Pe 21 martie 2015, nu mult după apusul soarelui, cerul de deasupra celei mai mari și noi fabrici de armament de stat din Bulgaria s-a umplut de bubuitul și tumultul asociate în mod normal cu un câmp de luptă.
Incendiul masiv de la uzina VMZ a distrus un mare depozit de arme și muniții și a îngrozit locuitorii din Sopot, în centrul Bulgariei, și din orașele din Munții Balcani învecinate, care se întind de la granița de vest a Bulgariei cu Serbia până la coasta Mării Negre.
Emil Kabaivanov, primarul orașului Karlovo, aflat în apropiere, spune că flăcările s-au ridicat până la 200 de metri înălțime: „Puteai vedea cum explodează muniția în aer”.
La mai puțin de o lună mai târziu, la 14 aprilie, au avut loc alte explozii și s-au produs noi și noi pagube la VMZ.
La două săptămâni după aceea, un important comerciant de arme bulgar, Emilian Ghebrev, a intrat în comă, victimă a unei otrăviri pe care, potrivit acestuia, unii anchetatori de stat încă o atribuie unei salate alterate și „altor presupuneri de tot râsul”.
Toate cele trei categorii de incidente fac parte dintr-un șir de incidente inexplicabile care au afectat industria de armament din Bulgaria, incidente care au început în urmă cu mai bine de un deceniu și care par să se fi intensificat după ce Rusia a invadat și ocupat Crimeea în 2014, în prima fază a războiului său în expansiune pentru a supune Ucraina.
„Nu pot spune dacă este vorba de implicarea Rusiei sau a altcuiva”, afirmă fostul primar al orașului Sopot, Veselin Licev. „Dar, dacă stau să mă gândesc, este absolut posibil”.
Începând cu 2014, incidentele - unele dintre ele soldate cu victime - au coincis cu furnizarea de către Bulgaria, alături de aliații din NATO, de muniții și alte echipamente militare către Ucraina, operațiuni care s-au intensificat dramatic odată cu invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în urmă cu un an.
Ulterior, au apărut informații că la VMZ ar fi fost depozitată muniție care urma să fie trimise în Ucraina prin intermediari precum Polonia și Republica Cehă.
Numărul mare de anchete blocate sau care bat pasul pe loc a alimentat suspiciunea că autoritățile bulgare ezită să investigheze în profunzime presupusa implicare a Rusiei.
În unele cazuri, au apărut dovezi clare de sabotaj rusesc, iar dezvăluirile din exterior au forțat mâna oficialilor bulgari, determinându-i pe observatori să sugereze că se întrevede un periculos model de mușamalizare care ar putea compromite eforturile de securitate interne și occidentale tocmai când Europa are cea mai mare nevoie de ele.
„Sunt foarte îngrijorat”, a declarat recent Martin Dimitrov, un fost deputat al alianței pro-europene Bulgaria Democratică, pentru Serviciul bulgar al RFE/RL, calificând această situație drept „o chestiune de securitate națională”.
„Dacă lăsăm să intre în Bulgaria oameni care comit sabotaje fără a se confrunta cu reacția statului”, a spus el, „acest sabotaj va continua atâta timp cât nu există contramăsuri, atâta timp cât nu ne apărăm.”
Arme pentru Ucraina și o otrăvire misterioasă
Dimitrov și fostul ministru al Apărării Velizar Șalamanov au cerut ca anchetele Parchetului General privind exploziile să fie supravegheate de o comisie parlamentară specială și să investigheze serviciile de securitate bulgare pentru pretinsa mușamalizare a incidentelor.
„Dacă suntem vulnerabili pentru că există oameni fără integritate, inși pe care o anumită slăbiciune îi face să favorizeze interesele străine în locul celor bulgare înseamnă că ne putem aștepta la acest tip de provocări și pe viitor”, a afirmat Dimitrov.
Critici precum Dimitrov spun că anchetatorii bulgari au făcut prea puțin și prea târziu pentru a încerca să-i găsească pe cei responsabili de explozii și de alte atacuri. Traficantul de arme Gebrev a intrat în comă la 28 aprilie 2015, după ce pe mânerul portierei mașinii sale a fost plasată o substanță organică fosforică neidentificată de către un agent rus, au concluzionat, în cele din urmă, procurorii.
