Linkuri accesibilitate

Ştiri

Facebook confirmă Europei Libere că a înlăturat o postare a lui Ion Ceban pentru folosirea „limbajului urii”

Compania Meta, care deține Facebook, a spus Europei Libere că a înlăturat o postare a primarului Chișinăului, Ion Ceban, pentru că încălca politica rețelei de socializare împotriva „limbajului urii”. Este primul caz cunoscut în care o mare rețea de socializare înlătură postarea unui politician moldovean de talia primarului Capitalei.

În postarea din 31 mai pe una din paginile sale de Facebook, Ion Ceban insista că primăria va interzice un marș în sprijinul comunității LGBT+ planificat în capitală pe 19 iunie, trezind reacții critice din partea apărătorilor drepturilor omului.

„Am înlăturat această postare pentru încălcarea politicii noastre contra limbajului urii și anume pentru că postarea exclude o caracteristică protejată”, se spune într-o declarație în scris făcută Europei Libere de o purtătoare de cuvânt de la META.

Potrivit definiției general acceptate în țările democratice avansate, „caracteristicile protejate” sunt: vârstă, dizabilitatea, schimbarea de gen, căsătoria și parteneriatul civil, sarcina și maternitatea, rasa, religia sau confesiunea, sexul și orientarea sexuală.

Politicile Facebook interzic folosirea limbajului urii definit drept „atac direct împotriva oamenilor” în baza caracteristicilor protejate.

Angelica Frolov, coordonatoare de programe la Genderdoc-M, principala organizație moldoveană care apără drepturile comunității LGBT+, a spus Europei Libere că declarațiile publice ale primarului Ceban reprezintă „instigare la discriminare”. „Vom discuta cu avocata noastră dacă putem să-l acționăm în judecată. Cu siguranță, ne vom adresa la Consiliul pentru Asigurarea Egalității”, a spus Frolov.

Genderdoc-M este și organizatoarea marșului din 19 iunie, care urmează să aibă loc în cadrul Festivalului „Moldova Pride”. Ar fi primul mars după o pauză de doi ani cauzată de pandemie, dar și primul de când primar în Chișinău a devenit Ceban, fost fruntaș al Partidului Socialiștilor.

Vezi ultimele știri ale zilei

Atacatorul premierului slovac pledează vinovat în fața judecătorilor

Momentul arestării suspectului în cazul atentatului asupra premierului slovac.
Momentul arestării suspectului în cazul atentatului asupra premierului slovac.

Juraj Cintula, arestat pentru că l-a împușcat și rănit grav pe premierul slovac Robert Fico, a pledat vinovat sâmbătă în fața instanței care trebuie să decidă dacă îl ține în arest preventiv, relatează presa locală.

Bărbatul, identificat de media slovace drept poetul Juraj Cintula, în vârstă de 71 de ani, a tras miercuri cinci focuri de armă asupra lui Fico şi l-a nimerit de mai multe ori.

Parchetul a solicitat această măsură împotriva presupusului agresor, care a declarat că nu este de acord cu politicile lui Fico, și care a fost acuzat de poliție de omor cu premeditare.

Atacul a avut loc în timp de Fico îşi saluta susţinătorii după o reuniune a guvernului relocată în oraşul Handlova, în centrul Slovaciei.

El a fost transportat la spital cu elicopterul şi a fost supus unei intervenţii chirurgicale ce a durat cinci ore.

Robert Fico, devenit premier după ce partidul său populist centrist, Smer, a câştigat alegerile generale în toamna anului trecut, a fost supus vineri unei noi intervenţii chirurgicale de două ore.

Fico e la al patrulea mandat în calitate de prim-ministru, după ce a făcut campanie cu propuneri de pace între Rusia şi Ucraina, ţară vecină Slovaciei, afirmând că va opri ajutorul militar pentru Kiev, ceea ce guvernul său a şi făcut ulterior.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grant de trei milioane de euro pentru construcția blocurilor sanitare în 125 de școli

Reprezentanta UNICEF în Moldova, Maha Damaj, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, au semnat Planul de Acțiuni 2024 - 2025.
Reprezentanta UNICEF în Moldova, Maha Damaj, și ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, au semnat Planul de Acțiuni 2024 - 2025.

Până anul viitor, în 125 de școli din R. Moldova vor fi construite sau renovate blocuri sanitare interioare. Pentru realizarea lucrărilor, UNICEF acordă R. Moldova un grant în valoare de trei milioane de euro.

Astfel, UNICEF și Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale au semnat un Plan de acțiuni 2024-2025 prin care pun bazele unui parteneriat pentru îmbunătățirea accesului la apă, servicii de sanitație și igienă în școlile din R. Moldova.

Pe lângă grantul în valoare de 3 milioane de euro, UNICEF va oferi sprijin tehnic pentru consolidarea capacității autorităților de a planifica și oferi acces mai bun la apă sigură și curată, igienă și sanitație pentru toți copiii, asigurând sustenabilitatea și reziliența la schimbările climatice.


Din 1.201 școli care activează în R. Moldova, în 88 - elevii pot utiliza doar toaletele cu latrină, amplasate în curtea instituției de învățământ.

În 546 de instituții, elevii folosesc toalete cu apă, amplasate în interiorul clădirilor de studiu. În 39 de școli sunt utilizate toaletele uscate, cu acces din interiorul clădirii, iar în patru - toalete uscate cu acces din curte.

În alte 278 de cazuri, reprezentanții instituțiilor de învățământ au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exteriorul clădirilor de studiu, concomitent cu toaletele cu apă din interiorul blocului. Cinci instituții au raportat utilizarea latrinelor amplasate în exterior, în paralel cu utilizarea toaletelor uscate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Zeci de răniți în Bishkek, în urma violențelor în masă împotriva străinilor

Sute de locuitori din Bișkek s-au adunat în capitala Kârgâzstanului în noaptea de 17 mai.
Sute de locuitori din Bișkek s-au adunat în capitala Kârgâzstanului în noaptea de 17 mai.

Guvernul din Kârgâzstan spune că 28 de persoane au fost rănite, inclusiv trei străini, în violențe de masă care au avut loc în capitala Bishkek în noaptea de 17-18 mai și care par să fi fost îndreptate împotriva studenților străini și imigranților.

Violențele au izbucnit după ce un videoclip în care se presupune că studenți kârghâzi se băteau cu studenți egipteni de la medicină pe 13 mai a fost distribuit online, devenind viral. Mai multe grupuri de kârgâzi s-au organizat în mai multe locuri din Bishkek, după ce utilizatorii rețelelor sociale au afirmat că cei bătuți erau tineri kârgâzi.

În noaptea de pe 17-18 mai, alte înregistrările video distribuite online au arătat mulțimi atacând ceea ce păreau a fi studenți străini pe stradă, dar și într-un cămin. Poliția a intervenit mai târziu, încercuind zonele unde s-au adunat grupurile de bătăuși.

Violențele au provocat reacții diplomatice din partea Pakistanului și Indiei, care și-au avertizat studenții din Bishkek să nu iasă în stradă.

Muhammad Ihtisham Latif, un student pakistanez la medicină în Bishkek, a declarat pentru serviciului pakistanez al RFE/RL că localnicii „protestează și bat studenți pakistanezi și indieni”, vânându-i prin cămine și case, după ce „studenți egipteni s-au ciocnit cu kârgâzii”.

Prim-ministrul pakistanez, Shehbaz Sharif, și-a exprimat „îngrijorarea profundă”, spunând într-o declarație că a îndrumat ambasadorul Pakistanului la Bishkek să ofere toată asistența necesară studenților pakistanezi.

„Am stabilit contactul cu autoritățile kârgâze pentru a asigura protecția studenților pakistanezi”, a declarat ministrul de externe pakistanez, Ishaq Dar.

Guvernul kârgâz a spus într-un comunicat că a fost deschisă o anchetă și cei găsiți vinovați vor fi pedepsiți, respingând ceea ce a numit „insinuări menite să incite intoleranța față de studenții străini”, dar părând să pună vina pentru violențe pe seama imigranților ilegali. În comunicat se spune că autoritățile au luat „măsuri decisive pentru a suprima migrația ilegală și a expulza persoanele nedorite din Kârgâzstan”.

Forțele de securitate din Kârgâzstan au izolat unele zone din Bișkek pe fondul violențelor
Așteptați
Forțele de securitate din Kârgâzstan au izolat unele zone din Bișkek pe fondul violențelor

Nici o sursă media

0:00 0:01:09 0:00

Șeful Comitetului de Stat pentru Securitate Națională (UKMK) din Kârgâzstan, Kamchybek Tashiev, a spus într-un mesaj că 500-700 de localnici cu vârste între 18 și 25 de ani s-au adunat în centrul orașului pentru a protesta împotriva a ceea ce au spus că este creșterea numărului de imigranți care lucrează în Kârgâzstan.

Ministrul Sănătății, Alymkadyr Beishenaliev, a declarat într-un comunicat că trei cetățeni străini au fost internați pentru îngrijiri medicale după ciocniri, fără a le dezvălui naționalitățile.

