Linkuri accesibilitate

Demobilizarea electoratului de stânga a facilitat victoria PAS (experți)


De la prima oră s-au format cozi la cele patru secții de votare deschise pentru cetățenii din stânga Nistrului, în satul Varnița

Este poate mai curioasă decât cu alte ocazii structura demografică a alegătorilor care au participat la scrutinul de duminică, pentru că scorul masiv al PAS sugerează că partidul pro-prezidențial a atras și părți semnificative ale electoratului tradițional de stânga, sau chiar pro-rus.

Experții susțin că preferințele electoratului s-au schimbat, dar nu esențial
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:13 0:00
Link direct

Numai pe timpul comuniștilor lui Vladimir Voronin în anii 2000 s-a mai întâmplat așa ceva, numai că atunci fluxul curgea în sens invers, de la dreapta spre stânga.

Comisia Electorală Centrală a furnizat, tradițional, date statistice sumare privind profilul votanţilor, ce se rezumă la numărul de alegători prezenți la secțiile de vot, diapazonul de vârste și gen.

Date mai detaliate despre cum anume au votat duminică femeile, bărbații, grupele de vârste, alegătorii din mediul rural, cel urban şi după nivelul de studii au fost reflectate într-un sondaj telefonic realizat după votare de compania CBS-Axa la comanda comunității WatchDog și Institutului de Politici Public.

Prezența slabă la urne

Sociologul Vasile Cantarji de la compania CBS-Axa care a realizat acest sondaj spune că structura electoratului nu s-a schimbat prea mult faţă de precedentele alegeri. Iar ceea ce i-a asigurat o victorie zdrobitoare, în premieră pentru R. Moldova, unui partid de dreapta – Partidul Acţiune şi Solidaritate – este inclusiv prezența slabă la urne. Rata de participare a fost de 48,41 la sută, apropiată de cea din primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2020, dar mai redusă decât la toate scrutinele parlamentare anterioare.

Vasile Cantarji: „Prezenţa slabă care s-a înregistrat ieri pentru prima data în istoria alegerilor din R. Moldova a fost în detrimentul stângii şi nu în detrimentul dreptei ceea ce arată că tocmai alegătorii de stânga în mare parte au stat acasă şi nu au venit şi au votat pentru PAS. PAS oricum a rămas la circa 10-12 la sută din toţi votanții aparținând grupului lingvistic minoritar. Da, este mult, este mai mult decât reușea vreun partid de dreapta vreodată, dar oricum nu e un fenomen masiv.

„Factorul” COVID

Dacă înainte ca şi greutate predomina stânga, acum alegătorii de stânga supăraţi sau nesatisfăcuţi de exponenţii stângii care participă la alegeri nu a mai participat la aceste alegeri…. Să nu uităm că s-a încheiat un ciclu electoral, ce-i drept nu plin, în care guvernarea a aparținut PSRM, o guvernare care a parvenit, pe de o parte, pe perioada pandemică, pe de altă parte, nu a excelat probabil, fapt ce a trezit nemulţumire. Respectiv o bună parte din voturile de stânga nu au fost valorificate, ceea ce matematic a dus la victoria dreptei”.

„Avem o țară care merită mai mult”. Vox populi, la Strășeni
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:14 0:00

Sociologul Vasile Cantarji mai constată că un rol important l-a jucat mobilizarea activă a diasporei care s-a prezentat la urne într-un număr mult peste cel din anterioarele scrutine parlamentare, deşi mai modest decât în turul doi al prezidențialilor de anul trecut.

O parte bună din alegătorii tradiționali ai partidelor de stânga pur şi simplu nu au venit la alegeri

Expertul Comunităţii WatchDog Valeriu Paşa consideră că scorul masiv acumulat de PAS duminică sugerează totuşi că partidul pro-prezidențial a atras părți, deşi nu neapărat semnificative, din electoratul tradițional de stânga.

Foarte mulţi alegători tradiţionali cu viziuni pro-ruse sunt puternic dezamăgiți de aceste partide

Valeriu Paşa: „Din contul regiunilor rurale, în general, şi, în special, al vorbitorilor de română, în vârstă, din sate, PAS şi-a extins bazinul electoral atrăgând mulţi alegători care tradiţional în ultimii 10-15 ani au votat pentru PSRM, pentru PCRM. M-aş aventura să spun că ei au reușit să tragă o parte din aceşti alegători chiar direct de la socialiştii lui Igor Dodon.