Dar, timp de mai bine de trei ani, anchetatorii făcuseră progrese nesemnificative punând boala aproape fatală a lui Ghebrev pe seama unei salate de rucola contaminată cu pesticide. Abia după ce anchetatorii britanici au făcut legătura între episodul Gebrev și un suspect în atacul cu otravă Noviciok din 2018 din Salisbury, Anglia - presupus a fi fost comis de agenți ai serviciilor secrete militare rusești GRU - procurorii bulgari au fost nevoiți să recunoască public că Ghebrev a fost probabil victima a ceva mai sinistru decât o salată toxică.
În 2020, autoritățile bulgare au acuzat în absență trei cetățeni ruși în legătură cu tentativa de asasinare a lui Ghebrev: Denis Sergheev (alias Serghei Fedotov), Egor Gordiienko (alias Gheorghi Gorșkov) și Serghei Liutenko (alias Serghei Pavlov).
Poliția britanică afirmă că are dovezi privind implicarea lui Sergheev în otrăvirea, în 2018, a spionului rus dezertor Serghei Skripal în Salisbury, operațiune despre care se presupune că a fost comisă de doi agenți ai serviciilor de informații militare GRU, Anatoli Cepiga și Aleksandr Mișkin.
„Au fost pur și simplu forțați de presiuni externe, de factori externi, să înceapă această anchetă, și au fost extrem de reticenți”, afirmă Ghebrev.
Un analist de la publicația de jurnalism de investigație Bellingcat susține că tehnologia de recunoaștere a mersului ar putea identifica un presupus asasin plătit care a fost filmat în Bulgaria, în 2015.
În iulie 2022, după ce, cu câteva luni înainte, Vladimir Putin a declanșat invazia pe scară largă în Ucraina, un depozit de muniții aparținând uneia dintre companiile lui Ghebrev, EMCO, a luat foc în orașul Karnobat, în estul Bulgariei.
Ghebrev a declarat public că era "100% sigur" că în spatele incendiului de la Karnobat se aflau agenți ruși, deși ulterior a recunoscut pentru RFE/RL că nu avea nicio dovadă directă care să confirme acest lucru. De asemenea, este încă neclar dacă muniția de la Karnobat era, fie și parțial, destinată Ucrainei.
Fostul prim-ministru bulgar Kiril Petkov a estimat că Bulgaria a furnizat aproximativ o treime din muniția pentru forțele de apărare ucrainene în primele etape ale invaziei Rusiei, care a început la 24 februarie 2022.
Ghebrev vorbește cu mândrie despre industria bulgară de armament, care este un producător important de muniție pentru tipul de arme din epoca sovietică utilizate pe scară largă de armata ucraineană. „Industria de armament bulgară a dovedit cât de importantă este și în anii trecuți, dar și din nou acum, cu acest război fără noimă care se desfășoară în Ucraina," a declarat Ghebrev. „Câte țări din fosta Uniune Sovietică și din Pactul de la Varșovia se pot mândri cu păstrarea unei astfel de industrii? Sunt foarte puține”.
Și atunci, și acum, spune el , autoritățile bulgare au mușamalizat situația. „Chiar și acum, există persoane care lucrează pentru serviciul de securitate DANS (Agenția de Stat pentru Securitate Națională) și care, până în prezent, susțin că nu a existat nicio otrăvire, că nu a existat niciun act terorist, că nu s-a întâmplat nimic”, spune Ghebrev. „Chiar și procurorul-șef vorbește despre rucola și alte afirmații ridicole”.
Terorism de stat?
Aproape toate incendiile și exploziile de la depozitele de muniții au rămas nerezolvate sau au fost catalogate de oficialii bulgari drept „accidente”. Dar, la șase ani după exploziile din VMZ, aceiași oficiali au fost forțați să reevalueze incidentele.
După ce dezvăluirile britanice și o investigație cu sursă deschisă Bellingcat au identificat echipa rusă GRU legată de otrăvirile de la Salisbury din Regatul Unit, guvernul ceh a acuzat în 2021 Rusia de „terorism de stat” din cauza unei explozii mortale la un depozit de muniții din Vrbetice, Republica Cehă, în 2014.