Separat, ambasada Pakistanului a declarat că 14 cetățeni pakistanezi au fost răniți în incident.

Incidentul are loc în contextul unei campanii a autorităților kârgâze de a expulza lucrătorii străini. Pe 16 mai, UKMK a anunțat arestarea a 28 de muncitori pakistanezi presupus ilegali. Pe 15 mai, poliția din Bishkek a interzis serviciile de livrare la domiciliu, în care erau implicați de peste 400 de studenți străini pe motociclete și scutere, invocând preocupări legate de siguranța traficului.

După relatările Serviciului kârgâz al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președinta Maia Sandu a discutat la Berlin cu cancelarul și cu președintele Germaniei

Cancelarul german, Olaf Scholz, și președinta moldoveană, Maia Sandu, susțin o conferință de presă comună la Cancelaria din Berlin, la 17 mai 2024.
Cancelarul german, Olaf Scholz, și președinta moldoveană, Maia Sandu, susțin o conferință de presă comună la Cancelaria din Berlin, la 17 mai 2024.

Președinta Maia Sandu s-a întâlnit la Berlin cu cancelarul Olaf Scholz și cu președintele Frank-Walter Steinmeier, în prima zi a vizitei sale în Germania din 17-18 mai.

Șefa statului a discutat cu cancelarul german despre aspirațiile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană, despre „securitatea regională, legăturile economice și sprijinul critic pentru Ucraina”.

Într-un mesaj publicat pe rețeaua X (fostul Twitter), Maia Sandu i-a mulțumit lui Olaf Scholz pentru „dialogul fructuos de astăzi pe teme esențiale și pentru sprijinul constant al Germaniei”.

Mai devreme, președinta a avut o întâlnire cu omologul său german Frank-Walter Steinmeier, la Palatul Bellevue.

„Mă aflu la Berlin pentru a consolida și mai mult parteneriatul nostru deja solid cu Germania”, a declarat Maia Sandu.

La întâlnirea cu Steinmeier, șefa statului a mai discutat despre „consolidarea legăturilor noastre economice și angajamentul nostru comun de a apăra valorile democratice”.

Pe 18 mai, la Leipzig, președinta Maia Sandu va primi Premiul Robert Blum pentru democrație, distincție acordată pentru prima dată în acest an, sub patronajul președintelui german. Adresându-i felicitări cu această ocazie, președintele federal Steinmeier a menționat că președinta Sandu este „o democrată aprigă, o europeană pasionată și o reformatoare curajoasă”.

„În vremuri în care războiul a revenit în Europa și în care democrația liberală trebuie să se afirme atât pe plan intern, cât și extern, vă conduceți țara cu curaj și încredere. Fie ca acest premiu să vă dea puterea de a vă continua angajamentul pentru o Moldovă democratică și europeană”, a declarat Frank-Walter Steinmeier, potrivit unui comunicat al președinției germane.

Totodată, președintele federal a salutat eforturile de reformă și cursul pro-european continuu al Chișinăului.

Germania este conștientă de provocările imense cu care se confruntă Republica Moldova în calitate de vecină a Ucrainei, în imediata vecinătate a războiului de agresiune al Rusiei, și va continua să sprijine țara cu toată puterea sa, se mai spune în comunicatul citat.

Premiul pentru democrație care va fi oferit președintei Maia Sandu la Leipzig are și o componentă bănească, în valoare de 25 de mii de euro, sumă pe care „președinta o va dona”, a precizat Președinția de la Chișinău.

Programul vizitei șefei statului mai include o întrevedere cu președinta Bundestagului (Parlamentul german), Bärbel Bas.

„Președinta va aborda subiecte cum ar fi sprijinul Germaniei pentru economia R. Moldova afectată de războiul din Ucraina, procesul de aderare la UE și cooperarea pentru stabilitatea regională”, a anunțat Administrația Prezidențială, în ajunul vizitei Maiei Sandu în Germania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul va condamna deportarea ilegală a copiilor ucraineni de către Rusia

În februarie 2023, 17 copii s-au reîntors acasă după ce au fost duși cu forța de autoritățile ruse în Crimeea ocupată.
În februarie 2023, 17 copii s-au reîntors acasă după ce au fost duși cu forța de autoritățile ruse în Crimeea ocupată.

Parlamentul moldovean se pregătește să adopte o declarație prin care va condamna deportarea ilegală a copiilor de către Rusia din zonele ucrainene ocupate. Spicherul Igor Grosu a făcut anunțul vineri, la o întâlnire cu o delegație a Radei Supreme, aflată în vizită la Chișinău.

Totodată, președintele Parlamentului a confirmat participarea Republicii Moldova la Conferința pentru reconstrucția Ucrainei, care va avea loc la Berlin, pe 11-12 iunie, precum și la Summitul de pace pentru Ucraina, găzduit de Elveția pe 15-16 iunie - evenimente la care se așteaptă participarea a zeci de lideri din întreaga lume.

„Republica Moldova și Ucraina au aceleași aspirații - să facă parte din marea familie europeană, într-o lume a păcii și a libertății. Pentru aceasta, împreună cu colegii din Ucraina ne facem temele pentru acasă, așa încât, în cel mai scurt timp, să deschidem negocierile cu Uniunea Europeană”, a spus Igor Grosu după întâlnirea cu deputații ucraineni Mihail Radutski și Mikola Stefanciuk.

Delegația Radei Supreme a Ucrainei (stânga), la întâlnirea cu deputați din parlamentul de la Chișinău
Delegația Radei Supreme a Ucrainei (stânga), la întâlnirea cu deputați din parlamentul de la Chișinău

În discuție s-au aflat și „modalitățile” prin care Republica Moldova ar putea ajuta Ucraina să facă față agresiunii ruse, se mai spune într-un comunicat al legislativului, fără alte precizări.

Kievul a îndemnat autoritățile moldovene să condamne Moscova pentru deportarea copiilor ucraineni din zonele de conflict, un îndemn lansat de vicepreședinta Radei Supreme, Olena Kondratiuk, în timpul unei recente vizite la Chișinău. Potrivit Kievului, de la începutul războiului, peste 20 de mii de copii ucraineni au fost duși cu forța în Rusia.

De la începutul războiului din Ucraina, peste 1,4 milioane de ucraineni au intrat în Republica Moldova. În prezent, în Moldova se află peste 117 mii de refugiați ucraineni, în mare parte femei și copii. Pe 1 martie, Chișinăul a prelungit cu încă un an mecanismul de protecție temporară pentru aceștia, oferindu-le cazare temporară în centre de plasament și acces la sănătate și educație.

Totodată, Moldova a devenit o țară importantă și pentru tranzitul mărfurilor ucrainene. În 2023, peste 1,2 milioane de tone de produse din Ucraina, în mare parte cereale, au tranzitat Republica Moldova către UE.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Încălcare brutală”. Pacificatorii ruși vor să mute blindatele fără acordul Chișinăului

Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control a calificat inițiativa drept „inoportună” în contextul situației regionale de securitate.
Delegația Republicii Moldova în Comisia Unificată de Control a calificat inițiativa drept „inoportună” în contextul situației regionale de securitate.

Delegația moldoveană în Comisia Unificată de Control (CUC) spune că a primit o notificare de la forțele Federației Ruse de menținere a păcii, care intenționează să verifice „prin mișcare” blindatele staționate la posturile de pacificare. Chișinăul spune că asemenea „inițiative” sunt inoportune.

În perioada 17 mai – 17 iunie 2024, forțele rusești de menținere a păcii intenționează să efectueze manevre de verificare prin mișcare a capacităților tehnicii blindate staționate la posturile de pacificare, potrivit unui comunicat al delegației moldovene în CUC.

„Anunțul a venit la câteva ore după încheierea ședinței Comisiei Unificate de Control, la care nu a fost abordat subiectul respectiv”, se arată în mesajul publicat.

Delegația Republicii Moldova a declarat că condamnă asemenea „inițiative inoportune” în contextul situației regionale de securitate.

„Recurgerea demonstrativă și repetată la astfel de acțiuni necoordonate este o dovadă în plus de încălcare brutală a principiilor misiunii de menținere a păcii pe râul Nistru”, mai precizează delegația, atenționând asupra unor „posibile consecințe nedorite”.

Ultimul incident legat de contingentul militar rusesc de menținere a păcii în Zona de Securitate de la Nistru a fost semnalat în aprilie 2024.

Militarii ruși au desfășurat antrenamente pe care Chișinăul le-a calificat drept ilegale, „provocatoare” și „contrare principiilor de pacificare”.

Exercițiile au fost ținute în preajma posturilor de control de lângă localitățile Dubăsari, Cocieri, Bender, Fârlădeni și Hagimus.

Aceștia au mai desfășurat exerciții la posturile de menținere a păcii, fără notificarea CUC, și pe 22 decembrie 2023.

