„Este o evoluţie pe care noi nu ne-o doream, dar pentru care suntem pregătiţi”, a declarat ministrul suedez de Externe, Tobias Billström.
Se credea că Helsinki și Stockholm se vor alătura Alianței împreună, dar Turcia a opus un veto temporar primirii Suediei, pe motiv că găzduiește teroriști kurzi.
Președintele Finlandei, Sauli Niinistö, a apărat duminică, 19 martie, decizia țării sale de a accepta ratificarea Turciei pentru a intra în NATO, lăsând deoparte Suedia, țară care se află și ea în proces de aderare la Alianță.
„Ar fi trebuit oare să refuzăm ratificarea Turciei? sună absurd”, a spus Niinistö, într-un interviu acordat televiziunii finlandeze, revenind în țara sa după ce a asistat la anunțul de la Ankara al președintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a dat undă verde intrării Finlandei.
Potrivit președintelui finlandez, o eventuală respingere ar fi creat „o situație foarte dificilă”, în timp ce Finlanda are acum în față ratificarea atât de către Turcia, cât și de către Ungaria, celălalt membru NATO care are o decizie în așteptare.
Turcia lui Recep Tayyip Erdogan și Ungaria lui Viktor Orbán sunt singurele două țări membre în NATO (din cele 30) ale căror parlamente încă nu au aprobat aderarea celor două țări nordice la NATO. (Asta a și determinat de altfel parlamentul Finlandei să voteze la începutul lunii o rezoluție prin care țara poate acum adera singură, fără Suedia, la Alianța Nord Atlantică, dat fiind că opoziția lui Erdogan este mai ales îndreptată împotriva Suediei.)
De altfel, parlamentul maghiar a fixat vineri pentru 27 martie ratificarea candidaturii Finlandei, precizând însă că situația Suediei va fi tranşată „mai târziu”, cum a spus-o purtătorul de cuvânt al guvernului.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a salutat vineri dorinţa Turciei de a ratifica aderarea Finlandei la Alianţă şi a pledat și pentru o ratificare a aderării Suediei „cât mai repede posibil”.
Suedia susţine că face „tot” ceea ce este cuprins în memorandumul de acord cu Turcia, negociat în iunie la Summitul de la Madrid, a afirmat ministrul de externe Billström.
„Facem tot ce este înscris în acest memorandum, nu facem nimic mai puţin şi nu facem nimic mai mult decât ce se află în el”, a spus ministrul suedez.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan afirmă însă că nu există „nicio măsură pozitivă adoptată de Suedia în privinţa listei de terorişti”, invocând „peste 120” de cereri de extrădare formulate de Ankara.
Guvernul de la Stockholm nu încetează însă să repete că în Suedia justiţia, iar nu guvernul, posedă ultimul cuvânt în privinţa extrădărilor.
Data ratificării de către Ankara a aderării Finlandei nu este cunoscută, însă Erdogan şi-a exprimat „speranţa” că acest lucru se va întâmpla până la alegerile ce vor avea loc pe 14 mai în Turcia.
Turcia spune că ar putea totuși aproba intrarea Suediei în NATO până în vară
Totuși, se pare că Turcia ar putea aproba în cele din urmă cererea Suediei de a intra în NATO înaintea summitului alianței ce va avea loc în luna iulie la Vilnius, cum a declarat luni ministrul de Externe turc, Mevlut Cavușoglu, citat de agenția rusă TASS.
Vorbind la Ankara alături de omologul său finlandez Sauli Niinistö, Erdogan a declarat că Helsinki a obținut aprobarea Turciei după ce a luat măsuri concrete pentru a-și respecta promisiunile de a acționa împotriva a ceea ce Ankara consideră a fi teroriști.
Cât despre Suedia, tensiunile dintre Ankara și Stockholm au fost amplificate și de un protest ce a avut loc pe 21 ianuarie în capitala Suediei și în timpul căruia a fost ars un exemplar al Coranului, un gest ce a atras o reacție furioasă din partea Turciei.
