La sfârșitul lunii trecute, la complexul muzeal „Hersonul tauric” din Sevastopol, oraș din Crimeea ocupat de Rusia, a fost deschisă o nouă expoziție dedicată artefactelor recuperate de la situl Kamiana Mohila din epoca de piatră, situat în partea ocupată a regiunii ucrainene Zaporojie.
În același timp, artefacte descoperite în situl din Hersonul tauric sunt expuse, în prezent, în orașul rus Novgorod, în cadrul unei expoziții intitulate „Aurul Bizanțului”.
„Expoziția include peste 200 de obiecte... care sunt mărturie fără tăgadă a fostei măreții a bisericilor din Herson și Novgorod", se spune în broșura tipărită de muzeu despre această expoziție.
Astfel de expoziții sunt doar exemple recente de transfer de neprețuite obiecte de artă de către forțele de ocupație rusești din diferite părți ale Ucrainei aflate în prezent sub controlul lor sau în Rusia însăși, un proces despre care experții ucraineni spun că este un caz aproape fără precedent de expropriere culturală care echivalează cu o crimă de război.
„Acțiunile Rusiei se încadrează în definițiile Codului penal de transfer ilegal și însușire ilegală", a declarat Denis Iașni, cercetător la Lavra Pecersk (sau Mănăstirea Peșterilor) din Kiev.
„Toate transferurile ilegale ale patrimoniului cultural al Ucrainei, în special cele din Hersonul tauric și de la Kamiana Mohila, încalcă nu numai legislația ucraineană, ci și dreptul internațional”, afirma în februarie, pentru RFE/RL, Boris Babin, profesor de drept internațional și fost reprezentant prezidențial ucrainean pentru Crimeea. „Încalcă, în special, Convenția de la Geneva privind inviolabilitatea patrimoniului cultural și normele Convenției de la Haga din 1954 privind protecția bunurilor culturale în caz de conflict armat".
Eforturile Rusiei de a deturna „semnificația istorică a monumentelor ucrainene capturate” fac parte dintr-o „intenție evidentă de genocid față de poporul ucrainean și o încălcare gravă a Convenției ONU din 1948 privind genocidul”, a declarat Babin.
Grupul de lucru inter-muzeal
Rusia a expropriat „în mod deliberat” patrimoniul cultural al Ucrainei după ocuparea Crimeei, în 2014, afirmă comentatorul cultural și politic ucrainean Evhen Savisko. „Rusia nu vrea doar să provoace Ucrainei daune materiale, ci și să distrugă straturile de cultură din regiunea Crimeea”, a adăugat el. „Are nevoie de așa ceva pentru a rescrie istoria grupurilor etnice care au trăit și trăiesc în Crimeea. Și toate acestea se fac la ordinul celei mai înalte conduceri a Federației Ruse”, a continuat el. „Organizarea și coordonarea confiscării ilegale a obiectelor de muzeu din Crimeea a fost comandată și coordonată cel puțin la nivelul Ministerului rus al Culturii și al aparatului central al Serviciului Federal de Securitate (FSB).”
Crimeea și părțile din sudul Ucrainei din jurul Mării Azov și de pe fluviul Nipru au fost ocupate încă din timpuri preistorice de un mozaic etnic grec, turc, scit, germanic, roman și slav. „Acesta este, pur și simplu, un teritoriu incredibil, interesant, care a jucat un rol important în istoria populației care a trăit pe teritoriul Ucrainei", a declarat Serhi Nemțev, fostul șef al muzeului arheologic de la Universitatea de Stat din Herson. „Cazacii din Zaporojie sunt doar ultimul punct dintr-un lung lanț de culturi și societăți care au existat pe aceste țărmuri".
Efortul Rusiei de a deturna fizic și cultural patrimoniul din părțile ocupate ale Ucrainei este supervizat de Societatea Istorică Rusă (RHS), condusă din 2012 de Serghei Narîșkin, un apropiat al președintelui Vladimir Putin, cu trecut în KGB, care conduce, de asemenea, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) din 2016.
„Nimic în comun”
La scurt timp după invazia masivă a Rusiei în Ucraina în februarie 2022, RHS a înființat un „grup de lucru inter-muzeal” care s-a concentrat pe părțile ocupate din regiunile estice ucrainene Donețk și Luhansk și a urmărit „să arate legătura inseparabilă din punct de vedere istoric a acestei regiuni cu Rusia” prin „materiale unice din colecțiile de fond ale muzeelor și arhivelor”, după cum suna cererea de finanțare a grupului de lucru de la Fondul prezidențial rus de inițiative culturale din septembrie 2022.
În timpul unei întâlniri cu Putin la Moscova, în noiembrie 2022, Artiom Rubcenko, reprezentantul RHS în orașul ucrainean ocupat Luhansk, a rezumat activitatea grupului de lucru.
„Acesta este format din profesioniști de frunte - muzeologi de la cele mai importante muzee din Federația Rusă și universitari", spunea Rubcenko. „Acest grup lucrează din aprilie și la el au participat aproximativ 20 de persoane. În timpul călătoriilor în teritoriile unde au avut loc principalele evenimente din acest an, au fost colectate peste patru mii de obiecte. Multe dintre ele sunt deja studiate, iar pe baza acestor colecții am deschis deja patru expoziții în marile muzee rusești."