Pe de altă parte, nu vorbim totuşi despre o schimbare atât de dramatică. Foarte mulţi alegători tradiţionali cu viziuni pro-ruse, despre care în Moldova se spune că ar fi de stânga, sunt puternic dezamăgiți de aceste partide, de oferta electorală care este pe acest segment şi pur şi simplu nu au ieșit la alegeri.

Noi am văzut o prezenţă foarte scăzută în autonomia găgăuză, de exemplu. Vorbim despre 20 de mii de voturi mai puţine decât la alegerile prezidențiale. Este o diferenţă foarte mare. Este vorba despre aproape o treime mai puţini decât au fost la alegerile precedente.

O parte bună din alegătorii tradiționali ai partidelor de stânga pur şi simplu nu au venit la alegeri. Ei s-au dezamăgit. Mulţi dintre ei nu au trecut de partea partidelor de dreapta, pur şi simplu au rămas acasă.

Pe de altă parte, am văzut o mobilizare foarte bună a alegătorilor de dreapta, cei care au votat în alegerile prezidențiale, în turul doi în special, pentru Maia Sandu.”

Vox populi: „Sperăm să se schimbe sistemul de gândire”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:55 0:00

Factorul demografic și lupta cu corupția

Valeriu Paşa admite că anumite schimbări structurale ale electoratului s-au produs, dar că ele nu sunt deocamdată foarte semnificative. Expertul mai crede că însăşi numărul alegătorilor care votează tradiţional cu forţele de stânga, pro-ruse este în scădere, mai ales din contul celor care oscilează între opţiunea estică şi cea vestică:

„Mulţi dintre cei care erau şi cu estul, şi cu vestul au văzut rezultatele unei guvernări pro-ruse pe care a condus-o Igor Dodon, au înţeles că este fără perspectivă, şi s-au reorientat doar pe opţiunea pro-europeană, mai ales că prioritar pe agenda alegătorilor la aceste alegeri au fost chestiunile legate de combaterea corupţiei.”

Vezi comentarii

Anticipate 2021: rezultate

Alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie au fost câștigate de Partidul „Acțiune și Solidaritate” (PAS) iar în noul Parlament vor intra trei partide/blocuri electorale.

Pentru a accede în Parlament, partidele politice trebuiau să întrunească 5% din voturile valabile ale alegătorilor, iar blocurile electorale – 7%. Candidații independenți numai 2%.

Rezultatele parțiale, prezentate de CEC, după numărarea a 100% din voturi.

Prezența la vot a fost de 48,41 la sută.

  • Pe teritoriul R. Moldova, prezența a fost de 44,56%.
  • Peste hotare au votat pese 212 mii de persoane, aproape jumătate fiind între 26 și 40 de ani, arată datele CEC. PAS a obținut peste 86% din voturi, în timp ce Blocul electoral al Comniștilor și Socialiștilor, numai 2,47%.
  • Cei mai mulți alegători din diaspora au fost în Italia, peste 66 de mii. Urmează Germaia cu aproape 26 de mii de votanți, Marea Britanie cu aproape 24 de mii și Franța cu aproape 23 de mii. În România au votat 15.123 de alegători iar în Rusia numa 6.153.
  • La secțiile de votare alocate locuitorilor regiunii transnistrene, 62,21 la sută dintre alegători au votat pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar 13,59 la sută – cu Partidul Acțiune și Solidaritate. 6,25 la sută au votat pentru Partidul Șor.
  • În total, la cele 41 de secții arondate regiunii transnistrene s-au prezentat la votare 28.780 de alegători.

Previous Next

Radio Europa Liberă în alegeri

RADIO EUROPA LIBERA reamintește ca nu susține nici un partid politic înscris în cursa electorală pentru alegerile anticipate din 11 iulie 2021. Emisiunile noastre electorale, în română și rusă, oferă același condiții de exprimare tuturor candidaților, iar materialele analitice caută să prezinte cât mai exact informațiile publice despre trecutul partidelor aflate în competiție, astfel încât publicul (cititorii si ascultătorii) Europei Libere să facă o alegere informata și la scrutinul din 11 iulie 2021.

Previous Next

XS
SM
MD
LG