Anul acesta este primul în care mărţişorul reprezintă nu doar simbol al sosirii primăverii, dar se găseşte şi în lista patrimoniului cultural imaterial UNESCO. Dosarul a fost depus în 2014 de România, Republica Moldova, Bulgaria şi Macedonia, ţări în care mărţişorul este purtat pe parcursul lunii martie. Pentru a marca evenimentul, Parlamentul a găzduit astăzi o expoziţie de mărţişoare, iar unii deputaţi, alături de mai mulţi copii şi meşteri populari de la ateliere de creaţie din ţară au confecţionat mărţişoare care ulterior vor fi donate.
„Se iau două fire, se răsucesc în părţi diferite şi la sfârşit le dăm drumul ca să se primească două fire îngemănate. Se înfăşoară faţa în jurul cartonaşului şi facem un simplu ghiocel sau un băieţel şi o fetiţă, cum este tradiţia la noi”, explică Svetlana Ceban, din Târnova, Edineţ. A aflat în ajun că trebuie să-i înveţe pe parlamentari ce ştie ea mai bine: să confecţioneze mărţişoare. Recunoaşte că avea pregătite câteva mesaje pentru legislatori:
„Să aibă grijă de oameni pentru că oamenii i-au ales şi să se străduie şi pentru popor. Poporul aşteaptă ceva.”
Europa Liberă: Mesajul acesta l-aţi transmis?
Svetlana Ceban: „Nu i-am spus!”
Europa Liberă: De ce?
Svetlana Ceban: „Pur şi simplu am discutat multe teme interesante, ne-am amintit de copilărie, cum confecţionam mărţişoare şi nici nu am avut când să adresăm aşa întrebare. Dar eu cred că Moldova trebuie să fie o ţară care să ne ducă faima în toată lumea, să ne păstrăm aşa cum suntem autentici, gospodăroşi, harnici, muncitori.”
Mărţişoare la Parlamentul de la Chişinău
În decembrie anul trecut, mărţişorul a fost inclus în prestigioasa listă a Organizaţiei naţiunilor unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură, pe scurt UNESCO. Dosarul a fost depus de Republica Moldova, România, Macedonia şi Bulgaria ţări în care an de an, la 1 martie, oamenii obişnuiesc să-şi dăruiască mărţişoare pe care le prind la piept sau se leagă la mână. Experţii internaţionali au examinat aproape patru ani „dosarul Mărţişorului”.
Dincolo de valoarea simbolică a acestei podoabe, mărţişorul are şi valoare istorică explică muzeograful Ala Movileanu de la Muzeul Satului din Bucureşti:
„Iată că ni s-au recunoscut nişte tradiţii care au loc de secole şi ne reprezintă ca popor. Se spune că îl purtăm din vremurile cele mai vechi, chiar de la geto-daci, deci, noi alocăm un timp fizic, dar şi multă dragoste pentru a confecționa mărţişoare. Acest mărţişor este în este în primul şi în primul rând un simbol al primăverii, al vegetaţiei, al reînoirii.”
Datorită globalizării, hotarele identitare dintre oameni s-au şters, constată meşterul popular Natalia Cangea. Oamenii arată la fel, tind să poarte haine şi bijuterii asemănătoare, îşi doresc computere similare. Mărţişorul rămâne unul din puţinele simboluri prin care se deosebesc popoarele din Balcani. Cu o condiţie, explică Natalia Cangea, să fie confecționate manual:
„Mărţişorul conţine energia şi sufletul omului. În orice lucru confecţionat de om se duce o părticică a sufletului, se pun gândurile tale, aspiraţiile şi mărţişorul poate fi confecţionat pentru sine personal sau se confecţionează pentru oamenii dragi.”
Iată de ce, meşterul popular Natalia Cangea îndeamnă oamenii să-şi confecţioneze singuri mărţişoarele şi să nu apeleze la cele fabricate pe meleaguri asiatice. După ce c a fost declarata piesă de patrimoniu, cine alții dacă nu persoanele care le poarta sau le oferă în dar ar trebui sa vegheze autenticitatea acestora.