În timpul aplicațiilor, forțele rusești au folosit arme, echipamente și tehnică militară.

Reprezentanții Chișinăului afirmă că militarii ruși și forțele separatiste transnistrene au blocat deplasarea observatorilor OSCE la fața locului.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un punct de trecere moldo-ucrainean, inaugurat după renovare

Punctul comun de control al documentelor moldo-ucrainean de la Giurgiulești-Reni.
Punctul comun de control al documentelor moldo-ucrainean de la Giurgiulești-Reni.

Punctul de trecere a frontierei moldo-ucrainene de la Giurgiulești-Reni a fost inaugurat joi după renovare. Noua infrastructură ar permite acum o mai mare fluiditate a traficului la frontieră și o mai bună conectivitate între Ucraina, Republica Moldova și România.

Reconstrucția a inclus și amenajarea unei benzi speciale ce va permite fluidizarea traficului, atât pentru camioane, cât și pentru autocare. Totodată, autoturismele cu pasageri nu vor mai fi obligate să se oprească la punctul de control moldovenesc, deoarece toate procedurile de control vor fi efectuate de partea ucraineană, potrivit Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale de la Chișinău.

„Este un moment important de conexiune între cele trei țări. Angajamentul nostru de a sprijini Ucraina în reconstrucția infrastructurii rămâne puternic. Vrem să permitem transportului să treacă ușor dinspre Ucraina spre UE și viceversa, prin intermediul Republicii Moldova”, a declarat Secretarul de stat, Mircea Păscăluță, cu ocazia inaugurării punctului de trecere pe 16 mai.

Punctul de trecere a frontierei va fluidiza traficul la vamă atât pentru camioane, cât și pentru autocare, care vor beneficia de o bandă special amenajată.
Punctul de trecere a frontierei va fluidiza traficul la vamă atât pentru camioane, cât și pentru autocare, care vor beneficia de o bandă special amenajată.

Proiectul a fost posibil datorită eforturilor comune dintre Republica Moldova, Ucraina, România și partenerii din SUA și UE, în contextul întâlnirilor Quint Meeting, a precizat sursa citată.

Comisia Europeană a sprijinit lucrările la acest punct de trecere în cadrul inițiativei privind culoarele de solidaritate. În plus, UE a alocat până la 11 milioane de euro pentru alte lucrări substanțiale de renovare și pentru posibila extindere a punctului de trecere a frontierei, precum și pentru dezvoltarea altor infrastructuri de frontieră prioritare, informează un comunicat al Executivului comunitar.

Comisarul pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat că atractivitatea acestei rute va crește după inaugurarea punctului de trecere renovat.

„De la înființarea culoarelor de solidaritate în luna mai 2022, coridorul Dunării a fost un excelent exemplu de cooperare strânsă între Ucraina, Republica Moldova și România – cea mai mare parte a mărfurilor care ies din și intră în Ucraina au folosit acest coridor în ultimii doi ani, costurile logistice fiind comparabile cu cele pentru ruta Mării Negre. Cu sprijinul nostru, punctul îmbunătățit de trecere a frontierei dintre Ucraina și Moldova de la Reni va reduce și mai mult timpul de așteptare la frontieră și, astfel, va spori atractivitatea acestei rute”, a declarat Adina Vălean.

Până în prezent, culoarele de solidaritate au permis Ucrainei să exporte peste 136 de milioane de tone de mărfuri, inclusiv cereale, minereuri și oțel, și să importe peste 52 de milioane de tone de mărfuri de care are nevoie. Culoarele de solidaritate au generat venituri de aproximativ 50 de miliarde de euro pentru economia Ucrainei și au permis importul în Ucraina de bunuri din UE în valoare de aproximativ 107 miliarde de euro, potrivit Comisiei Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Medicii slovaci vor evalua luni starea premierului împușcat, Robert Fico

Robert Fico vorbind cu oamenii în Handlova, înainte de a fi împușcat, pe 15 mai
Robert Fico vorbind cu oamenii în Handlova, înainte de a fi împușcat, pe 15 mai

Medicii din Slovacia se vor întâlni luni pentru a evalua starea de sănătate a premierului Robert Fico și pentru a discuta posibilitatea transportării acestuia din Banska Bystrica în capitala Bratislava, a relatat presa slovacă vineri.

Fico se află într-o stare gravă, dar stabilă și poate vorbi puțin, a declarat președintele ales al țării, Peter Pellegrini, joi, la o zi după atentatul asupra premierului slovac, care a zguduit Europa.

Împușcat pe 15 mai, când ieșea de la o întâlnire guvernamentală în orașul Handlova din centrul țării, Fico a fost transportat cu elicopterul în capitala regională Banska Bystrica și supus unei intervenții chirurgicale. Portalul de știri aktuality.sk a relatat că un consiliu de medici va discuta luni dacă situația pacientului permite transportarea la Bratislava.

Atentatul asupra premierului slovac populist, în vârstă de 59 de ani, a fost prima tentativă majoră de asasinat asupra unui lider politic european în peste 20 de ani și a atras condamnări internaționale.

Analiștii politici și parlamentarii spun că acest eveniment a expus un climat politic din ce în ce mai tensionat și polarizat atât în Slovacia, cât și în întreaga Europă.

Făptașul a fost reținut pe loc în momentul atacului, fiind un bărbat de 71 de ani, despre care presa a scris că a fost paznic la un centru comercial, dar că este și autor a trei cărți de poezie și membru al Uniunii Slovace a Scriitorilor.

Autoritățile au spus că atacul este motivat politic, dar că autorul lui este un „lup singuratec”, care nu face parte din vreo grupare organizată.

Un admirator al premierului ungar Viktor Orban, Fico este o figură controversată care a împărțit multă vreme societatea în Slovacia și a cauzat îngrijorare peste granițele ei. Revenirea sa la putere anul trecut, pe o platformă pro-rusă, a stârnit îngrijorări printre membrii Uniunii Europene și NATO că ar putea abandona cursul pro-occidental al țării sale, în special în ceea ce privește Ucraina.

Viktor Orban (stânga) pozează cu Robert Fico la un summit al Consiliului European, la Bruxelles, pe 22 martie 2024.
Viktor Orban (stânga) pozează cu Robert Fico la un summit al Consiliului European, la Bruxelles, pe 22 martie 2024.

Fico și Orban au criticat amândoi livrările de arme occidentale către Ucraina.

Vineri, Orban a spus la radioul public ungar că Fico se zbate „între viață și moarte” și că, chiar dacă se va însănătoși, nu-și va putea relua activitatea timp de multe luni, într-un moment critic înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, programate pentru începutul lunii viitoare.

„Ne aflăm în fața unei alegeri care va decide nu doar cine sunt membrii Parlamentului European, ci, împreună cu alegerile din SUA, poate determina cursul războiului și păcii în Europa”, a declarat Orban, care este la rândul său un admirator al stilului autoritar al liderului rus, Vladimir Putin.

După Reuters și AP (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Compensații pentru profesorii din Chișinău la plata chiriei

Vladimir Cebotari are 26 de ani și este singurul profesor de clase primare de la liceul „George Meniuc” din Chișinău.
Vladimir Cebotari are 26 de ani și este singurul profesor de clase primare de la liceul „George Meniuc” din Chișinău.

288 de profesori au beneficiat de compensații de 2.000 de lei pentru chiria locuințelor în primele patru luni ale anului 2024.

Potrivit Direcției educație a Primăriei Chișinău, astfel autoritățile vor să atragă și să mențină tinerii specialiști în pedagogie, în condițiile în care numai în Chișinău lipsesc circa 200 de specialiști.

Primăria urmează să ofere compensații pentru 300 de persoane, în sumă totală de 5,4 milioane de lei.

Pentru a atrage tinerii specialiști în sistemul educațional, Ministerul Educației a decis să dubleze bursele la pedagogie. Totodată, un sfert din cele circa 8.700 de locuri în universitățile finanțate de la bugetul de stat în anul de studii 2024-2025 vor fi la științele educației. În acest fel, autoritățile speră să acopere cele peste 2.000 de posturi vacante de profesori și educatori în școlile și grădinițele din Moldova.

Din acest an, absolvenții facultăților pedagogice vor primi, în decurs de 5 ani, o indemnizație de 200.000 de lei și vor beneficia de scutire la achitarea serviciilor comunale. În trecut, ei primeau 120.000 de lei timp de 3 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Romgaz a deschis o sucursală la Chișinău pentru furnizarea gazelor

Directorul general al companiei, Răzvan Popescu, spune că Romgaz dorește să contribuie la asigurarea securității în aprovizionare cu gaze naturale în R. Moldova.
Directorul general al companiei, Răzvan Popescu, spune că Romgaz dorește să contribuie la asigurarea securității în aprovizionare cu gaze naturale în R. Moldova.

Romgaz, cel mai mare producător de gaze din România, și-a deschis o nouă sucursală în Republica Moldova. Compania a anunțat că, pe 16 mai, la Agenția Servicii Publice a Republicii Moldova, în Registrul de Stat al persoanelor juridice, a fost înregistrată Sucursala Romgaz din Chișinău.