În comentariile făcute pentru Interfax în iulie 2022, Narîșkin a propus studierea fortificațiilor antice din estul și sudul Ucrainei „care au fost construite de ruși și de mici ruși pentru apărarea patriei lor comune, Rusia noastră”. „Micii ruși” este un apelativ anacronic și ofensator pentru ucraineni.
Toate obiectele descoperite în timpul cercetărilor, decreta Narîșkin, trebuie „incluse în registrul de stat unificat al patrimoniului cultural al popoarelor din Federația Rusă”.
În noiembrie 2022, RHS a stabilit supravegherea administrativă a complexului muzeal Hersonul tauric din Sevastopol, care documentează vechea așezare grecească din Crimeea și situl paleolitic Kamiana Mohila din regiunea Zaporojie.
„Niciun istoric, arheolog sau specialist în cultură nu ar fi capabil să ofere o explicație logică pentru o astfel de combinație", scria arheologul ucrainean Evelina Kravchenko într-un articol din ianuarie. „Toate siturile din aceste rezervații respective... aparțin unor grupuri sociale complet diferite și nu au nimic în comun nici în ceea ce privește istoria, arheologia sau arhitectura”.
În schimb, susține Kravcenko, mișcarea este dictată de dorința Rusiei de a atribui comunității de la Kamiana Mohila „sensul fals” de „presupus leagăn al ortodoxiei rusești”.
Pierderi „colosale”
„Putem spune că un transport de arme a sosit în Ucraina”, afirmă Ministerul ucrainean al Culturii într-un comunicat din 20 octombrie. Ministerul anunța returnarea în Ucraina a „14 arme antice din eneolitic până în Evul Mediu” de către Statele Unite.
Nu se știe, deocamdată, dacă obiectele restituite fuseseră furate din colecțiile muzeelor sau dacă au fost descoperite de jefuitori cu ajutorul detectoarelor de metale în părțile Ucrainei ocupate de Rusia - o metodă foarte eficientă după ruptura catastrofală a barajului Kahovka din iunie și golirea ulterioară a lacului de acumulare. Numai Statele Unite au confiscat peste 20 de transporturi de obiecte jefuite în Ucraina și scoase ilegal din țară.
„Zona inundată la centrala hidroelectrică a fost cordonul ombilical al cazacilor", a declarat istoricul ucrainean Oleksandr Alfiorov, vorbind despre importanța siturilor din regiunea Zaporojie în istoria timpurie a Ucrainei. „Teritoriile inundate nu au fost doar inima Zaporojie, ci și importante pentru Rusia kievană, pe măsură ce și-a extins aria sa istorică".
Acum, spun istoricii ucraineni, multe situri neexplorate sau explorate insuficient înainte vreme sunt vulnerabile la jafuri necontrolate. Ei se tem că multe obiecte ar putea ajunge chiar să fie topite ca fier vechi de către persoane care nu sunt conștiente de importanța lor.
Katerina Ștepa, analist la Institutul de Relații de Stat din Kiev, a declarat că pentru Ucraina este cel mai ușor să recupereze obiectele istorice atunci când acestea sunt transferate ilegal în străinătate. În iunie, Curtea Supremă olandeză a confirmat o decizie a guvernului de a returna Ucrainei un tezaur de artefacte scitice din aur, expuse la Amsterdam și sustrase dintr-un muzeu din Crimeea atunci când Rusia a ocupat peninsula. Moscova încercase să obțină ca aceste comori să fie trimise în Crimeea.
„Obiectele au fost returnate Ucrainei, unde există un guvern legitim", a declarat Ștepa. „Pe baza acestui caz, ar putea fi posibilă returnarea altor obiecte furate, dacă acestea se află pe teritoriul unor țări terțe”.
Analistul Savisko atrage atenția că Moscova ignoră, de regulă, deciziile instanțelor internaționale, ceea ce înseamnă că recuperarea obiectelor transferate în Rusia va fi practic imposibilă. „Iar căutarea obiectelor furate pe teritoriul unei țări atât de mari nu este posibilă”, a spus el. „Cu excepția cazului în care unele obiecte artistice apar în muzee rusești importante”.
Obiectele care au fost descoperite recent, după ocupația rusă și care, prin urmare, nu au fost catalogate de cercetătorii ucraineni, probabil că nu vor mai fi niciodată recuperate sau studiate corespunzător, a adăugat Savisko.
„Pierderile nu pot fi descrise decât ca fiind colosale”, a declarat istoricul Iașni. „Dar cât de mari sunt nimeni nu poate spune”.
Pe 4 noiembrie 2022, Putin s-a adresat istoricilor ruși și clericilor ortodocși la expoziția Manej din Moscova cu ocazia sărbătorii Zilei Unității Naționale. Fără a furniza dovezi, Putin și-a repetat afirmația că Occidentul a încercat să întoarcă Ucraina împotriva Rusiei încă de la prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991.
„Dacă cineva vrea să priveze un stat de suveranitate și să-i transforme pe cetățenii acestuia în vasali”, a spus el, „începe tocmai prin a revizui istoria țării, pentru a-i înstrăina pe oameni de rădăcinile lor și a-i condamna la neștiință” ceea ce, spun criticii Kremlinului, Putin însuși încearcă să facă cu Ucraina.
