Șefa Comisiei Electorale Centrale (CEC), Angela Caraman, explică, în podcastul „În esență...” de la Europa Liberă, de ce a fost nevoie de un nou cadru legal electoral, cum a fost aprobat acesta și care sunt principalele prevederi.
Decizia de a elabora un nou Cod electoral a fost una colectivă și a fost luată de cei nouă membri ai CEC, după ce s-a constatat că, fiind mare numărul modificărilor, era mai indicată să fie scrisă una nouă. În timp, însă, necesitatea unei noi legi electorale devenise și una dintre cele nouă condiționalități, în situația în care Moldova a obținut statut de candidat la aderare la Uniunea Europeană.
Inițiativa cu privire la necesitatea unui nou Cod electoral a fost prezentat în februarie 2022, iar, în luna mai, în cadrul unei conferințe la care au participat oficiali și reprezentanți ai mai multor partide, au fost prezentate principalele prevederi ale viitoarei legi.
Votat fără larg consens
În Parlament, Codul electoral a fost votat în lectură finală în absența opoziției – Blocului Comuniștilor și Socialiștilor și Partidului „Șor”. Fruntași socialiști au invocat că legea este una discriminatorie, că autorii nu au ținut cont de recomandările Comisiei de la Veneția și că nu au luat în calcul propunerile opoziției. Acuzele însă au fost respinse de către autorii legii. Angela Caraman spune că partidele parlamentare și extraparlamentare de opoziție au participat la consultările publice pe marginea proiectului, proces în care CEC recepționase peste 400 de recomandări, unele amendamente ale opoziției regăsindu-se în lege.
Sistem electoral proporțional și o nouă formulă de desemnare a CEC
Republica Moldova are un sistem electoral proporțional, pe liste de partid în cazul alegerilor parlamentare. Toată țara este o singură circumscripție electorală. Așadar, nu a fost modificat sistemul electoral și nici modalitatea de repartizare a mandatelor.
Noua formulă de desemnare a membrilor CEC se va aplica începând cu 2026, după ce va expira actualul mandat al actualei componențe a Comisiei. Începând cu 2026, CEC va avea șapte membri și nu nouă, ca în prezent.
„Un membru va fi numit de președintele de la Chișinău; unul de Consiliul Superior al Magistraturii; unul de către Guvern și patru din partea Parlamentului cu respectarea proporționalității – doi reprezentând majoritatea, unul opoziția și unul societatea civilă”, a spus Angela Caraman în podcastul „În esență...”.
Legea prevede că instituția electorală din autonomia găgăuză se va numi, începând cu 1 iulie 2023, Consiliul electoral al Găgăuziei și nu Comisia Electorală Centrală.
Alegerile locale generale și pragurile electorale în scrutinele parlamentare
Prevederile noului Cod electoral vor fi aplicate pentru prima dată în cazul alegerilor locale generale din anul 2023. Legea stabilește că acestea vor fi organizate o dată la patru ani în ultima duminică din luna octombrie sau prima duminică din noiembrie.
În cazul alegerilor parlamentare, pragurile electorale pentru concurenți rămân aceleași ca până la reformă – 7% pentru blocurile electorale; 5% pentru partide și 2% pentru candidații independenți.
Un scrutin se consideră nevalabil dacă înscrie o rată de participare mai mică de o treime din alegători.
Mai multă transparență
Noua lege vine cu noi precizări referitor la donatori și cei care cotizează la partide, spune Angela Caraman. Noile prevederi oferă mai multe pârghii CEC să verifice veniturile celor care vor dona fonduri formațiunilor politice, în special în cazul persoanelor cu demnitate publică. Între altele, în afară de faptul că donația este limitată la șase salarii medii pe economie, ea nu poate fi mai mare decât 10% din venitul persoanei care face donații, potrivit șefei CEC.