Romgaz intenționează să își extindă furnizarea de gaze naturale la nivel regional, a anunțat directorul general al companiei, Răzvan Popescu.

„Demersul înregistrării Sucursalei Romgaz la Chișinău se înscrie în sfera acțiunilor pe care compania le derulează în scopul extinderii activității de furnizare gaze la nivel regional, obiectiv prevăzut în strategia companiei pentru perioada 2021 – 2030”, a declarat Popescu.

Potrivit lui, Romgaz dorește să contribuie la asigurarea securității în aprovizionare cu gaze naturale în Republica Moldova, iar „pasul făcut azi asigură premisele atingerii acestui deziderat”, menționează directorul executiv al companiei, într-un comunicat de presă.

După deschiderea sucursalei la Chișinău, urmează obținerea licenței de furnizare a gazelor.

„În perioada imediat următoare, Romgaz va realiza demersurile necesare obținerii licenței de furnizare de gaze naturale pe teritoriul Republicii Moldova”, a declarat și Aristotel Jude, directorul general adjunct al Romgaz.

De la începutul războiului în Ucraina, autoritățile moldovene depun eforturi pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze și reducerea dependenței de concernul rus Gazprom.

În ianuarie 2024, Republica Moldova a aderat, împreună cu Ucraina și Slovacia, la coridorul vertical de transport al gazelor naturale, o structură menită să asigure conectivitatea energetică în Europa Centrală și de Sud Est, alăturându-se astfel Greciei, Bulgariei, României și Ungariei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Activistul Victor Pleșcanov a fost eliberat din închisoarea de la Tiraspol

Activistul transnistrean Victor Pleșcanov, condamnat anterior pentru critica administrației, armatei ruse și invaziei ruse din Ucraina, a fost eliberat
Activistul transnistrean Victor Pleșcanov, condamnat anterior pentru critica administrației, armatei ruse și invaziei ruse din Ucraina, a fost eliberat

Activistul transnistrean Victor Pleșcanov, care a criticat invazia rusă în Ucraina, a fost eliberat joi din închisoarea de la Tiraspol, după aproape doi ani de detenție. Chișinăul a salutat punerea sa în libertate, îndemnând administrația regiunii separatiste să elibereze neîntârziat și alți cetățeni moldoveni încarcerați ilegal.

Pleșcanov a fost reținut pe 10 iunie 2022 și apoi condamnat de regimul de la Tiraspol la trei ani și două luni de detenție, după ce a criticat războiul declanșat de Rusia în Ucraina, dar și prezența militară rusă ilegală în regiunea transnistreană.

Activistul a fost eliberat printr-un așa-numit decret de grațiere semnat de liderul administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, notează portalul „Zona de Securitate”.

Victor Pleșcanov a declarat publicației după ce a fost pus în libertate că în perioada următoare vrea să se ocupe de starea sa de sănătate și să petreacă timpul cu familia. „Vreau să vă asigur că detenția nu mi-a schimbat valorile, principiile și convingerile”, a declarat Victor Pleșcanov pentru „Zona de Securitate”.

Pleșcanov a ținut să transmită mulțumiri tuturor celor care au făcut demersuri ca eliberarea lui să fie posibilă, exprimând recunoștință Misiunii OSCE în Moldova, ambasadei SUA, ambasadei Marii Britanii și altor misiuni diplomatice și organizații neguvernamentale.

Pretinsa grațiere a fost oferită fără condiționări, iar dosarul său nu a fost făcut public.

Anunțând eliberarea activistului, Biroul politici de reintegrare de la Chișinău a mulțumit pentru „implicare activă și conlucrare” în acest caz Misiunii OSCE, ambasadelor SUA, Marii Britanii și statelor UE, Asociației Obștești „Promo-LEX”, apărătorilor drepturilor omului și tuturor celor care au mediatizat și monitorizat cazul respectiv, contribuind la eliberarea lui Pleșcanov.

Biroul politici de reintegrare a îndemnat în mod repetat Tiraspolul să dea curs apelurilor sale „și pe alte cazuri individuale de rezonanță, conform exemplelor lui Pleșcanov V. și Glijin A., cu eliberarea neîntârziată și a celorlalți cetățeni ai Republicii Moldova ce sunt ilegal încarcerați și persecutați în regiune: Dimov Al., Menzarari S., Dudnic Vl., Ermurachi M., Malîșev A., Pogorlețchii V. ș.a.”.

Potrivit Promo-Lex, inițial, Victor Pleșcanov a fost condamnat la cinci zile de închisoare pentru „huliganism”, după ce a afirmat în public la Tiraspol că va arbora steagul Ucrainei pe balconul său, și pentru că ar fi insultat așa-numitul minister al securității de stat de la Tiraspol. Apoi, după percheziții la domiciliu, soția sa a fost informată că verbal că împotriva activistului a fost pornită o „cauză penală” pentru „incitare la extremism prin intermediul internetului și a mass-media”. Însă după cele cinci zile de arest, Pleșcanov nu a mai fost eliberat din detenție, iar pe 26 septembrie 2022 un pretins tribunal de la Tiraspol l-a „condamnat” într-o ședință cu ușile închise la 3 ani și 2 luni de privare de libertate pentru „incitare la extremism”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul a stabilit data alegerilor prezidențiale și a referendumului pro-UE

Imagine de la ședința Parlamentului Republicii Moldova din 16 mai 2024.
Imagine de la ședința Parlamentului Republicii Moldova din 16 mai 2024.

Majoritatea parlamentară PAS a decis că alegerile prezidențiale vor avea lor pe data de 20 octombrie, în aceeași zi cu referendumul la care cetățenii vor fi întrebați dacă susțin aderarea țării la Uniunea Europeană.

Potrivit legislației, Parlamentul stabilește data alegerilor cu cel puțin 60 de zile înainte de scrutin și cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului prezidențial. Actualul mandat de patru ani al președintei Maia Sandu expiră pe 24 decembrie.

Printre cei care și-au anunțat deja intenția de a candida la alegerile prezidențiale se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți; fostul premier, Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi.

Lideri ai opoziției parlamentare a socialiștilor și comuniștilor au spus că sunt în căutarea unui candidat comun și că discută și cu alte formațiuni. De asemenea, reprezentanți ai unor partide pro-europene extraparlamentare au spus că discută ideea unui candidat comun. Și blocul „Victorie”, recent format la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că se pregătește de alegerile prezidențiale. În spațiul public a fost vehiculată și candidatura fostei bașcane a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, care a spus că își va anunța decizia în luna mai.

Majoritatea parlamentară PAS a respins propunerea opoziției socialiste de a retrage de pe ordinea de zi a ședinței din 16 mai chestiunea cu privire la referendumul constituțional.

Deputații socialiștii consideră că un asemenea referendum ar fi oportun numai după ce Republica Moldova va finaliza negocierile de aderare la UE și după ce vor fi clare condițiile admiterii în blocul comunitar. Totodată, socialiștii afirmă că proiectul de lege privind modificarea Constituției nu ar fi în concordanță cu întrebarea supusă plebiscitului.

La referendumul constituțional pe care guvernarea PAS și-a propus să-l organizeze concomitent cu alegerile prezidențiale cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.

Totodată, în Legea supremă va fi introdus și un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

Inițiativa organizării unui referendum pro-european a fost lansată de președinta Maia Sandu, în decembrie 2023. Inițiativa a fost criticată de forțele de opoziție, care consideră că acesta ar fi un „instrument electoral” al formațiunii de guvernare PAS. Între timp, forțe politice pro-ruse au anunțat că își vor îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.

Pentru prima dată la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie vor putea vota prin corespondență cetățenii moldoveni stabiliți în SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost contestată la Curtea Constituțională de un grup de deputați afiliați blocului „Victorie”. Autorii sesizării consideră că organizarea votului prin poștă în numai câteva țări încalcă principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere. Totodată, legea a fost criticată de opoziția socialistă care spune că guvernarea PAS a încălcat recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Europeană confirmă decizia de interzicere a patru instituții media rusești

Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, a confirmat că patru publicații rusești au fost interzise în Uniunea Europeană.
Vicepreședinta Comisiei Europene pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, a confirmat că patru publicații rusești au fost interzise în Uniunea Europeană.

Vicepreședintele Comisiei Europene pentru Valori și Transparență, Vera Jourova, a confirmat pe rețeaua socială X că UE a decis să interzică Izvestia, Rosiiskaia Gazeta, RIA Novosti, precum și site-ul deja închis Voice of Europe.

Măsura vine pe fondul suspiciunilor că aceste instituții de presă rusești ar putea fi folosite drept instrumente de interferență în procesele politice europene, scriu BBC și AFP.

Astfel, distribuirea conținutului produs de publicațiile rusești sancționate va fi interzisă în țările UE.