Cei doi presupuși agenți GRU implicați de autoritățile cehe în explozia de la Vrbetice - Aleksandr Mișkin și Anatoli Cepiga - sunt aceiași acuzați de Marea Britanie în otrăvirea lui Skripal împreună cu Fedotov, pe care Bulgaria l-a acuzat de otrăvirea lui Gebrev.
Parte din muniția distrusă la Vrbetice îi aparținea lui Ghebrev și era de un calibru care sugera că era destinată utilizării de către ucraineni și nu de către cehi, deși Ghebrev a negat că ar fi fost destinate reexportului.
Registrele de călătorie și alte documente îi plasează pe membrii presupusei echipe GRU și în Bulgaria. Dezvăluirile au forțat autoritățile bulgare să redeschidă cazurile privind otrăvirea lui Ghebrev și incendiile de la VMZ.
Procuratura Generală anunța, câteva zile mai târziu, că investighează șase presupuși agenți ruși care se aflau în Bulgaria în perioada otrăvirii lui Ghebrev, a incidentelor de la VMZ și a exploziilor de la alte două depozite de arme bulgare, dintre care unul depozita arme pentru Ghebrev în apropiere de satul Lovnidol din nordul și centrul Bulgariei.
O purtătoare de cuvânt, Siika Mileva, a declarat că o „cantitate semnificativă de muniție și explozibili” distrusă în incidentul din noiembrie 2011 de la Lovnidol era „destinată exportului către Ministerul Apărării din Georgia”.
Mileva a adăugat că „scopul acțiunilor cetățenilor ruși a fost de a împiedica livrările de producție specială” pentru Ucraina și Georgia, unde Rusia are o prezență militară majoră în două regiuni separatiste - Abhazia și Osetia de Sud - pe care le-a recunoscut ca țări independente, după ce Moscova și Tbilisi au purtat un război de cinci zile în 2008.
Oficialii ruși au negat orice implicare în incidentele din Bulgaria și Cehia.
La conferința de presă din 2021 aprilie, procurorii bulgari au anunțat, de asemenea, că dovezile fizice privind exploziile din VMZ au fost distruse într-un incendiu izbucnit în 2015 într-o clădire a Ministerului de Interne.
Informațiile inițiale apărute în presă sugerau că incendiul ar fi fost declanșat de un posibil scurtcircuit în clădirea care era cunoscută înainte vreme sub numele de Institutul pentru Tehnologie Specială. Însă, în cadrul conferinței de presă, procurorii au dat de înțeles că incendiul a fost provocat în mod deliberat.
Ancheta privind incendiul a concluzionat că acesta „nu s-a produs ca urmare a unei combustii spontane”, au declarat procurorii.
În zilele de dinaintea incendiului din 31 mai 2015, care a distrus dovezile, doi presupuși agenți GRU, acuzați ulterior de otrăvirea lui Ghebrev, părăseau Bulgaria, potrivit detaliilor din registrele de călătorie publicate de detectivii open-source de la Bellingcat.
Cei doi presupuși agenți - Gordiienko (alias Gorșkov) și Sergeiev (alias Fedotov) - au intrat în Serbia din Bulgaria pe 29 mai 2015 și au zburat spre Moscova de la Belgrad în aceeași zi, relatează Bellingcat, cu câteva luni înainte ca posibila legătură între incendiul de la Sofia și sabotajul rusesc să fie făcută publică de procurori.
După acea conferință de presă, Procuratura Generală din Bulgaria nu a mai făcut nicio declarație publică cu privire la anchetă.
„Nu vor ca adevărul să iasă la iveală”
Alt șir de explozii care au distrus un depozit de arme bulgar și pe care procurorii nu le-au legat de un posibil sabotaj rusesc a avut loc în urmă cu mai mult de un deceniu în apropiere de orașul Straldja din estul Bulgariei.
Mitko Karakolev are încă frisoane când se gândește la ce s-a întâmplat la unitatea din Straldja, deținută de compania bulgară de armament Bereta Trading, pe 5 iunie 2012.
