La dezbaterea supranumită „Eurovision” au participat candidații de top ai cinci partide europene: Ursula von der Leyen (Partidul Popular European), Nicolas Schmidt (Partidul Socialiștilor Europeni), Terry Reintke (Verzii), Sandro Gozi (Renew) și Walter Baier (Stânga Europeană).
Colaborarea cu extrema dreaptă a dominat întreaga dezbatere. În lipsa reprezentanților acestor partide, care nu au fost invitați pentru că nu se supun regulilor de nominalizare a candidatului de top, dezbaterea a fost incompletă.
În timp ce Ursula von der Leyen și-a arătat disponibilitatea de a lucra cu unii membri ai partidelor extremiste și integritatea reprezentantului liberal a fost contestată din cauza unei astfel de colaborări, Stânga și Verzii au afirmat hotărât că nu vor lucra cu extrema dreaptă.
Candidații au vorbit și despre reformele de care ar avea nevoie Europa pentru a putea sta în picioare: schimbarea politicii agricole, angajamentul susținut față de pactul verde, scoaterea criteriului unanimității în Consiliu ca o țară să nu mai poată bloca deciziile întregului bloc și o nouă abordare a extinderii UE.
„Istoria a marcat concepția proiectului european, la început, pentru toată lumea. Bineînțeles că vrem să unim continentul și să-l deschidem fraților noștri ucraineni. Însă este imposibilă o astfel de extindere fără reforme”, a declarat Sandro Gozi, reprezentantul liberalilor.
Progresul economic și social trebuie să meargă mână în mână cu tranziția verde, a precizat Terry Reintke.
„Avem nevoie de un pact verde industrial. De reforma politicii agrare, pentru că trebuie să schimbăm modul în care distribuim subvențiile. Este nevoie de investiții masive, de construcția infrastructurii necesare”, propune Reintke, care adaugă că UE trebuie să-și încheie dependența de materie brută vândută de regimuri autoritare.
Crizele multiple cu care se confruntă Europa – războaie, migrație, diviziuni între statele membre, situația economică, fragmentarea socială, schimbări climatice – s-au întrepătruns în discuțiile candidaților europeni.
Investițiile în apărare ar trebui însoțite de cele în agricultură și educație, greutățile economice trebuie întrecute împreună cu întărirea apărării.
Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, și-a putut prezenta portofoliul din cei cinci ani de mandat, muncă pe care dorește să o continue.
„Am propus perspectiva pe termen lung, de neutralitate climatică până în 2050. Toată lumea a fost de acord, așa că acum este lege. Avem o foaie de parcurs și trebuie să o implementăm”, afirmă șefa Comisiei.
- Te-ar putea interesa și: UE vrea aer curat, cât mai iute
Granițele Uniunii Europene au fost unul dintre subiectele prin care candidații și-au declarat principiile. Verzii și liberalii cer ca nimeni să nu mai moară în Marea Mediterană, încercând să ajungă în Europa, în lipsa căilor legale accesibile.
„Bunica mea a murit la Auschwitz”, spune Walter Baier. „Acum, UE nu-și deschide granițele. Este rușinos. Ar trebui să fim solidari și să primim oamenii cu demnitate”, consideră reprezentantul Stângii europene.
Social-democratul Nicolas Schmit critică, la rândul său, Fortăreața Europa.
„Aceasta nu e Europa, acestea nu sunt valori europene… nu ne spuneți că este vorba de combaterea traficanților, e vorba de combaterea refugiaților care sunt împinși în deșert și lăsați să moară”, punctează el, făcând referire la dezvăluirile recente dintr-o investigație care arată că UE finanțează și participă la misiuni clandestine care strâng migranți africani și îi abandonează în deșert.
Cordonul sanitar dimprejurul extremei drepte
Von der Leyen și-a arătat, și în dezbaterea de joi, disponibilitatea de a lucra cu extrema dreaptă. Despre premiera italiană Giorgia Meloni, al cărei partid ține de ID, președinta Comisiei a spus: „Clar este pro-europeană, împotriva lui Putin, și pentru statul de drept iar, dacă va continua, atunci ne vom oferi să colaborăm”.
Transmițând clar că nu are în vizor colaborarea cu partidele extremiste, dar ar fi deschisă la colaborarea cu eurodeputați în mod individual, von der Leyen a lăsat loc și pentru o potențială trecere a partidului lui Meloni la grupul PPE (Partidul Popular European).