Măsura vine după ce deja alte peste zece publicații, printre care Russia Today, sunt deja interzise în UE, pe motiv că sunt instrumente de propagandă și dezinformare.

În luna martie, agențiile de informații din Cehia au anunțat că au identificat o rețea finanțată de Rusia care se angaja în propagandă pro-rusă în Europa, vizând mai ales Parlamentul European înaintea alegerilor europene din iunie.

Grupul a utilizat platforma de știri Voice of Europe, cu sediul la Praga, pentru a difuza informații menite să submineze eforturile Uniunii Europene de a furniza asistență Ucrainei.

În plus, Procuratura Federală Belgiană a început o anchetă privind presupuse acte de corupție comise de unii europarlamentari, după ce a fost identificată o rețea de influență finanțată de Moscova și legată de Voice of Europe.

Sancțiunile împotriva celor patru publicații vor fi incluse în cel de-al 14-lea pachet de sancțiuni ale UE, alături de interzicerea finanțării de către Rusia a instituțiilor de presă, a partidelor politice și a organizațiilor neguvernamentale din țările europene.

Rusia a avertizat miercuri Uniunea Europeană că, dacă blocul va impune restricții asupra mass-mediei ruse, atunci reporterii occidentali din Rusia vor simți răspunsul rapid al Moscovei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CA sancționează nouă televiziuni cu amenzi de sute de mii de lei

Consiliul Audiovizualului a monitorizat 15 servicii de televiziune, dintre care cinci posturi nu au respectat cota de produs local.
Consiliul Audiovizualului a monitorizat 15 servicii de televiziune, dintre care cinci posturi nu au respectat cota de produs local.

Consiliul Audiovizualului a sancționat nouă posturi de televiziune pentru încălcarea prevederilor referitoare la programele locale, aplicându-le amenzi în valoare totală de 469 000 de lei.

Totodată, Consiliul a aplicat, în premieră, sancțiunea de suspendare a dreptului de a difuza publicitate posturilor „7 TV”, „PRO TV Chișinău”, „Canal Regional” și „Cinema 1”, ca sancțiune complementară, pentru „abateri repetate” de la cotele de programe locale. Astfel, cele patru posturi au interdicție să difuzeze comunicări comerciale în data de 25 mai, în intervalul de ore 06:00-24:00.

Consiliul Audiovizualului a monitorizat 15 servicii de televiziune, dintre care cinci posturi nu au respectat cota de produs local, patru – cota programelor în limba română, șase – cota de produs difuzat în orele de maximă audiență și șase posturi de televiziune nu au avut suficiente programe în primă difuzare, precizează un comunicat al CA.

Între altele, Consiliul a atenționat furnizorul public de servicii media din autonomia găgăuză, „Găgăuziya Radio Televizionu” că acesta are obligația să transmită programe locale în proporție de cel puțin 25% în limba română și programe proprii în limba minorității găgăuze. Postul „TV-Găgăuzia” a difuzat, în mod repetat, mai puține programe în limba română, fiind sancționat cu 25 000 de lei.

Abateri de la prevederile referitoare la programele locale au comis și posturile „One TV”, „Star TV”, „TVC 21” și „Agro TV Moldova”. Consiliul Audiovizualului a acordat tuturor furnizorilor sancționați un termen de 60 de zile pentru remedierea deficienților.

Serviciile „Moldova-1”, „Moldova-2”, „Busuioc TV”, „MEGA TV”, „N4”, „WE SPORT TV” au respectat cotele de programe locale în perioada monitorizată.

În ultimele luni, Consiliul Audiovizualului a aplicat amenzi de sute de mii de lei posturilor de televiziune care nu respectă prevederile privind durata minimă a programelor audiovizuale locale stabilite de Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski, la Harkov: Situația este foarte dificilă, dar „în general sub control”

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o ședință cu comandanții militari în regiunea Harkov, pe 16 mai 2024.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, la o ședință cu comandanții militari în regiunea Harkov, pe 16 mai 2024.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat la Harkov că situația din regiunea nord-estică, unde Rusia a deschis un nou front săptămâna trecută, rămâne foarte dificilă, dar se află „în general sub control”.

Zelenski a mers la Harkov pe 16 mai, unde s-a întâlnit cu mai mulți oficiali militari, inclusiv comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, generalul Oleksandr Sîrski, și generalul Mihailo Drapati, noul comandant al frontului de la Harkov, cu care a discutat situația din localitățile Vovciansk și Liptsi, unde în ultimele zile au avut loc lupte grele.

„Astăzi, situația din regiunea Harkov este în general sub control, militarii noștri cauzând pierderi semnificative ocupanților. Totuși, frontul rămâne extrem de dificil și aducem întăriri”, a scris Zelenski pe Telegram.

Cele două mici orașe situate la doar 5-10 kilometri de granița cu Rusia au fost supuse unui foc de artilerie neîntrerupt de când armata rusă a început ofensiva în zonă, pe 10 mai, determinând evacuarea a până la 9.000 de civili. Ambele localități se află, de asemenea, pe direcția către Harkov, al doilea oraș ca mărime al Ucrainei și un important centru economic, cu o populație antebelică de 1,4 milioane de oameni.

Ministrul de Interne al Ucrainei, Ihor Klimenko, a declarat pe 16 mai că forțele ruse ar fi reținut și ucis civili, care nu au reușit să se evacueze din Vovciansk la timp.

„Încercând să-și creeze un cap de pod în oraș, soldații ruși nu au permis localnicilor să se evacueze, oamenii fiind sechestrați și ținuți cu forța în subsoluri,” a scris Klimenko pe Telegram.

„Unul dintre locuitorii din Vovciansk a încercat să fugă pe jos și a refuzat să urmeze ordinele invadatorilor - rușii l-au ucis”, a afirmat Klimenko.

Analiști militari cred totuși că forțele ruse nu par să fie suficient de numeroase pentru a prezenta o amenințare pentru Harkov. Institutul american pentru Studiul Războiului a estimat că trupele ruse nu au avansat mai mult de 8 kilometri în interiorul Ucrainei, iar Harkovul se află la aproximativ 35 de kilometri de graniță.

Serviciile de informații britanice au sugerat între timp că incursiunea rusă avea ca scop principal rarefierea pe distanțe lungi a forțelor deja obosite ale Ucrainei, care trebuie aduse din alte teatre de luptă din est.

După Reuters și Serviciul Ucrainean al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șor spune că a primit cetățenia Rusiei. Deputații afiliați lui Șor creează grupul „Victorie-Pobeda”

Una din manifestațiile electorale a partidului Șansă la Orhei. În partea de sus, pe ecran - Ilan Șor
Una din manifestațiile electorale a partidului Șansă la Orhei. În partea de sus, pe ecran - Ilan Șor

Deputații afiliați oligarhului fugar Ilan Șor au format un nou grup parlamentar numit „Victorie-Pobeda”, în timp ce politicianul condamnat pentru corupție în Moldova a anunțat că a primit cetățenia Rusiei.

Grupul este condus de Vasile Bolea, fost deputat socialist, care a făcut anunțul în ședința plenară de joi a Parlamentului. Potrivit lui, din grupul parlamentar fac parte nouă deputați. Vicepreședinte al grupului a fost numită Reghina Apostolova, iar secretar – Marina Tauber.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a cerut ca formarea grupului să fie analizată „din punct de vedere juridic”.

Ulterior, Direcția juridică a Parlamentului a comunicat că formarea noului grup ar fi în contradicție cu decizia Curții Constituționale care a interzis deputaților fostului Partid „ȘOR”, scos în afara legii, să adere la fracțiuni și să se asocieze în grupuri parlamentare.

Pe 21 aprilie, la Moscova, mai mulți politicieni moldoveni afiliați oligarhului fugar, Ilan Șor, au lansat un bloc politic numit „Pobeda” („Victorie”), care își propune să unească forțe ale opoziției împotriva guvernării pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor prezidențiale de la toamnă.

Ilan Șor a fost condamnat în aprilie 2023 la 15 ani de închisoare în așa-numitul dosar al „furtului miliardului”.

Joi, 16 mai, poliția moldoveană a confirmat veridicitatea anunțului făcut de Ilan Șor că ar fi obținut cetățenia Federației Ruse.

Șefa Secției Comunicare și Protocol a IGP, Diana Fetco, a declarat pentru publicația NewsMaker că autoritățile moldovene nu au fost anunțate oficial de către partea rusă în legătură cu cetățenia lui Ilan Șor.

„Dar deținem informația că această persoană a primit cetățenia respectivului stat. Mai mult, avem și informația că la sfârșitul lunii ianuarie curent acesta și-a perfectat actele de identitate”, a declarat Fetco.

Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a declarat pentru „Teleradio-Moldova” că Șor ar fi primit cetățenia Rusiei încă de la începutul acestui an și că acum deține trei cetățenii, deși legislația Moldovei ar permite numai dubla cetățenie.

Într-un interviu oferit unui blogger rus, publicat pe Rutube pe 15 mai, Șor a spus că deține acum și cetățenia rusă, pe lângă cea a Republicii Moldova și a Israelului.

