezultatul faptului că cetățenii noștri de peste hotare nu au putut trimite banii prin canale informale, așa cum o făceau înainte, și în mare parte s-a oficializat cumva suma acestor remiteri prin intermediul diferitelor sisteme de transfer și în consecință avem o creștere atât de impunătoare, dar, în general, sigur este un colac de salvare pentru veniturile populației faptul că în această perioadă destul de grea remiterile continuă să crească.”

Europa Liberă: Dle Madan, observați diminuarea cu peste 30 la sută din activităţile profesionale, ştiinţifice și tehnice. Ce impact ar putea avea pe termen lung această stare de lucruri?

Este un colac de salvare pentru veniturile populației faptul că în această perioadă destul de grea remiterile continuă să crească...

Stas Madan: „Această diminuare poate fi corelată și cu activitatea investițională, pentru că companiile din activitățile respective se ocupă de tot procesul de planificare a diferitelor proiecte investiționale, aceleași planuri de afaceri, studii de fezabilitate, adică sunt elemente care anticipează dacă vom avea în viitorul apropiat o activitate investițională mai intensă sau nu vom avea. Or, noi avem o scădere de peste 30 la sută și chiar dacă același sector de construcții în prima parte a anului a avut o evoluție destul de bună, cu o scădere nesemnificativă a valorii lucrărilor de construcție, în continuare ar putea exista scăderi importante și în acest segment, deoarece este o legătură de cauzalitate între activitățile profesionale, științifice, tehnice și ceea ce se întâmplă în perioada ulterioară în sectorul investițional.”

Europa Liberă: De asemenea, anticipați un declin economic de 4,5 la sută și chiar posibil să se atingă și depășirea pragului de -6 la sută, înregistrat în anul de criză 2009. Ce factori ar putea influența aceste cifre, această constatare?

Stas Madan: „Pe de o parte, există vulnerabilități interne profunde, menționăm iarăși aceeași secetă care va duce la scăderea substanțială a producției agricole și, respectiv, va influența negativ Produsul Intern Brut. Vorbim despre o recuperare destul de lentă a multor activități economice, inclusiv din cauza suportului minor care a fost din partea statului până în prezent, putem anticipa la momentul actual deja că Republica Moldova se va afla printre statele cu cel mai mic suport pentru mediul de afaceri raportat la PIB din statele din regiune. Acesta este un factor care la fel contează și este unul în sens negativ. În sens de oportunitate, sigur că este, în primul rând, recuperarea economiei comunității economice europene, pentru că, după cum am arătat și în această analiză, în ultimii ani vedem o ancorare tot mai semnificativă a economiei moldovenești de către cea a Uniunii Europene, care se vede atât prin intermediul exporturilor, a remiterilor care vin, care sunt în continuă creștere ca și pondere, precum și a celor mai semnificative investiții. Și desigur recuperarea din comunitatea economică europeană va aduce o cerere în creștere și pentru produsele moldovenești și ar putea fi un factor pozitiv pentru repararea economică. Un alt factor pe care îl putem trece la pozitiv este relaxarea politicii monetare de către Banca Națională a Moldovei, care se reflectă prin rate ale dobânzilor mai mici, inclusiv suntem într-o perioadă în care băncile, având reduse anumite centre de profit, vor fi obligate să își concentreze și mai mult eforturile pe activitatea de creditare a companiilor și, respectiv, o eventuală îmbunătățire a accesului la finanțe ar putea fi ca și un factor pozitiv pentru o recuperare economică mai rapidă.”

În agricultură, criza este deja una evidentă. Problema mai degrabă este în asigurarea securității alimentare a statului...

Europa Liberă: Pe de altă parte, periodic autoritățile ne asigură că nu vom duce lipsă de grâne, că securitatea alimentară a țării nu este afectată, că va exista un acord cu FMI până la finele lunii. Dvs., în principiu, cum vă raportați la aceste asigurări?

Stas Madan: „În agricultură, criza este deja una evidentă, problema mai degrabă se pune în asigurarea securității alimentare a statului, pentru că deja inclusiv autoritățile de la Ministerul Agriculturii recunosc că este posibil pentru anumite produse să fim nevoiți să efectuăm și unele importuri pentru a asigura securitatea alimentară a țării. Cu FMI există de principiu agreat un potențial memorandum, însă el este condiționat de efectuarea mai multor condiționalități în prealabil de către autorități. Evident că mai mult sau mai puțin lucrurile s-au mișcat în acest sens, inclusiv cu rectificarea bugetară care a trecut și de filtrul parlamentar. Deci în condițiile actuale există șanse ca să avem până la urmă un memorandum cu Fondul Monetar Internațional, care este foarte important, întrucât este, de fapt, un filtru în general pentru asistența externă a țării, iar dacă nu vom avea acest memorandum situația va deveni și mai dramatică, inclusiv pentru finanțele publice, pentru că am putea fi privați de resurse financiare impunătoare, cum ar fi și cele 100 milioane de euro de la Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Și spre final, dle Madan, suntem în plină perioadă electorală. Din observațiile Dvs. de economist, cum va influența apropiata campanie electorală starea economică din țară?

Stas Madan: „Campaniile electorale de regulă stimulează populismul, ele au reflecție, în primul rând, a modului cum este construit bugetul și pe ce pun prioritate autoritățile. Și în acest an există mai multe măsuri care au priză la public cu caracter electoral cărora le-a fost dată prioritate. Spre exemplu, reanimarea aceluiași program „Drumuri bune”, care a fost pe timpul democraților sau acordarea aceluiași ajutor unic pensionarilor sunt măsuri care se înscriu în această logică. Din păcate, mediul de afaceri a fost mai puțin pe agenda de priorități și, în general, este mai puțin pe agenda de priorități, inclusiv în context electoral, pentru că, având resurse extrem de limitate, mai ales în contextul scăderii veniturilor publice, sigur decidenții politici trebuie să facă anumite alegeri și, evident, primează acele alegeri care aduc mai multe voturi.”

Mai mult
XS
SM
MD
LG