Trei persoane au fost ucise, inclusiv fostul coleg al lui Karakolev, pe care îl cunoștea din copilărie, după ce incendiul și exploziile au distrus depozitul de arme.
„Indiferent cât timp mă voi plimba în jurul unității, nu voi mai putea să-mi salvez prietenul din dărâmături, de unde l-am scos bucăți", a afirmat Karakolev, care a lucrat în depozitul de armament, pentru serviciul bulgar al RFE/RL.
Forța exploziilor a fost atât de puternică încât mulți localnici au crezut că a început un cutremur. Peste 600 de persoane din satele din apropiere au fost evacuate.
Atanas Balakciev, care era într-o pensiune din apropiere, numită Lilac Hut, spune că nu va uita niciodată ce a văzut.
„Sincer, am crezut că a început războiul nuclear. Am ieșit în fața cabanei și m-am întors în acea direcție și am văzut un nor semănând cu o ciupercă atomică. Se ridica tot mai mult, tot mai sus”, povestește Balakciev.
Ancheta inițială a ajuns la concluzia că dezastrul a fost provocat de muncitorii care dezasamblau un focos de rachetă Dvina. Proprietarul Bereta Trading, Desislav Delev, a fost acuzat de neglijență, dar a fost achitat într-un proces inițial.
Procurorii au formulat noi acuzații, dar, la mai bine de 10 ani de la incidentul mortal, încă nu există un verdict final.
Delev îi acuză pe procurori că nu au investigat posibilitatea unui sabotaj rusesc. În ziua exploziilor, o echipă de reparații se afla în unitate pentru a repara o cameră de securitate defectă, spune el.
„Pur și simplu nu vor ca adevărul să iasă la iveală. Au nevoie de cineva pe care să dea vina. Nu prea contează dacă este vinovat sau nu”, conchide Delev.
Raportul investigației privind incidentul de la Straldzha, obținut de serviciul bulgar al RFE/RL, arată că în unitate erau depuse arme în numele companiei bulgare Sage Consultants, pe care guvernul rus a pus-o pe lista neagră anul trecut.
Delev spune că armele pe care compania sa le depozita în numele Sage erau destinate Georgiei, o afirmație susținută de copii ale permiselor publicate de publicația bulgară de investigații BIRD, care arată că Sage, care nu a răspuns la solicitarea RFE/RL de a face comentarii, era autorizată să exporte arme în această țară sud-caucaziană. Unul dintre permise fusese emis cu două luni înainte de exploziile care au distrus depozitul lui Delev.
„Faptul că au pus compania pe această listă neagră arată că Rusia avea un motiv. (...) Și există o mulțime de dovezi circumstanțiale care arată în această direcție", a declarat Delev.
Raportul de expertiză medico-legală analizat de RFE/RL a remarcat dovezi de „foc exploziv” în fiecare dintre cele cinci depozite pe care Sage Consultants le folosea în unitatea lui Delev, dar barierele de protecție din jurul fiecărui depozit erau practic intacte.
Delev a spus că amploarea dezastrului ar fi fost imposibil dacă incidentul era declanșat dintr-un singur loc. „Practic, aceste baze sunt construite astfel încât depozitele să nu se poată detona unul pe celălalt. Pentru a se întâmpla așa ceva, ar trebui distruse barierele de pământ care sunt construite special în jurul fiecărui depozit", spune Delev. „Nu e greu să deduci că a existat un fel de interferență, deoarece totul a fost distrus”, a adăugat el.
Acuzații de tergiversare
Apelurile lui Dimitrov și ale fostului ministru al apărării Șalamanov pentru o anchetă parlamentară specială privind presupusele mușamalizări au rămas până acum fără răspuns. Dar alți oficiali bulgari își pun și ei întrebări cu privire la anii de tăcere și lipsa de transparență a autorităților în ceea ce privește investigațiile lor.
Procurorul general al Bulgariei, Ivan Geshev, și predecesorul său, Sotir Țațarov, au fost acuzați de critici că au întârziat sau au zădărnicit investigațiile privind posibilele sabotaje rusești.