„Am depus actele. Am primit. Prin urmare, astăzi sunt cetățean al Federației Ruse, printre altele”, a declarat Șor, fără să precizeze când anume a obținut cetățenia rusă.

Ilan Șor este supus sancțiunilor internaționale pentru „destabilizarea” Republicii Moldova.

Deputații guvernării PAS intenționează să modifice legea „privind aplicarea măsurilor restrictive internaționale”, astfel încât cetățenii moldoveni în privința căror sunt aplicate sancțiunile internaționale ar putea fi trași la răspundere penală și lipsiți de cetățenie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea privind înființarea monumentelor de for public, aprobată în prima lectură

Monument istoric din perioada interbelică pe strada Mihai Eminescu din Chișinău
Monument istoric din perioada interbelică pe strada Mihai Eminescu din Chișinău

Parlamentul a aprobat în prima lectură legea care permite autoritățile publice locale, inclusiv cele din autonomia găgăuză, să înființeze monumente de for public pe terenurile ce le dețin în proprietate.

Prezentând proiectul de lege, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, a respins ca fiind nefondate temerile pe care le-au exprimat unii deputați socialiști în legătură cu soarta monumentelor din perioada sovietică.

Prodan a spus că o discuție la acest subiect ar fi necesară, însă noua lege nu prevede sub nicio formă desființarea acestor monumente, ci doar extinde dreptul autorităților locale de a înființa monumente de for public.

Totuși, autoritățile locale vor putea lua decizii numai cu avizul pozitiv al Ministerului Culturii. Până acum, pentru înălțarea unor asemenea monumente la nivel local era nevoie de aprobarea Guvernului.

Potrivit proiectului, executivul va putea să ceară desființarea unui monument de for public, dacă acesta contravine ordinii publice sau bunelor moravuri. Prevederea a fost criticată de opoziția socialistă pe motiv că nu este suficient de clară și că ar putea deschide calea unor abuzuri.

Atribuirea statutului de protecție națională unui monument va rămâne în competența Parlamentului. Agenția de Inspectare a Monumentelor va asigura respectarea legislației în domeniul ocrotirii monumentelor de for public, mai prevede proiectul de lege.

Potrivit unei note informative a guvernului, monumentele de for public reprezintă bunuri imobile opere de artă plastică monumentală. Este vorba despre compoziții spațial-volumetrice ca statui, busturi, plăci comemorative cu relief sculptural, troițe și cruci, împreuna cu terenul delimitat pentru ele, având caracter decorativ, comemorativ sau religios. De obicei, acestea sunt amplasate în spații publice, pe terenuri aflate în domeniul public al statului ori al unităților administrativ-teritoriale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Putin și Xi s-au întâlnit la Beijing, arătând solidaritate între doi lideri autoritari

Liderul rus, Vladimir Putin, primit la Beijing de omologul său chinez, Xi Jinping, pe 16 mai 2024
Liderul rus, Vladimir Putin, primit la Beijing de omologul său chinez, Xi Jinping, pe 16 mai 2024

Președintele rus Vladimir Putin a sosit la Beijing pentru o vizită de stat de două zile în China văzută drept un semn de solidaritate între cele două regimuri autoritare. Dar vizita are loc și într-un moment în care Rusia a devenit mai dependentă economic de China ca niciodată.

Primindu-l pe Putin, președintele chinez Xi Jinping i-a spus că China va fi „întotdeauna un bun partener” al Rusiei și că este gata să coopereze cu acesta pentru a „revigora” cele două țări, relatează presa chineză de stat.

Dependența economică a Rusiei față de China a crescut în urma invaziei rusești la scară largă în Ucraina și sancțiunilor occidentale impuse Moscovei ca răspuns. China exportă materiale care au permis Rusiei să-și reconstruiască arsenalul epuizat.

China și Rusia au anunțat un parteneriat „fără limite” în februarie 2022, când Putin a vizitat Beijingul cu doar câteva zile înainte de a invada Ucraina, declanșând cel mai sângeros război din Europa de la Al Doilea Război Mondial.

În ajunul vizitei, Putin a declarat presei chineze că Kremlinul este „deschis la dialog” cu privire la conflictul din Ucraina, dar a spus că orice negocieri „trebuie să ia în considerare interesele tuturor țărilor implicate în conflict, inclusiv ale noastre”.

China, „broker onest” în Ucraina?

Într-un interviu acordat agenției de presă chineză Xinhua, publicat miercuri, Putin a spus că Moscova consideră Beijingul drept un „un broker onest” cu privire la rezolvarea „crizei ucrainene”.

De asemenea, Putin a lăudat angajamentul omologului său, Xi Jinping, pentru o „ordine mondială doar multipolară” și a subliniat relațiile calde dintre cele două țări.

China a emis anul trecut o declarație în 12 puncte în care definește principiile generale pentru încheierea războiului, declanșat după ce Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022. Beijingul vorbește în planul său de „abandonarea mentalității Războiului Rece” și reluarea discuțiilor de pace. Oficialii americani și UE au respins planul chinez, pe care au spus că-l consideră o încercare de distrage atenția de la poziția pro-rusă.

Xi și-a reluat recent propunerea de pace în discuțiile cu cancelarul german Olaf Scholz.

Putin a spus în interviul acordat agenției de stat chineze că China a arătat că înțelege rădăcinile crizei din Ucraina și impactul ei geopolitic și că dorește sincer să obțină pacea. Dar el a vorbit despre negocieri de pace într-un moment în care Rusia a deschis un nou front, în regiunea ucraineană Harkov, bombardând tot mai intens cel de-al doilea oraș ca mărime al Ucrainei.

Pe baza relatărilor Reuters și AP (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reacția Chișinăului la tentativa de asasinare a premierului Slovaciei

Scena tentativei de asasinare a premierului Slovaciei, Robert Fico, la Handlova, în nord-estul Slovaciei
Scena tentativei de asasinare a premierului Slovaciei, Robert Fico, la Handlova, în nord-estul Slovaciei

Autoritățile moldovene s-au alăturat corului de reacții internaționale la tentativa de asasinare a premierului Slovaciei, Robert Fico.

Într-un mesaj publicat miercuri seara pe rețeaua X (fostul Twitter), Președinta Maia Sandu a scris că este „revoltată de atacul josnic” la adresa premierului slovac.

„Republica Moldova condamnă cu fermitate acest atac. Violența nu ar trebui să fie tolerată nicăieri. Îi doresc premierului Fico o recuperare rapidă și completă”, a scris președinta.

Un mesaj similar a transmis și premierul Dorin Recean. „Profund întristat despre vestea privind incidentul în care a fost implicat premierul Robert Fico. Violența politică nu ar trebui să aibă loc în societățile noastre”, a scris șeful guvernului moldovean, adăugând: „Gândurile noastre sunt alături de poporul Slovaciei în această perioadă dificilă”.

Premierul Slovaciei, Robert Fico, se luptă pentru viața sa după ce a fost împușcat și rănit pe 15 mai într-o tentativă de asasinat, condamnată imediat pe plan internațional.

Vicepremierul Tomas Taraba a declarat pentru BBC că Fico a suferit o intervenție chirurgicală care a decurs bine.

„Cred că în cele din urmă va supraviețui, a spus Taraba. Nu se află într-o situație care să-i pună viața în pericol în acest moment”.

Anterior, ministrul de interne, Matus Sutaj Estok, a spus reporterilor că premierul este „în stare critică și viața sa este în pericol”.

Premierul social-democrat slovac Robert Fico a fost împușcat și rănit de mai multe gloanțe în timp ce saluta oamenii din orașul Handlová, după o ședință de guvern ținută în provincie, în afara Bratislavei. Autoritățile au reținut la fața locului un suspect în vârstă de 71 de ani, potrivit presei locale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Starea premierului slovac este critică, după ce a fost împușcat și rănit

Scena împușcăturilor de la Handlova, în nord-estul Slovaciei
Scena împușcăturilor de la Handlova, în nord-estul Slovaciei

Premierul Slovaciei, Robert Fico, se află în stare critică după ce a fost împușcat și rănit pe 15 mai într-o tentativă de asasinat, condamnată imediat pe plan internațional.

Incidentul a avut loc în orașul Handlová, la aproximativ 150 de kilometri nord-est de capitala slovacă, unde Fico a participat la o ședință guvernamentală.

În vârstă de 59 de ani, premierul slovac a fost transportat de urgență la spitalul din localitate, iar apoi cu elicopterul la un spital regional din orașul central Banska Bystrica.

Un suspect a fost reținut pe loc în urma atacului. Presa slovacă a relatat că este un bărbat de 71 de ani, dar motivele sale nu sunt, deocamdată, clare.

Potrivit relatărilor de presă, Fico a fost împușcat când ieșea de la ședința guvernamentală ținută în Casa de Cultură din Handlová, în jurul orei 14:30, și se îndrepta către cetățenii aflați afară, care îl salutau. Jurnaliștii de la fața locului au relatat că s-au auzit mai multe focuri de armă, iar Fico a căzut la pământ.

