O nouă programă școlară, în dezbateri
În luna mai, Ministerul Educației a lansat pentru consultări conceptul unui nou curriculum național. Noutatea principală pe care o aduce proiectul este că elevii vor avea doar câteva obiecte obligatorii și vor putea să le aleagă pe celelalte, în funcție de preferințele și planurile lor de viitor. Școlile vor putea aplica un plan-cadru comun sau opta pentru unul de alternativă, diversificând astfel oferta educațională.
Ceea ce a stârnit cele mai aprinse discuții a fost faptul că, în primele clase de gimnaziu, fizica, chimia și biologia nu vor mai fi predate ca materii separate, ci vor fi integrate în una singură, „Știința”, după modelul unor țări europene.
Mai mulți profesori de fizică, chimie și biologie care au participat la dezbaterile organizate de minister au spus că un pedagog nu poate preda trei științe diferite, chiar și dacă face cursuri de recalificare. Unii s-au speriat că vor pierde din numărul de ore.
Și unii directori de școli s-au arătat sceptici, spunând că, astfel, calitatea studiilor va avea de suferit și amintind de deficitul de profesori la științele exacte.
Ministrul Educației, Dan Perciun, a spus recent că, pe lângă experții care au consultat ministerul la elaborarea conceputului, vor fi aleși și peste o sută de profesori, care vor avea o misiune similară.
Potrivit lui, profesorii selectați vor veni cu un raport de evaluare și, până la finele anului 2025, va fi creat un document nou, iar în 2026 vor avea loc noi runde dezbateri. Peste un an, adică în 2027, ar trebui să existe un curriculum și manuale noi.
Condiții mai aspre la examenele de clasa a IX-a
În iulie, ministrul Educației, Dan Perciun, a anunțat că în 2025 examenele de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în centre raionale de examene, după modelul celor de Bacalaureat, și nu în școli, iar lucrările scrise de elevi vor fi evaluate în mod centralizat, și nu la nivel de raion.
Decizia a fost luată după ce, în sesiunea din vară, au fost depistate mai multe încălcări: testele rezolvate au ajuns pe rețelele sociale, mai mulți elevi au fost prinși copiind sau notele au fost majorate nejustificat.
Recent, însă, ministrul și-a revizuit propunerea. Perciun a explicat că, după mai multe discuții cu directorii de școli și direcțiile raionale, s-a renunțat la ideea cu centrele de examene. Șefa Direcției educație din Leova, Aliona Carafizi, a spus Europei Libere că asta ar fi implicat niște cheltuieli prea mari.
Totuși, toate testele vor fi verificate centralizat, la Chișinău, iar circa o mie de persoane vor monitoriza desfășurarea examenelor. Asta pentru că, potrivit lui Perciun, toate gimnaziile au o rată de promovabilitate aproape de 100% și „lucrurile arată foarte bine pe hârtie, dar în realitate nu e chiar așa”.
De asemenea, peste 6.000 de absolvenți de clasa IX-a vor beneficia de ore suplimentare gratuite, pentru a se pregăti de examenul la matematică.
La sfârșitul lui noiembrie, elevii claselor a VIII-a și a IX-a din 32 de raioane și din municipiile Bălți și Chișinău au susținut, în premieră, teste de evaluare a competențelor la limba și literatura română și la matematică. Autoritățile vor să vadă care sunt temele la care întâmpină dificultăți elevii și care vor fi predate la meditații gratuite.
Telefoanele mobile, interzise la lecții
O lege care interzice folosirea telefoanelor mobile și altor echipamente de comunicații electronice la ore a fost votată în lectură finală de deputați pe 13 decembrie. Elevii le vor putea folosi doar în pauze, în scop educațional, la decizia profesorilor, în situații de urgență sau în cazul elevilor cu necesități speciale.
Autoritățile spun că gadgeturile distrag atenția elevilor. În plus, în acest fel, vor să-i protejeze pe copii de hărțuirea cibernetică. Modificarea a fost susținută de părinți și profesori. La un sondaj realizat în această toamnă, pe un eșantion de peste 7.000 de persoane, majoritatea s-au pronunțat pentru interzicerea telefoanelor mobile la ore.
Regulile de utilizare urmează să fie aprobate de Ministerul Educației, însă, unele școli deja au adoptat această practică. În timpul lecțiilor, elevii își lasă telefoanele în niște boxe speciale.
Rețeaua „școlilor model”
În februarie, Ministerul Educației a anunțat că va crea o rețea de 35 de „școli model”: câte una în fiecare raion, în municipiile Chișinău și Bălți și în autonomia găgăuză. Unele școli ar urma să fie reconstruite sau dotate cu echipamente moderne, altele – construite de la zero și ar trebui să atragă elevi din localitățile mici din împrejurimi, oferindu-le condiții de studii mai bune.
- Te-ar putea interesa și: Sere inteligente și terenuri de sport multifuncționale. Ministerul Educației prezintă proiectul școlilor model
La aproape un an, proiectul a avansat mai mult pe hârtie. Autoritățile, împreună cu directorii școlilor și arhitecții, elaborează planurile de reconstrucție a clădirilor. La această etapă se află cam jumătate din viitoarele „școli model”. Părinții care vor accepta să-și înscrie copiii la aceste instituții vor primi câte o indemnizație lunară de 1.000 de lei, timp de 2 ani.
Proiectul costă circa 70 de milioane de euro, majoritatea investițiilor vin de la partenerii externi ai R. Moldova.
Mai mulți tineri profesori angajați, dar nu suficienți
În anul de studii 2024-2025, în școlile din R. Moldova au fost angajați 407 absolvenți ai specialităților pedagogice. Cifra este cu 15% mai mare față de anul 2023 și cu 35% decât media pentru ultimii 5 ani – un „număr record”, potrivit ministrului Educației.
Vezi aici povestea unei tinere care a revenit, după facultatea din România, ca profesoară în liceul în care a învățat
Sistemul de învățământ din R. Moldova se confruntă, însă, în continuare cu o criză acută de cadre didactice, în special la științele exacte. Salvarea a venit și în acest an de la profesorii pensionari sau de la cei care predau câteva discipline. Pentru cei din urmă, au fost organizate cursuri gratuite de recalificare.
Totodată, în acest an, autoritățile au întreprins mai multe măsuri pentru a atrage tinerii în sistemul educațional: au majorat până la 200.000 de lei indemnizația pentru profesorii debutanți; au dublat bursele și au scos la concurs mai multe locuri cu finanțare de la bugetul de stat pentru studenții de la specialitățile din domeniul educației; au făcut o campanie de promovare a profesiei de profesor. Totuși, nici în acest an Pedagogia nu a fost în topul preferințelor la admiterea în universități.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
