Propaganda și manipulările prin fake news, promovate prin eforturi directe sau indirecte de Moscova în Europa de Est, inclusiv în România și Republica Moldova, diferă foarte mult în funcție de țară, se afirmă în Raportului anual al organizației Expert Forum, pentru că ele trebuie să țină cont de doi factori foarte importanți: deschiderea mediului socio-cultural față de Rusia și voința politică locală de a contracara propaganda.
„În România, condițiile de mediu sunt contrastante cu Moldova, nu avem factori favorizanți, nu poți să faci propagandă în limba rusă în România, nu ai televiziuni și rețele sociale rusești. Însă este foarte clar că voința politică de acum de a contracara propaganda este zero, nu avem nimic. Totul este un efort privat. Dimpotrivă, ai tot felul de actori parastatali, unde influența rusă proliferează. La nivel guvernamental, fake news este unul dintre principalele instrumente de guvernare. Că preiei teme de pe Sputnik sau le inventezi aici...”, a explicat Sorin Ioniță, membru al Expert Forum.
În România și Moldova, deschiderea politică pentru propagandă este foarte mare, iar partidele de guvernământ au preluat chiar din practicile de propagandă și fake news ale Rusiei. „În ambele țări s-a găsit un network de trolli, de conturi care aveau un comportament coordonat inautentic, adică pretindeau că sunt altcineva decât sunt și, pe baza aceasta, s-au suspendat pagini. În mare parte, în ambele țări, aceste rețele erau de fapt activiștii principalului partid de guvernare – pilonii regimului, adică Partidul Democrat din Moldova, oameni din administrația de stat și de partid, și la fel în România, oameni atașați partidului (PSD – n.r.), contractori și subcontractori, organizații de tineret”, a mai explicat Sorin Ioniță.
El se referă la operațiunea recentă a Facebook, din februarie 2019, când peste 360 de conturi de pe rețeaua socială, care aveau în total peste 800.000 de urmăritori, au fost dezactivate, pentru că erau false și se coordonau în a distribui conținut, deseori care provenea de pe canalele oficiale de propagandă ale Moscovei, precum Sputnik.
În Republica Moldova, operațiunea a dus la închiderea a 168 de profile false, 28 de pagini și opt profile de Instagram, multe dintre ele foarte active în campania electorală pentru alegerile parlamentare din februarie, și care s-au dovedit că aveau legătură cu partidul de guvernare PDM, al oligarhului Plahotniuc. În România, au fost închise 31 de pagini și profile de Facebook, organizate în jurul PSD, arată raportul Expert Forum pe anul 2019.
Există regimuri care îmbrățișează propaganda, construiesc fake news pentru interese proprii. Propaganda și manipularea sunt fațeta retorică a proastei guvernări, pentru a acoperi probleme.Sorin Ioniță, Expert Forum
Astfel, în funcție de terenul social propice pentru propaganda Rusiei și de permisivitatea politică a puterii politice locale, se văd diferențe mari de la țară la țară. În România, se face propagandă „subtilă, prin ricoșeu”, arată raportul Expert Forum. Și aceasta pentru că, deși voința guvernului de a combate propaganda „este zero” - după cum spune Sorin Ioniță - mediul structural al României nu este favorabil Rusiei.
În Moldova, lucrurile stau diferit: puterea politică este la fel de deschisă la propagandă și nu o combate în vreun fel, însă mediul structural al societății moldovene este deschis la Rusia. În Ucraina, puterea combate propaganda, însă mediul social este deschis Rusiei. În schimb, în țările baltice, și puterea combate activ propaganda, și mediul structural al țărilor nu este favorabil Rusiei.
Înainte de alegeri, patru mari teme de propagandă ale Rusiei la București
În România există deja „subiecte-fanion”, care au devenit după 2011 favoritele agendei de propagandă de la Kremlin și care se vor înteți în preajma alegerilor din 2019, arată raportul Expert Forum.
- „Tema globală Soros – „statul paralel” (cu versiunea Gulen în Turcia), valori culturale („problema LGBT”), imigraţie”
- „Stat de rangul doi, umilire naţională, tratament dublu în UE – conectat cu „meme” generice de „food scare””(un subiect favorit al președintelui PSD Liviu Dragnea a fost recent presupusa „otrăvire” a alimentelor venite dinspre Vest, în România).