Potrivit postului de televiziune slovac ta3, au fost trase patru focuri de armă, dintre care unul l-a lovit pe Fico direct în abdomen.

Premierul slovac Fico, împușcat și rănit, pe 15 mai
Așteptați
Premierul slovac Fico, împușcat și rănit, pe 15 mai

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00

Din relatările presei slovace, atacatorul este un fost paznic la un centru comercial, dar și autor a trei colecții de poezie și membru al Uniunii Slovace a Scriitorilor. Portalul Atkuality.sk l-a citat pe fiul acestuia spunând că tatăl său avea drept de portarmă.

„Nu am absolut nicio idee ce intenționa tatăl meu, ce a planificat, ce s-a întâmplat”, a spus fiul presupusului atacator portalului de știri.

Cine este Fico

Ședința guvernului slovac în Handlova făcea parte dintr-un turneu prin regiunile țării după venirea la putere, la sfârșitul anului trecut.

Fico a devenit atunci prim-ministru pentru a patra oară, radicalizându-și mesajele politice pentru a capta un electorat și el în schimbare și adoptând poziții pro-ruse. A spus, de exemplu, că nu va mai trimite Ucrainei niciun glonț ca ajutoare contra invaziei rusești.

Reuters reamintește că, de-a lungul carierei sale de trei decenii în politică, Fico a oscilat între poziții pro-europene mainstream și poziții naționaliste opuse politicilor Uniunii Europene și ale Statelor Unite.

AP scrie despre populistul Fico că este de mult timp o figură controversată, iar revenirea sa la putere anul trecut a trezit multe îngrijorări printre membrii Uniunii Europene că ar putea îndepărta Slovacia de democrație, ducând-o într-o direcție asemănătoare cu a Ungariei lui Victor Orban, pe care îl admiră.

Premierul slovac, Robert Fico, la cel mai recent summit european, la Bruxelles, 18 aprilie 2024.
Premierul slovac, Robert Fico, la cel mai recent summit european, la Bruxelles, 18 aprilie 2024.

Mii de oameni au protestat în repetate rânduri la Bratislava și în întreaga Slovacie împotriva politicilor lui Fico.

Dar după atacul din Handlova, cel mai mare partid de opoziție din Slovacia a anulat un protest planificat împotriva reformelor guvernamentale la radiodifuzorul public, programat pentru seara de miercuri.

Președinta Zuzana Čaputová, aflată la final de mandat, și-a exprimat șocul și speranța că Fico, un rival politic, își va reveni: „Sunt absolut șocată. Îi doresc lui Robert Fico în acest moment critic multă forță și o recuperare rapidă”, a scris Čaputová pe X.

Condamnări internaționale ale atacului

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a fost printre primele care a condamnat atacul. „Astfel de acte de violență nu au loc în societatea noastră și subminează democrația, cel mai prețios bun comun al nostru. Gândurile mele se îndreaptă către premierul Fico familia sa”, a spus von der Leyen.

Președintele american, Joe Biden, a declarat că este alarmat și condamnă atacul asupra lui Fico pe care l-a descris drept un „act oribil de violență”.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a denunțat atacul împotriva șefului de guvern al țării vecine, spunând că „trebuie depuse toate eforturile pentru a asigura că violența nu devine norma în nicio țară”.

Cancelarul german Olaf Scholz și-a exprimat șocul, adăugând: „Violența nu trebuie să aibă loc în politica europeană”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Restricțiile de acces în Aeroportul Chișinău au fost prelungite

Poliția de frontieră a anunțat pe 15 mai că a contracarat noi tentative de contrabandă cu valută la Aeroportul Internațional Chișinău.
Poliția de frontieră a anunțat pe 15 mai că a contracarat noi tentative de contrabandă cu valută la Aeroportul Internațional Chișinău.

Restricțiile de acces în Aeroportul Internațional Chișinău au fost prelungite cu 14 zile. Pasagerii vor putea intra în aeroport numai în baza biletului de călătorie și actelor de identitate.

Decizia a fost luată de Grupul de Management al Riscurilor, în scopul asigurării „unui confort optim și siguranței tuturor călătorilor”, a anunțat Poliția de Frontieră.

Inițial, măsurile restrictive au fost introduse pentru perioada 1 – 16 mai. De atunci, accesul în aeroport este permis numai pasagerilor care prezintă biletul și documentul de călătorie, personalului în baza permisului de acces, precum și membrilor de echipaje ale aeronavelor.

Totodată, au fost luate măsuri sporite de securitate, fiind suplimentat numărul polițiștilor de frontieră la aeroport și al echipajelor specializate.

Autoritățile au spus că restricțiile ar fi necesare pentru fluidizarea traficului de călători și sporirea securității în perioada sărbătorilor de la începutul lunii mai.

Poliția de Frontieră și-a reluat apelul către călători de a se prezenta cu cel puțin trei ore înaintea zborului, inclusiv pentru prevenirea ambuteiajelor la aeroport.

Tot pe 15 mai, poliția moldoveană a anunțat contracararea unor noi tentative de contrabandă cu valută la Aeroportul Internațional Chișinău. Banii ar fi fost introduși în Moldova de către pasageri care soseau de la Moscova, la sfârșitul lunii aprilie și început lunii mai, iar în urma perchezițiilor poliția a confiscat circa 130.000 dolari (peste 2.300.000 lei).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președinta Georgiei spune că supraviețuirea țării sale ca stat este în pericol

Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, la o manifestare de Ziua Europei, pe 9 mai, la Tbilisi
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, la o manifestare de Ziua Europei, pe 9 mai, la Tbilisi

Președinta georgiană, Salome Zurabișvili, a declarat că supraviețuirea Georgiei ca stat este în pericol, după ce parlamentul de la Tbilisi a aprobat o lege controversată a „agentului străin”, în ciuda unor proteste masive și avertismente occidentale.  

Zurabișvili a vorbit la o conferință de presă la Tbilisi, alături de miniștrii de Externe din Letonia, Lituania, Estonia și Islanda aflați în vizită pe 15 mai, la o zi după ce parlamentul dominat de partidul de guvernământ Visul Georgian a adoptat legea despre care criticii spun că va fi folosită contra opoziției și presei independente.

Legea va eticheta organizațiile care primesc ajutor financiar din străinătate, inclusiv ONG-uri și instituții de presă, drept grupuri care „promovează interesele unei puteri străine”, după un model existent deja în Rusia lui Vladimir Putin.

Președinta georgiană a repetat promisiunea că va refuza să promulge legea, spunând că, adoptând-o, guvernarea „nu a ascultat nici vocea propriului popor, nici sfaturile prietenilor, nici avertismentele”.

„Este astăzi în joc chestiunea supraviețuirii Georgiei”, a spus Zurabișvili.

În Georgia, șefa statului are puteri reduse, iar folosind dreptul de veto contra legii controversate, o poate doar întârzia cu 10 zile, nu și bloca. Pentru adoptarea ei definitivă și intrarea în vigoare este suficient un nou vot al parlamentului.

Legea care ar copia o reglementare asemănătoare din Rusia va eticheta organizațiile care primesc ajutor financiar din străinătate drept grupuri care „promovează interesele unei puteri străine”.

Protestatari georgieni adunați în Piața Eroilor din Tbilisi marți noaptea, după adoptarea de către parlament a legii „agentului străin”
Protestatari georgieni adunați în Piața Eroilor din Tbilisi marți noaptea, după adoptarea de către parlament a legii „agentului străin”

Un plan prezidențial pentru viitorul european al Georgiei

Dar Zurabișvili, care este în dezacord cu partidul de guvernământ, a spus că lucrează la un plan pe care îl va prezenta georgienilor în curând și care ar trebuie să se întemeieze pe o „platformă europeană” pentru a mobiliza electoratul înainte de alegerile parlamentare din acest an.

„Planul nostru imediat este mobilizarea pentru alegeri (...) pentru a aduce patria noastră pe un drum pașnic și european”, a spus Zurabișvili.

Legea georgiană a fost condamnată de Statele Unite, Uniunea Europeană și organizații pentru drepturile omului. Un purtător de cuvânt al NATO a spus pe 15 mai că este „un pas în direcția greșită”, care îndepărtează Georgia de integrarea europeană și euro-atlantică.

Votul din 14 mai al parlamentului georgian a scos în stradă mii de protestatari, care au încercat să spargă barierele instalate de poliție la intrarea în forul legislativ.

„Nu ne vom opri din demonstrații” - protestatarii georgieni promit să continue lupta contra legii „agentului străin”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:03 0:00

După lăsarea întunericului, protestatarii care demonstrează de săptămâni au mărșăluit de la clădirea parlamentului aproximativ 2 kilometri până la Piața Eroilor, o intersecție principală din capitala georgiană, unde poliția a intervenit în forță, arestând cel puțin 13 persoane, potrivit corespondenților Europei Libere.