Lidera celui mai mare grup european, Ursula von der Leyen, a sugerat că ar putea colabora cu celălalt grup de extremă dreapta, ECR (Conservatorii și Reformiștii Europeni, grup de care ține Fratelli d’Italia, Vox din Spania și PiS din Polonia), în funcție de rezultatele la alegeri.
Până și între partidele de extremă dreapta se adâncesc diviziunile.
În schimb, mai multe partide de stânga din Europa au promis că nu vor colabora cu extrema dreaptă: „ne angajăm solemn să nu renunțăm la principiile noastre democratice, umaniste și unite”, au transmis semnatarii declarației.
Partidele de extremă dreapta se bucură de popularitate crescândă în întreaga Europă, ceea ce ar putea schimba drastic componența Parlamentului European, influențând pe termen lung legile europene.
Ucraina, subiect important. Gaza nu se dezbate
Despre Ucraina, dezbaterea s-a concentrat mai degrabă pe eficiență și tăria susținerii europene pentru guvernul de la Kiev.
„Aș prefera să nu trebuiască să investim atâția bani în apărare. Dar nu noi am ales războiul, amenințarea vine din Rusia și de la fasciștii de la Moscova”, consideră social-democratul Schmit. Reprezentanta verzilor spune și ea că banii trebuie investiți mai eficient.
„Violența brutală s-a întors, iar Putin nu se va opri aici. Trebuie să fim o veritabilă putere, pentru că ori ești suficient de puternic să stai la masă și să-ți aperi interesele, ori ajunge meniul decis de Beijing și Washington”, a declarat liberalul Gozi.
Baier, trimisul Stângii, a încercat să mute discuția înspre războiul din Gaza, așa cum a făcut-o și acum câteva săptămâni în dezbaterea candidaților de la Maastricht.
Von der Leyen a invocat atacul Hamas din 7 octombrie și a spus că situația din Gaza este catastrofală, dar că Europa condusă de ea face tot ce este posibil pentru a proteja viața civililor palestinieni.
Dezbaterile despre viitorul Europei
La sfârșitul lunii aprilie, au participat la dezbaterea de la Maastricht un alt set de candidați: aceiași von der Leyen, Schmidt și Baier, însă alianța Renew a fost reprezentată de candidatul ALDE, iar verzii au doi candidați de top, care fac schimb la dezbateri. Tot atunci a participat moldoveanul Valeriu Ghilețchi, din partea unui grupuscul de partide creștine.
Dezbaterea de la Maastricht a avut și membrii extremei drepte: un reprezentant al unui partid creștin care ține de Conservatorii și Reformiștii Europeni și un reprezentant al grupării Identitate și Democrație. De data aceasta, la dezbaterea de la Bruxelles nu a participat la dezbatere niciun politician de extremă dreapta.
Într-o altă dezbatere pe tema economiei organizată pe 21 mai, Sandro Gozi și Anders Vistesen au discutat intens pe tema fondurilor europene, despre care liberalul a spus că sunt banii care țin în picioare agricultura și creează prosperitate, în timp ce extremistul de dreapta consideră că sunt cheltuieli ineficiente.
Dezbaterile televizate între candidații de top ai partidelor europene se află la a treia ediție, fiind organizate pentru prima oară în 2014.
Unele dintre partide se bazează pe sistemul de Spitzenkandidat, introdus tot în 2014 – persoana nominalizată astfel ar deveni propunerea partidului pentru rolul de președinte al Comisiei Europene, dacă partidul ar câștiga alegerile.
Procedura a funcționat în 2014, însă după alegerile din 2019 candidatul de top al PPE nu a fost agreat de Bruxelles, fiind nominalizată ca plan B Ursula von der Leyen.
În alegerile din 2024, cele două grupuri politice care reprezintă partidele de extremă dreapta, ECR și ID, nu au nominalizat Spitzenkandidaten, pentru că se opun principiului, spunând că este modul Parlamentului European de a exercita prea mult control asupra Comisiei. Anders Vistesen este reprezentantul ales de ID pentru a participa la dezbateri.
Ideea de Spitzenkandidat nu este pusă pe deplin în practică de partidele europene la aceste alegeri, pentru că nici von der Leyen, nici Schmit și nici Baier nu candidează ei înșiși la europarlamentare.
Verzii și liberalii (Renew) au mai mulți candidați, iar toți trei candidații liberali au spus că nu ar încerca să candideze pentru șefia Comisiei.
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