„Procuratura face tot ce poate pentru a acoperi urmele, pentru a împiedica ancheta", a declarat un alt fost ministru al apărării, Boiko Noev, pentru serviciul bulgar al RFE/RL. El susține că, în timp ce în Marea Britanie sute de persoane au investigat otrăvirea cu Novichok a lui Skripal, Bulgaria a pus doar unul sau doi anchetatori în cazul lui Ghebrev.
„Este una dintre dovezile care arată că procuratura de atunci și de acum, precum și autoritățile executive din timpul guvernului fostului premier bulgar Boiko Borisov, nu au vrut ca adevărul să iasă la iveală”, a spus Noev. „Există multe motive, inclusiv influența Rusiei asupra serviciilor speciale bulgare și a procuraturii”.
Ghebrev a acuzat autoritățile bulgare că au refuzat în mai multe rânduri să coopereze cu țările prietene pentru a investiga presupusul rol al GRU în otrăvirea sa.
Noev și alți critici arată cu degetul la acordul suplimentar de cooperare pe care Țațarov l-a semnat alături de omologul său rus în 2017, în timpul unei vizite neanunțate, ca un indicator că „influența Rusiei asupra autorităților noastre și a procuraturii este de netăgăduit”.
Se știe că bulgarii sunt divizați în ceea ce privește apartenența la NATO, iar țara este, în general, considerată una dintre cele mai prietenoase voci ale Uniunii Europene față de Rusia, în parte datorită legăturilor istorice, culturale și economice strânse.
Sondajele de opinie arată că majoritatea populației țării dorește ca liderii săi să adopte o poziție neutră în ceea ce privește război dintre Rusia și Ucraina.
Partidul de extremă dreapta, pro-rus Renașterea, a îndepărtat un steag ucrainean de pe clădirea Primăriei din Sofia în mai 2022 și a organizat mitinguri de simpatie față de invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina.
Iar într-o țară cuprinsă de instabilitate politică și socială și care se pregătește pentru al cincilea scrutin național în doar doi ani, sprijinul pentru partidele pro-ruse a crescut la ultimul scrutin din octombrie 2022.
Fostul ministru al apărării Șalamanov a sugerat că există oficiali în poziții de conducere ale căror „interese sunt mai strâns legate de susținerea Rusiei și a președintelui Putin decât de interesele Bulgariei”.
Alții, inclusiv Noev și jurnalistul de investigații de origine bulgară Hristo Grozev de la Bellingcat, sunt mai tranșanți, acuzând efectiv Parchetul General de obstrucționare și mușamalizare.
Grozev, care a realizat numeroase reportaje despre activitățile GRU și se află pe o listă de persoane căutate de Ministerul rus de Interne, a afirmat în ianuarie, în cadrul unei audieri parlamentare bulgare, că autoritățile au ascuns dovezi privind „probabilitatea” unui sabotaj rusesc în incidentele de la depozitul de muniții.
RFE/RL a solicitat detalii despre investigațiile bulgare privind aceste explozii de la Consiliul de Miniștri și de la Agenția de Stat pentru Securitate Națională prin intermediul legilor privind libertatea de informare din țară. Ambele solicitări au fost respinse.
Dar procurorul general bulgar Gheșev a respins în ianuarie acuzațiile de mușamalizare și a declarat că biroul său a cooperat întotdeauna cu partenerii săi.
„În ceea ce privește exploziile, ceea ce pot spune este că am avut o comunicare foarte bună cu colegii noștri cehi”, a declarat Gheșev pentru serviciul bulgar al RFE/RL după audierea parlamentară din ianuarie. „Am vorbit la telefon cu fostul procuror general ceh... și, credeți-mă, toate informațiile care pot fi utile pentru partea cehă și bulgară au fost împărtășite corect.”
RFE/RL l-a întrebat pe Gheșev dacă investigațiile au progresat. În ceea ce părea a fi prima recunoaștere publică a unor acuzații oficiale împotriva unor cetățeni ruși, Gheșev a declarat pentru RFE/RL că șase ruși au fost deja acuzați în legătură cu exploziile.
El a spus că cei șase acuzați „au probabil legături... cu serviciile de securitate rusești și sunt dați în urmărire”.