Deși Joe Biden rămâne președinte SUA până pe 20 ianuarie, atenția liderilor mondiali se îndreaptă deja mai degrabă spre succesorul său.
Trump a avut o întâlnire la Paris cu președintele francez, Emmanuel Macron, și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre negocieri care să pună capăt războiului de trei ani dintre Ucraina și Rusia.
În același timp, președintele ales a șocat opinia publică globală declarând pe rețele sociale că nu va interveni în criza din Siria: „NU ESTE LUPTA NOASTRĂ,” a scris el, folosind majuscule pentru a sublinia poziția.
Tot Trump l-a primit neanunțat pe premierul canadian Justin Trudeau la reședința sa din Mar-a-Lago, Florida. Trudeau a venit să discute despre amenințarea impunerii de către SUA a unui tarif de 25% asupra mărfurilor din Canada și Mexic, însă nu a obținut nicio asigurare din partea lui Trump.
Diferențe de gândire, inclusiv între republicani
Tranziția rapidă a influenței de la Biden la Trump scoate în evidență diferențele filosofice dintre cei doi lideri. Dacă Biden s-a poziționat ca un susținător al cooperării internaționale și al rolului indispensabil al Statelor Unite pe scena globală, Trump promovează un mesaj clar: „America First” (America, mai întâi).
Această schimbare determină capitalele lumii să se recalibreze pentru a se adapta la viitoarea administrație.
În timp ce administrația Biden grăbește trimiterea de arme către Ucraina înainte de schimbarea puterii, Trump cere un „armistițiu imediat” între Kiev și Moscova, semnalând o potențială schimbare radicală în politica americană față de conflict.
- Te-ar putea interesa și: Zelenski spune că a discutat cu Trump și Macron despre o „pace justă”
Politica externă a lui Trump și echipa sa în formare, care este diversă, reflectă o fragmentare a viziunilor din interiorul Partidului Republican.
Conform analiștilor, aceste viziuni se împart în trei direcții: unii susțin o abordare tradițională, favorizând cheltuieli militare mari și sprijin continuu pentru Ucraina, alții cer limitarea angajamentelor militare americane și sunt sceptici față de alianțele internaționale, în timp ce o a treia categorie consideră că principala amenințare este China și propun o realocare a resurselor pentru a contracara influența Beijingului.
Factorul Musk
Reacțiile liderilor internaționali reflectă adaptarea rapidă la noul stil de conducere care se profilează la Washington. Emmanuel Macron i-a oferit lui Trump un loc de onoare la ceremonia de redeschidere a Catedralei Notre Dame, iar Justin Trudeau a demonstrat o deferență neobișnuită în vizita sa la Mar-a-Lago.
În același timp, relațiile dintre Trump și miliardarul Elon Musk sugerează o dinamică nouă în politica americană. Musk a fost văzut la ceremonii oficiale și a purtat discuții cu ambasadorul Iranului la ONU, ceea ce a ridicat întrebări despre încălcarea Legii Logan, care interzice cetățenilor neautorizați să negocieze cu guverne străine.
Deși Trump se concentrează pe priorități interne, precum deportarea în masă a imigranților fără acte și reforma guvernamentală, crizele internaționale ar putea forța o schimbare a agendei.
Escaladarea violențelor în Orientul Mijlociu, situația ostaticilor din Gaza și relațiile tensionate cu China sunt doar câteva dintre dosarele fierbinți care îl așteaptă.
Întrebarea rămâne: va reuși Trump să își impună viziunea „America First” într-o lume din ce în ce mai complexă sau va fi constrâns de urgențele geopolitice să adopte un stil mai pragmatic?
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
