De anul trecut partidele politice sunt finanțate de la bugetul de stat în funcţie de rezultatele obţinute la ultimele alegeri. Asociaţia Promo-Lex, care a monitorizat ultimele scrutine electorale, a calculat că subvenția de aproape 38 de milioane de lei alocată în 2016 constituie 40% din cheltuielile totale ale partidelor. Corespondenta noastră s-a uitat pe banii folosiţi de formațiunile politice şi ne spune pe ce s-au dus fondurile contribuabililor.
Apariția noii surse de venituri a făcut posibilă acoperirea din fondurilor publice a tuturor sau aproape tuturor cheltuielilor curente suportate de unele partide, precum Partidul Liberal Reformator şi Partidul Popular Republican. Când vine vorba despre partide parlamentare, banii contribuabililor constituie între 50% si 80% din cheltuieli, se arată în analiza financiară efectuată de Cornelia Călin, unul dintre experţii Asociaţiei Promo-Lex.
Partea leului din cheltuielile raportate de partide în 2016 revine capitolului promovării: - în mass-media, publicitatea stradală sau materiale promoționale. Alte capitole care absorb mulţi bani publici este arenda şi întreținerea sediilor, plus cheltuielile de personal sau salariile.
Chiar dacă au remarcat progrese la capitolul transparenţa cheltuielilor partidelor, autorii studiului au spus că există multiple cazuri de completarea inadecvată şi lacunară a rapoartelor. Una dintre probleme este faptul că norma legală conţine termeni vagi, ce face ca rapoartele anuale să fie să fie mai simpliste faţă de rapoartele din perioada campaniilor electorale. Prin urmare, este de presupus că sunt şi alte cheltuieli care nu se regăsesc în rapoartele financiare anuale, a afirmat Cornelia Călin.
„Promo-Lex a estimat un cuantum 4,5 milioane de lei de cheltuieli care nu au fost raportate. Asta este doar vârful aisbergului, pentru că noi înțelegem capacitatea noastră de a vedea absolut tot ce s-a întâmplat pe parcursul unui an este destul de mică, pentru că cunoaștem foarte bine de multe ori datele din rapoarte sunt de bifă. S-au organizat 180 de evenimente de un anumit partid. Pentru aceste 180 de evenimente cheltuieli de transport minim atâtea au fost, atâţia oameni au muncit, atâţia artişti au prestat servicii, atâtea tricouri au fost utilizate, atâtea steaguri…”
Europa Liberă: Daţi de înţeles că mitinguri gen 1 Mai şi 9 Mai nu se regăsesc în rapoarte.
„Costă bani. N-avem de unde să ştim. S-au declarat anumite cheltuieli, dar oricum noi am estimat şi altele. Deci, dacă cuantumul estimat de noi pe acele marşuri este mai mare decât ce s-a raportat, atunci diferenţa este cheltuială neraportată”.
Europa Liberă: Modalitatea partidelor de a-şi ascunde aceste cheltuieli sunt nişte rublici vagi?
„Cu siguranţă, şi nu poţi să şti pe ce s-a cheltuit banul: pe concert sau pe marş, sau pe aducerea artistului?”
Comisia Electorală Centrală este autoritatea care centralizează inclusiv rapoartele anuale ale partidelor politice, anterior de aceste dări de seamă se ocupa Ministerul Justiţiei. Preşedinta Comisiei Electorale Centrale, Alina Russu, a spus că analiza ultimului scrutin a demonstrat că se impun intervenții de ordin legislativ. De asemenea, ea s-a arătat convinsă că îmbunătățirea transparenței cheltuielilor partidelor politice va duce la combaterea corupției.
„Noi examinăm rapoartele financiare a partidelor politice după care le vom dezbate în cadrul şedinţei Comisiei Electorale Centrale şi vom adopta hotărâre vizavi de aceste rapoarte. Unde vor fi constatate anumite încâlcări ele se vor regăsi în hotărâre. Atunci când este dorinţa partidului politic de a reflecta cheltuielile eu cred că cu uşurinţă va identifica un compartiment unde să reflecte”.
Trebuie sau să fie salariazaţi din banii publici cei din stafurile de partid, este o altă dilemă pentru experţi din domeniul electoral. Membru CEC Andrei Volentir a spus că ar fi o tendinţă îngrijorătoare.
„Intenția legiuitorului a fost alta: de a ajuta partidele politice să-şi dezvolte democrațiile interne, dar nu de a le transforma în, hai să zic aşa, instituţii bugetare care să dispună de un staf de funcţionari. Eu cred că legiuitorul ar trebui să revină asupra acestor norme şi, cel puţin, să plafoneze în anumite procente câţi bani pot fi alocaţi pentru salarizare. Or putem ajunge la o situaţia când un partid politic să aibă o armată de funcționari neavând de fapt o armată de membri”.
Directorul de programe de la Asociaţia Promo-Lex, Pavel Postică, a afirmat că preferă salarizarea oficială a persoanelor angajate în activitatea partidelor politice decât traficul de influență, promiterea unor funcţii publice sau plăţi neoficiale. De asemenea, Pavel Postică a cerut ca cel puţin 20% din fondurile publice care ajung în visteria partidelor să fie alocate promovării egalităţii de gen şi altor programe de educare.
