Linkuri accesibilitate

File din istoria onoarei evreiești


„Cea mai dificilă luptă dintre toate este cea cu noi înșine. Haideți să nu ne obișnuim și acomodăm la aceste condiții. Cel care se adaptează încetează să mai distingă între bine și rău. El devine un sclav prin trup și suflet. Indiferent de ce ți se poate întâmpla, adu-ți aminte întotdeauna: Nu te adapta! Revoltă-te împotriva realității!”. Mordechai Anielewicz s-a născut în orășelul Wyszków, lângă Varșovia, Polonia, în anul 1919. După ce a absolvit școala secundară, Anielewicz s-a alăturat mișcării sioniste și a devenit organizator cu normă întreagă al acesteia. Atunci când armata germană a invadat Polonia în septembrie 1939, Anielewicz a reușit să scape în România.

În octombrie 1939, Schutz Staffeinel (SS) a început să deporteze evreii care trăiau în Austria și Cehoslovacia către ghetourile din Polonia. Transportați în vagoane de tren sigilate, foarte mulți dintre ei au murit pe drum. Cei care au supraviețuit călătoriei au putut auzi din gura lui Adolf Eichmann, șeful Departamentului Afacerilor Evreiești al Gestapo-ului, următoarele cuvinte: „Nu există niciun apartament și nicio casă – dacă vă construiți casele voastre, veți avea un acoperiș deasupra capului”.

În Varșovia, toate cele douăzeci și două de intrări în ghetou au fost închise. Autoritățile germane au permis unui Consiliu Evreiesc (Judenrat) din douăzeci și patru de oameni să-și formeze propria poliție spre a menține ordinea și siguranța în ghetou. De asemenea, Judenrat era răspunzător cu organizarea batalioanelor de muncă cerute de autoritățile germane. Condițiile din ghetoul Varșoviei erau într-atât de rele încât, între 1940 și 1942, aproximativ 100.000 de evrei au murit de foamete și boli.

Anielewicz s-a întors la Varșovia, acolo unde a încercat să organizeze rezistența împotriva ocupației naziste și, în noiembrie 1942, a fost ales comandant-șef al Organizației Evreiești de Luptă din ghetou.

Între 22 iulie și 3 octombrie 1942, circa 300.000 de evrei au fost deportați din ghetoul Varșoviei în lagărele de exterminare. Informațiile despre ce se petrecea acolo au ajuns înapoi în ghetou la acei oameni și s-a decis opoziția față de oricare viitoare încercări de deportare. În ianuarie 1943, Heinrich Himmler a ordonat ca Varșovia să fie „curățată de evrei” până la ziua de naștere a lui Hitler, pe 20 aprilie.

Anielewicz juca de acum un rol proeminent în organizarea rezistenței din Varșovia. Pe 19 aprilie 1943, Waffen-SS pătrundea în ghetou. Deși aveau doar două mitraliere, cincisprezece puști și cinci sute de pistoale, evreii au deschis focul asupra soldaților. Tot ei i-au atacat cu grenade și bombe incendiare. Germanii au suferit pierderi importante în prima zi iar comandantul militar al Varșoviei, generalul de brigadă Jürgen Stroop a ordonat retragerea. El a dat mai apoi ordinul incendierii tuturor clădirilor din ghetou.

Pe măsură ce oamenii fugeau din calea flăcărilor, erau prinși, aliniați și deportați către lagărul de exterminare de la Treblinka. Luptătorii din ghetou au continuat să se lupte din beciurile și din podurile caselor varșoviene. Pe 8 mai, germanii foloseau gaze toxice împotriva insurgenților din ultimul bunker fortificat. Aproape o sută de bărbați și femei au scăpat prin canalizare, dar restul au fost uciși de gaz, inclusiv Mordechai Anielewicz...

* Opiniile exprimate în acest material aparțin autorului și nu sunt neapărat ale Europei Libere.

Vladimir Tismaneanu locuiește la Washington, este profesor de științe politice la Universitatea Maryland, director al Centrului pentru Studierea Societăților Post-comuniste . Din 1983, colaborator constant al postului de radio Europa Liberă, în ultimii ani autorul unui blog de istorie a comunismului și nu numai.

Autor a nenumărate cărți de istorie a comunismului și a perioadei postcomuniste.

A condus Comisia Prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste din Romania – al cărei raport final a fost prezentat președintelui Traian Băsescu în Parlament, pe 18 decembrie, 2006. Un an mai târziu a co-editat cu istoricii Dorin Dobrincu și Cristian Vasile publicarea raportului la editura Humanitas Intre februarie 2010 si mai 2012, Președinte al Consiliului Științific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER).

Opiniile autorului nu reflectă, neapărat, poziția Europei Libere.

XS
SM
MD
LG