Simplu spus, ratingul de țară este o evaluare independentă a capacității unui stat de a-și plăti la timp și integral datoriile. La stabilirea acestuia, se iau în calcul o serie de riscuri, nu doar din plan economic, dar și social sau chiar politic.
Scurt pe doi, acest rating este o notă care arată cât de bun platnic este un stat în raport cu investitorii internaționali.
Cine face ratingurile?
La nivel mondial, sunt trei mari agenții de rating care fac astfel de evaluări: Standard & Poor’s, Fitch și Moody’s. Toate își au sediile principale la New York și au fost fondate la mijlocul secolului XVIII - începutul secolului XIX.
Alte agenții cunoscute sunt China Chengxin International Credit Rating Company și Japan Credit Rating Agency.
În linii mari, aceste agenții se ocupă mai mult cu evaluarea marilor corporații și a altor companii din mediul privat.
Stabilirea ratingului de țară este o activitate secundară, dar importantă și luată în considerare de investitori și marile instituții financiare internaționale, spune expertul economic Marin Gospodarenco pentru Europa Liberă.
Cum se notează o țară?
Spre exemplu, Standard & Poor's acordă un rating BBB- sau mai mare țărilor pe care le consideră eligibile pentru investiții, iar ratingurile BB+ sau mai mici sunt considerate speculative sau „junk grade”.
Moody's consideră că un rating Baa3 sau mai mare este eligibil pentru investiții, iar un rating Ba1 sau mai mic este speculativ.
Fitch are o scară de evaluare de la AAA (cel mai bun) și până la D (stat aflat în faliment).
Țări ca Germania, Danemarca, Australia sau Canada se bucură de cele mai bune ratinguri, toate având note maxime din partea celor trei mari agenții.
De ce ele contează?
Un rating de țară bun deschide accesul la mai multe credite și oportunități de finanțare cu dobânzi mai reduse și condiții favorabile.
Aceste evaluări sunt importante pentru că oferă investitorilor interesați informații cu privire la nivelul de risc asociat investițiilor în obligațiunile de stat emise de țările respective. În proces sunt luate în calcul inclusiv riscurile politice, adică nu doar capacitatea guvernului de a plăti împrumuturile, dar și dorința acestuia.
Spre exemplu, Israelul a suferit două „căderi” ale ratingului său de la începutul operațiunilor militare în Gaza de după 7 octombrie 2023. Cel mai recent, la final de septembrie, agenția Moody's a scăzut ratingul țării de la A2 la Baa1 din cauza „riscurilor geopolitice”, după cum relatează și Reuters.
Toate acestea duc la alcătuirea ratingului de credit suveran, care este esențial pentru țările în curs de dezvoltare ca R. Moldova. Un astfel de statut oferă un acces mai facil la finanțare ieftină și suficientă pe piețele internaționale de obligațiuni.
Cum are loc evaluarea?
Agențiile de rating se bazează în mare parte pe date oficiale, oferite de instituții de stat, precum Banca Națională, Guvern sau Biroul Național de Statistică, dar și de la instituții internaționale, precum Fondul Monetar Internațional și Banca Mondială. Printre aceste date se numără raportul dintre veniturile și cheltuielile statului; balanța comercială; veniturile obținute din export; gradul de îndatorare, etc.
În plus, pot fi trimise și misiuni de experți în țara respectivă, pentru a discuta atât cu autoritățile, cât și cu societatea civilă, pentru a verifica sau solicita informații mai concrete, explică Marin Gospodarenco.
Evaluarea poate avea loc atât la inițiativa agenției, cât și la solicitarea guvernului, care plătește pentru asta. Ultima variantă este criticată pentru că ar constitui un conflict de interese ce ar putea afecta obiectivitatea evaluării.
Cât de bun e ratingul Moldovei?
Relația Moldovei cu agențiile de rating a început încă la finele anilor 1990. În linii generale, țara a primit eticheta de „stable” (stabilă), însă a fost plasată mereu în zona de „speculații”, din cauza dificultăților economice și incapacității guvernului de a-și onora întotdeauna plățile la zi.
Agenția Fitch a acordat Moldovei ratingul B+, care este și cel mai bun din istoria țării, potrivit expertului Marin Gospodarenco.
Ratingurile B indică existența unui risc semnificativ de neplată, dar și o marjă limitată de siguranță. Angajamentele financiare ale guvernului sunt îndeplinite în prezent. Cu toate acestea, capacitatea de plată continuă este vulnerabilă la deteriorarea mediului economic și de afaceri.
Potrivit lui, Moldova se află în acest moment la nivelul unor țări ca Turcia, Rwanda sau Muntenegru. Acest rating este un „semnal de încredere” pentru investitori, dar și o avertizare pentru autorități, care sunt îndemnate să continue reformele economice structurale, puse sub semnul întrebării din cauza războiului din Ucraina și a situației din politica internă.
„Economia noastră, caracterizată de un amestec de sectoare economice cu productivitate variabilă, a demonstrat o capacitate bună de adaptare la șocurile recente, precum pandemia de Covid-19, și să nu uităm de crizele energetice și impactul războiului din Ucraina”, a spus expertul.
El mai susține că ratingul reflectă și un paradox economic. Pe de o parte, economia R. Moldova rămâne una fragilă, cu venituri scăzute pe cap de locuitor și expunere semnificativă la riscuri externe, iar pe de altă parte, are o capacitate de recuperare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