- „Costurile mari ale NATO şi ale sistemului de securitate; riscurile prezenţei militare SUA în regiune („poluare nucleară”, risc militar).”
- „Discursul anti-UE de tip post-colonial: acapararea pieţelor, blocarea investiţiilor, portul Constanţa vs. Schengen”.
Cum diferă funcționarea propagandei ruse de la țară la țară: România, Moldova, Ucraina, Polonia, țările baltice
„Regiunea este foarte eterogenă, nu putem vorbi de influența rusă în toată regiunea, ca atare. Contextul local în fiecare țară este crucial. Cultura, istoria, atitudinile profunde sunt cruciale. Sunt țări ca Polonia și România, instinctiv rusofobe, unde orice asociere cu Kremlin, Putin, Rusia, dă prost.
Există țări unde nu dă prost sau sunt cel puțin neutre, cum sunt Slovacia, Ungaria, unde nu ești mort politic, cum ești în Polonia, dacă ești asociat politic cu Kremlinul sau cu vreun politician rus.
Sunt și țări mai curând pozitive, cum este Bulgaria, și țări foarte complexe, cum este Moldova, unde genul acesta de atitudine profundă divide societatea”, a explicat Sorin Ioniță cum funcționează un prim factor de diferențiere.
Alți factori importanți care afectează funcționarea propagandei ruse sunt prezența într-o țară a unei comunități rusofone importante, precum în Letonia, Estonia, Moldova, Ucraina, dar și cunoașterea de către populație a limbii ruse, pe scară largă, ca a doua limbă. „E foarte important, pentru că creează spațiu de transmitere a mass media rusești. Federația Rusă înseamnă un spațiu comercial de media imens, extrem de profesionist tehnic, există programe făcute pentru o piață mare, de la entertainment, muzică, filme, show-uri și chiar și știri făcute foarte bine tehnic vorbind”, a mai arătat Sorin Ioniță, la lansarea raportului Expert Forum.
Spre exemplu, în Republica Moldova, un studiu din 2018, citat de raportul Expert Forum, arăta că știrile internaționale sunt consumate de moldoveni din următoarele surse: 66% de la televiziuni rusești, 21% de la televiziuni controlate de oligarhul Vladimir Plahotniuc, care era apropiat de Moscova, 10% de la televiziuni locale „independente” și 2% de la televiziuni din România. Rezultatul: cel mai popular lider internațional în Republica Moldova, în 2016, era Vladimir Putin, cu peste 60%, urmat la mare distanță de Angela Merkel și de Klaus Iohannis.
„Este un rezultat al expunerii continue la această viziune despre lume și viață. Acolo, propaganda se construiește pentru public rus, pe canale rusești, nu se face ca pe vremea lui Ceaușescu, se face mult mai subtil și mult mai productiv”, explică Sorin Ioniță.
De asemenea, în Moldova funcționează nestingherit rețelele sociale rusești Vkontakte și Odnoklassniki (OK.ru), controlate de companii din Rusia, care au obligația să pună conținutul și bazele de date la dispoziția serviciului secret FSB, conform celor de la Expert Forum. Țări pecum Ucraina sau balticele le-au interzis. Aceste rețele de socializare au promovat conținut care s-a viralizat în preajma alegerilor din februarie, de la Chișinău, conform Expert Forum.
Propaganda Rusiei nu funcționează „ca o mașinărie, ci ca un ecosistem”
„Nu există ordine formale, ci o direcție generală de acțiune pe care toată lumea o înțelege. Asta permite centrului puterii, adică lui Vladimir Putin, să păstreze deniability – adică distanța față de operațiunile concrete, care pot fi puse mereu în sarcina altcuiva, atunci când ceva iese prost”, arată raportul Exprt Forum.
Un ecosistem presupune existența unor actori, fie ei firme, indivizi structuri parastatale, care acționează în aceeași direcție. În România, Expert Forum dă exemplul ideologului Aleksandr Dughin, apropiat de Kremlin, care și-a construit aici o rețea de influență, printre diverși politicieni și lideri de opinie care împărtășesc euro-scepticismul, anti-occidentalismul sau au legături cu fosta Securitate, sunt nostalgici sovietici sau simpatizanți legionari. Expert Forum dă exemplu și aplecarea fostului premier Adrian Năstase în această direcție, evidentă după eliberarea sa din închisoare.