Cum vor fi organizate alegerile în Transnistria și Diaspora
Secțiile de votare pentru alegătorii din Transnistria, regiune necontrolată de autoritățile de la Chișinău, vor fi deschise pe malul drept al Nistrului și se va ține cont de dinamica participării acestor cetățeni la ultimele trei scrutine electorale și datele pe care le deține Biroul politici reintegrare. „Vom avea o formulă aproape matematică care ne va ajuta să cunoaștem câte secții de votare sunt necesare pentru a deschide secții de votare pentru această categorie de cetățeni”, spune Angela Caraman în podcastul „În esență...”
Desfășurarea campaniilor electorale și a agitației electorale în partea stângă a Nistrului rămâne o problemă nerezolvată pentru actorii electorali de pe malul drept.
În ceea ce privește organizarea alegerilor în Diaspora, în fiecare secție de votare de acolo vor fi disponibile câte 5.000 de buletine de vot față de 3.000 – cât sunt prevăzute în cele din țară. Alegerile vor putea fi organizate pe durata a două zile – sâmbătă și duminică. În cazul în care alegerile vor avea loc timp de două zile, în unele secții de votare din Diaspora pentru fiecare zi vor fi asigurate câte 5.000 de buletine de vot.
În Diaspora, la deschiderea secțiilor de votare se va ține cont de dinamica participării la vot în ultimele trei scrutine, de datele MAEIE și de numărul de persoane ce se vor înregistra în prealabil. De obicei, o secție de votare se deschide în cadrul misiunilor diplomatice, dar pot fi deschise și în afara acestora, însă cu acordul țării gazdă. Legea prevede că o secție de votare se deschide în mod obligatoriu, cu acordul țării gazdă, în localitățile în care sunt mai mult de 500 de alegători.
În câte limbi vor fi tipărite buletinele de vot
În proiectul inițial al Codului electoral se propunea ca buletine de vot să fie tipărite numai în limba română. În redacția finală s-a stabilit însă că „buletine de vot vor fi tipărite în limba română sau într-o altă limbă care va fi solicitată de către organul electoral din teritoriu.” Este aceeași formulă care fusese și în legea anterioară.
Votul electronic ar putea fi testat în 2023
Legea nu prevede utilizarea votului electronic [prin internet]. Însă CEC a adoptat un concept în acest sens, un plan de acțiuni și elaborează un caiet de sarcini. Votul electronic va fi implementat etapizat în R. Moldova.
„Vom elabora softul, după care se vor fi făcute auditări și ajustări ale sistemului, apoi [votul electronic] va fi pilotat. În cea mai optimistă formulă vrem să reușim să testăm cum va funcționa în alegerile din toamna 2023”, a spus Angela Caraman în cadrul podcastului „În esență...”
De ce e diferit numărul alegătorilor în registre ?
În R. Moldova sunt „trei niveluri” ce țin de înregistrarea alegătorilor – Registrul de stat al populației, Registrul de Stat al Alegătorilor cu drept de vot, care conține și datele celor, care, pe parcurs, sunt lipsiți de dreptul de vot – acum sunt circa 200 de asemenea cazuri – precum și Lista electorală, care, de regulă, conține mai puține date. Angela Caraman spune că aici nu se regăsesc cetățenii care nu au viză de reședință – peste 280 de mii de astfel de alegători și alte câteva zeci de mii de alegători din stânga Nistrului. „Aceștia figurează în registrul alegătorilor, nu și în lista electorală, deoarece nu sunt arondați la o secție de votare, fapt pentru care sunt trecuți în listele electorale suplimentare”, explică șefa CEC. Potrivit Angelei Caraman, în Registrul de Stat al Alegătorilor, sunt înscriși circa 3,3 milioane de cetățeni cu drept de vot și peste 2,7 de milioane de alegători în listele electorale
* * *
În ultimii 25 de ani de activitate permanentă, CEC a administrat în Moldova nouă alegeri parlamentare, două prezidențiale, șase locale generale, trei referendumuri republicane și mai multe alegeri locale noi.
