„Vom oferi sprijinul nostru pentru aderarea Finlandei și Suediei la NATO”, a anunțat Fidesz. Partidul, împreună cu un aliat politic mai mic, controlează peste două treimi din locurile din parlamentul Ungariei.
Declarația a fost făcută în contextul în care legislatorii au deschis o dezbatere îndelung amânată privind ratificarea aderării celor două țări nordice, care au solicitat să se alăture alianței cu 30 de membri anul trecut, după invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina. Se așteaptă ca legislatorii să dea un vot final în a doua jumătate a lunii martie.
NATO are nevoie de unanimitate între membrii săi pentru admiterea altor țări în rândurile sale și, cu toate că majoritatea acestora, inclusiv Statele Unite, au susținut imediat și necondiționat aderarea Finlandei și Suediei, Turcia și Ungaria nu și-au dat încă acceptul.
„Este o decizie complexă, cu consecințe serioase, așa că este necesară o analiză atentă”, a afirmat pe Facebook președinta Ungariei, Katalin Novak, la 1 martie, înainte de începerea dezbaterii în legislativul dominat în proporție covârșitoare de partidul Fidesz al premierului naționalist de dreapta Viktor Orban.
Turcia se opune aderării Suediei, despre care spune că a oferit protecție grupărilor kurde considerate la Ankara drept organizații teroriste, în timp ce Ungaria spune că aderarea celor două țări nordice trebuie analizată cu atenție, fără a exprima vreo preocupare specială.
Dar săptămâna trecută, Orban, care are o relație apropiată cu președintele rus Vladimir Putin, s-a plâns pentru prima dată că cei doi aspiranți la NATO diseminează ceea ce el a numit minciuni despre starea democrației și a statului de drept în Ungaria.
Ungaria, în vizorul UE pentru derapaje autoritariste
Sub conducerea lui Orban, care se află la putere din 2010, Ungaria, membră a UE și NATO, a cunoscut o alunecare accelerată spre autoritarism și o corupție generalizată care a determinat în noiembrie propunerea ca fondurile de miliarde de euro alocate Budapestei să fie înghețate. Blocul celor 27 de membri a cerut ca Ungaria să aplice reforme credibile în domeniul statului de drept și al luptei împotriva corupției dacă dorește ca banii să fie deblocați.
De asemenea, Orban i-a antagonizat pe oficialii Uniunii Europene prin criticile sale repetate la adresa sancțiunilor UE care vizează Rusia pentru războiul din Ucraina și prin încercările sale continue de a împiedica punerea în aplicare a unor noi măsuri punitive împotriva Moscovei.
În interviul său obișnuit de vineri la radioul public, Orban a declarat pe 24 februarie că, deși este în favoarea acceptării celor doi noi membri, este de acord și cu legislatorii mai radicali care spun vag că lucrurile nu ar fi în ordine. „Cealaltă parte spune că ar trebui să avem o discuție cu acești finlandezi și suedezi de treabă, pentru că nu este corect să ne ceară să îi acceptăm în timp ce ei răspândesc minciuni flagrante despre Ungaria, despre statul de drept din Ungaria, despre democrație, despre viața de aici”, a declarat Orban la Radio Kossuth.
Novak, a cărei funcție este, în principal, ceremonială, a afirmat pe Facebook: „Poziția mea este clară: în situația actuală, aderarea Suediei și Finlandei este justificată. Am încredere că Adunarea Națională va lua o decizie înțeleaptă cât mai curând posibil”.
Dar șeful de cabinet al lui Orban, Gergely Gulyas, susținea că dezbaterea ar putea dura ceva timp. „Pe baza procedurii din Ungaria, adoptarea legislației durează aproximativ patru săptămâni, astfel că parlamentul poate avea un vot pe această temă cândva în a doua jumătate a lunii martie", spunea Gulyas pe 25 februarie.
Vara trecută, parlamentul dominat de Fidesz a avut nevoie de doar două zile pentru a aproba o majorare a taxelor pentru întreprinderile mici propusă de Orban, în ciuda amplelor demonstrații de stradă împotriva acestei măsuri.