Protestatarii spun că au ieșit în stradă pentru un viitor european al Georgiei și al lor și pentru a apăra libertatea de exprimare.

Premierul georgian, Irakli Kobahidze, a acuzat protestatarii că „urmează agenda unei minorități politice” și a susținut că aceștia dau dovadă de o „mare iresponsabilitate” față de țara lor.

Kobahidze a criticat de asemenea Statele Unite, unul dintre cei mai importanți susținători ai Georgiei, pentru declarații „false” despre legea nouă.

Secretarul de Stat adjunct al SUA, James O'Brien, care se afla la Tbilisi pe 14 mai, a declarat că relația Washingtonului cu Georgia este periclitată, iar Statele Unite își vor revizui sprijinul pentru țara sud-caucaziană, dacă legea intră în vigoare.

Din relatările Reuters, AP și Serviciului georgian al RFE/RL (editor - Alexandru Eftode)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Guvernul a aprobat compensațiile pentru fermierii din raionul Dubăsari

Agricultor din Molovata Nouă, raionul Dubăsari, stânga Nistrului, care are teren după traseul Râbnița-Tiraspol.
Agricultor din Molovata Nouă, raionul Dubăsari, stânga Nistrului, care are teren după traseul Râbnița-Tiraspol.

Proprietarii terenurilor agricole amplasate după traseul Râbnița - Tiraspol vor primi compensații în valoare de 2 milioane de lei. Suma este specificată în programul activităților de reintegrare a țării pentru anul acesta, aprobat în ședința de miercuri a guvernului.

Alte 13 milioane de lei ale programului sunt destinate pentru realizarea a 26 proiecte în localitățile din Zona de Securitate de la Nistru. Este vorba, între altele, despre modernizarea instituţiilor de învățământ cu predare în limba română, reparația și dotarea edificiilor administrative, a instituțiilor de cultură și sport, precum și amenajarea zonelor de agrement.

Administrația separatistă din regiunea transnistreană a impus taxe fermierilor moldoveni pentru accesul la terenurile acestora care se află dincolo de șoseaua Râbnița – Tiraspol. Restricțiile au urmat intrării în vigoare, de la 1 ianuarie, a noului Cod Vamal al Republicii Moldova care pune în condiții de egalitate agenții economici de pe ambele maluri ale Nistrului.

Pentru compensarea plăților ilegale percepuse la trecerea prin posturile de control, Consiliul raional Dubăsari va aloca mijloacele necesare în baza unui regulament care va fi elaborat „în condiții de transparență și echitate”, se spune într-un comunicat al executivului.

Anterior, șeful Direcției agricultură și cadastru a Consiliului raional Dubăsari, Sergiu Guvir, a declarat Europei Libere că fermierii vor folosi acești bani pentru a scoate din regiunea transnistreană și a vinde recolta de cereale de anul trecut: grâu, orz și rapiță. Potrivit lui, în luna aprilie, în depozitele de peste traseu rămâneau circa 2.500 de tone de cereale.

La începutul lunii mai, Biroul pentru politici de reintegrare a declarat Europei Libere că agricultorii moldoveni nu întâmpină obstacole pentru a ajunge la terenurile de peste traseu, așa cum se întâmpla în anii 2014-2018. „Respectiv, compensarea parțială va viza doar unele cheltuieli legate de transportarea roadei anului 2023 prin infrastructura ilegală a posturilor de control ale Tiraspolului”, a precizat Biroul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Serebrian va discuta la Tiraspol despre racordarea regiunii transnistrene la procesul de integrare europeană

Potrivit vicepremierului pentru reintegrare, Oleg Serebrian, obiectivul discuțiilor de vineri, 17 mai, dintre Chișinău și Tiraspol, ar fi „racordarea” regiunii transnistrene la procesul de integrare europeană a R. Moldova.
Potrivit vicepremierului pentru reintegrare, Oleg Serebrian, obiectivul discuțiilor de vineri, 17 mai, dintre Chișinău și Tiraspol, ar fi „racordarea” regiunii transnistrene la procesul de integrare europeană a R. Moldova.

Reprezentanții Chișinăului și Tiraspolului se vor așeza vineri, 17 mai, la masa de negocieri. Întâlnirea va avea loc, din nou, în stânga Nistrului, a declarat într-un interviu la Moldova 1 vicepremierul pentru reintegrare Oleg Serebrian.

Serebrian spune că pe agenda discuțiilor vor fi subiecte de ordin economic și social din regiunea transnistreană.

Potrivit lui, obiectivul acestor discuții ar fi „racordarea” regiunii transnistrene la procesul de integrare europeană a R. Moldova.

„Sperăm că Tiraspolul va avea suficientă suplețe și înțelegere, pentru că este și interesul lor, ținând cont de situația socială, ținând cont de situația economică din regiune, să se racordeze la acest proces de integrare europeană. Pentru că este în beneficiul regiunii, în beneficiul agenților economici și al populației în ultimă instanță”, a declarat Oleg Serebrian.

Anterior, vicepremierul a spus de mai multe ori că reintegrarea regiunii transnistrene va depinde de viteza procesului de integrare europeană a Republicii Moldova.

La începutul lunii aprilie, el anunța că, în scurt timp, ar putea fi creat un grup din care să facă parte reprezentanți ai Chișinăului și Tiraspolului pentru discuții cu privire la integrarea europeană.

Nu este clar dacă acest grup a fost deja creat sau dacă subiectul va fi abordat la discuțiile programate pentru 17 mai.

Tiraspolul speră să pună în discuție subiectul „presiunilor economice” ale Chișinăului - așa numește administrația transnistreană încercările autorităților constituționale de a-i egala în drepturi pe agenții economici din stânga Nistrului cu cei de pe malul drept.

„În cadrul întrevederii vrem să discutăm despre importul de medicamente și echipamente medicale în regiune, precum și despre reluarea funcționării punctelor de înmatriculare a vehiculelor”, a spus presei de la Tiraspol pretinsul ministru de externe al regiunii, Vitali Ignatiev.

Faptul că Ignatiev este dat în căutare pe teritoriul Ucrainei nu constituie un obstacol legal pentru participarea sa la discuții, a spus Oleg Serebrian, în interviul pentru Moldova 1.

Ultimele discuții dintre Serebrian și Ignatiev au avut loc în ianuarie 2024. Atunci, subiectul cheie a fost noul Cod Vamal, adoptat la Chișinău și criticat dur la Tiraspol.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Poliția: Zeci de mii de dolari aduși prin contrabandă de la Moscova

Aproape 50 de pasageri au fost transportați în mod „centralizat” la Aeroport, cu autocarele – atât la plecare, cât și la revenire, atunci când au adus banii, precizează oamenii legii.
Aproape 50 de pasageri au fost transportați în mod „centralizat” la Aeroport, cu autocarele – atât la plecare, cât și la revenire, atunci când au adus banii, precizează oamenii legii.

Poliția moldoveană a anunțat contracararea unei noi tentative de contrabandă cu valută la Aeroportul Internațional Chișinău.

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), împreună cu Inspectoratul Național de Investigații și Serviciul Vamal au pornit o cauză penală pe faptul contrabandei cu circa 130.000 dolari (peste 2.300.000 lei).

Banii ar fi fost introduși în Republica Moldova de către pasageri care soseau de la Moscova cu două curse aeriene, prin Istanbul, la sfârșitul lunii aprilie și început lunii mai.

Potrivit oamenilor legii, cei aproape 50 de pasageri au fost transportați în mod „centralizat” la Aeroport, cu autocarele – atât la plecare, cât și la revenire, atunci când au adus banii, se spune într-un comunicat al poliției.

Persoanele ar fi avut rol de cărăuși, astfel încât autoritățile „să nu cunoască originea și scopul folosirii acestor bani”.

Banii au fost „indisponibilizați în calitate de probă” în dosarul penal, iar telefoanele mobile ale presupușilor cărăuși au fost, de asemenea, ridicate „pentru cercetare”.

Acțiunile de urmărire penală continuă, în vederea stabilirii originii și destinației banilor, timp în care persoanele beneficiază de prezumția nevinovăției și garanții procedurale, potrivit legii, notează sursa citată.

Pe 22 aprilie, poliția a confiscat peste un milion de dolari în timpul perchezițiilor de la Aeroport, după revenirea de la Moscova a susținătorilor oligarhului fugar Ilan Șor, care au participat la lansarea blocului politic pro-rus „Victorie”.

Oamenii legii afirmă că zeci de persoane ce reveneau din Federația Rusă au fost plătite de „o grupare criminală” pentru a aduce bani în țară. În cadrul operațiunii au fost efectuate 135 de percheziții la aeroport și 27 la domiciliile unor persoane vizate, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.

Sumele de bani pe care persoanele încercau să le aducă în Moldova nu depășeau 10 mii de euro – suma maximă ce nu trebuie declarată vameșilor la intrarea în țară. Cărăușii, consideră Poliția, primeau recompense de 300-500 sute de dolari.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG