Guvernul Chicu a propus reduceri masive de cheltuieli, inclusiv în domeniul sănătății, pentru a micșora deficitul bugetar, după ce s-au diminuat speranțele primirii unor împrumuturi și ajutoare din străinătate, inclusiv faimosul credit rusesc.
Membrii guvernului au argumentat că reducerea a treia oară în acest an a tuturor indicatorilor de bază a fost convenită și chiar sugerată, în cazul deficitului enorm, de experții Fondului Monetar Internațional. Se propune ca veniturile să se diminueze cu 650 de milioane de lei, în timp ce cheltuielile vor fi tăiate cu 1,86 miliarde lei. Astfel, deficitul planificat se va reduce cu 1,2 miliarde de lei.
La capitolul venituri, autoritățile au explicat că acumulările la buget vor fi mai mici urmare a efectelor crizei economice generată de pandemia de coronavirus, a consecinței secetei, precum și a diminuării volumului de ajutoare financiare nerambursabile.
Se va tăia din cheltuielile capitale programate un miliard de lei și alte 800 de milioane de lei din cheltuielile curente. De fapt, va fi o redistribuire a acestor bani în interiorul sectoarelor, precum sănătate sau educație, a precizat pentru Radio Europa Liberă președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Vladimir Golovatiuc. Nu vor exista domenii ce vor avea de suferit, a dat asigurări deputatul socialist, diminuările s-au făcut de pe contul capitolelor ce nu pot fi utilizate până al sfârșitul anului, alte investiții au fost amânate pentru anul viitor, a mai afirmat Golovatiuc.
„Dumneavoastră înțelegeți că de la 1 septembrie se preconizează majorarea salariilor și e clar că trebuie acoperirea financiară – și pentru sectorul învățământului, și pentru sectorul ocrotirii sănătății, și transferuri la fondul social și la fondul asigurării în medicină. Noi credem că o să fie acord cu Fondul Monetar și prima tranșă va fi până la sfârșitul anului”.
Cheltuielile ce au fost amânate urmau să se facă în cea mai mare parte din împrumuturi și granturi străine. Unii experți susțin că încă mai există rezerve de a tăia de la același capitol, din deficitul reevaluat la 16 miliarde lei. Asta deoarece sunt tot mai puține șanse ca ajutoarele externe incluse în buget să ajungă în țară în acest an. După cum a declarat și Vladimir Golovatiuc, guvernarea speră că la finele lunii septembrie boardul FMI să aprobe noul memorandum de 550 de milioane de dolari, iar în scurt timp să ajungă și o primă tranșă.
La a treia rectificare din acest an s-a tăiat cel mai mult din cheltuieli generale, servicii în domeniul economiei, sănătate, ordine publică și securitate. În schimb protecția socială va beneficia de un transfer suplimentar, la fel educația, pe contul măririi volumului de lucru al personalului ce va preda orele în două schimburi. Și programul de modernizare a drumurilor va primi un suport, ceva mai modest.
În condițiile pandemiei guvernul s-a împrumutat mai mult de pe piața internă, dar economistul Sergiu Gaibu de la Centrul analitic Expert-Grup nu vede în primă fază o problemă - toate țările încearcă să facă față pierderilor generate de carantină și să-și relanseze economiile. Alta e ca aceste credite, ce măresc și mai mult deficitul, să-și atingă scopul: să ajute agenții economici cei mai afectați și, pe termen lung, să genereze venituri la buget și să ducă la dezvoltarea țării.
„FMI vrea un singur lucru: ca bugetul să fie rațional și să nu deterioreze situația de capacități de plată și onorarea obligațiunilor din partea guvernului, adică ele să fie corelate cheltuielile cu posibilitățile de obținere a veniturilor. Căci dacă gradul de îndatorare e exagerat, pur și simplu la un moment dat guvernul nu va putea să-și onoreze obligațiunile. Dar eu cred că problema-cheie în R. Moldova e cum acești bani sunt utilizați, cât de eficient, cât de eficiente sunt proiectele. Sunt de fapt și resurse care nu au fost valorificate chiar și până la Covid, din motiv că se administrează necalitativ”.
Opoziția parlamentara a criticat guvernarea că ajutoarele promise pensionarilor în prag de alegeri ar urmări un scop electoral, menit să îmbunătățească scorul actualului președinte Igor Dodon, ce țintește un al doilea mandat. La fel cum derularea programului de reparație a drumurilor prin țară, care nu a fost afectat de tăierile bugetare, ar nivela calea spre același țel. Tabăra socialistă a argumentat că aceste cheltuieli sunt necesare și ea au demonstrat că poate găsi resurse disponibile, spre deosebire de precedentul cabinet de miniștri.
