Linkuri accesibilitate

Ştiri

FMI oferă Moldovei o asistență suplimentară de peste 260 de milioane de dolari

Fondul Monetar Internațional a decis că acorde R. Moldova o asistență financiară suplimentară de peste 260 de milioane de dolari, pentru a ajuta guvernul să acopere cheltuielile suplimentare provocate de „șocuri negative”, cum este războiul din Ucraina dar și explozia prețurilor la energie și creșterea rapidă a inflației. Banii suplimentari sunt totodată un semnal dar comunității internaționale, în primul rând Uniunii Europene, care-și coordonează și condiționează ajutoarele financiare de existența unui program de cooperare cu FMI.

Volumul total al finanțării FMI pentru R. Moldova se ridică în acest moment la aproape 800 de milioane de dolari (795,72 milioane). Peste 140 de milioane de dolari, informează Mold-Street.md, cu fost debursate imediat petru a ajuta Moldova să facă față problemelor financiare provocate de războiul din Ucraina.

În primele patru luni ale anului, prețurile de consum în R.Moldova au crescut cu peste 15%, iar rata anuală a inflației a ajuns la 27%, ceea ce a determinat Banca Națională să scumpeacă semnificativ creditele și să înăsprească politicele monetare. Măsuri salutate de conducerea FMI.

Vezi ultimele știri

Bursa Regională a Europei Libere

Bursierii regionali ai Europei Libere 2024
Bursierii regionali ai Europei Libere 2024

Europa Liberă a lansat concursul pentru Bursa Regională 2025, program destinat jurnaliștilor începători din Armenia, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Georgia, Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord, Serbia și Ucraina.

Înscrierile pentru programul RFE/RL Regional Reporting Fellowship vor fi deschise până la data de 1 iulie.

Scopul bursei este de a oferi jurnaliștilor aflați la început de drum competențele și expertiza editorială necesare pentru a deveni purtători ai stindardului unei prese profesionale, independente și etice.

Bursa este ghidată de misiunea RFE/RL de a oferi jurnalism corect și independent în sprijinul democrației și al drepturilor omului.

Programul este finanțat printr-un grant din partea Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii.

Bursierul va petrece opt luni în biroul RFE/RL din Chișinău, unde va fi instruit, va contribui la activitatea de zi cu zi a serviciului și va fi îndrumat de o echipă de jurnaliști profesioniști.

În a doua jumătate a programului, acesta va petrece două săptămâni la sediul RFE/RL din Praga, unde va primi o pregătire suplimentară celei din biroul local.

Bursierii vor primi o bursă pe durata celor opt luni de program, un spațiu de lucru plăcut în biroul de la Chișinău al Europei Libere și călătorii plătite la și de la Praga.

Criteriile de eligibilitate sunt:

  • Studii în jurnalism sau într-un domeniu conex;
  • Experiență de cel puțin doi ani în jurnalism;
  • Angajament față de misiunea RFE/RL și intenția de a lucra în țara de origine, acolo unde este posibil.

Dosarul trebuie să includă:

  • Curriculum vitae, inclusiv informații de contact actuale;
  • Scrisoare de motivație;
  • 3 mostre de lucru.

Materialele de candidare pot fi expediate în limba română, dar trebuie furnizată și o copie a CV-ului în limba engleză.

Candidații preselectați vor fi contactați și invitați să participe la un interviu telefonic, online sau în persoană, ca parte a procesului de selecție.

Pentru mai multe detalii și înscriere, click AICI.

Zeci de posturi de știri din UE, interzise în Rusia - printre ele, trei televiziuni din România

Măsura este o consecință a represaliilor Uniunii Europene împotriva mai multor instituții de presă rusești, susține ministerul rus de Externe.
Măsura este o consecință a represaliilor Uniunii Europene împotriva mai multor instituții de presă rusești, susține ministerul rus de Externe.

Ministerul rus de Externe a interzis zeci de posturi de știri din Uniunea Europeană, printre care și trei canale românești de televiziune: ProTV, Digi 24 și B1TV.

Măsura este o consecință la represaliile Uniunii Europene împotriva mai multor instituții de presă rusești, arată sursa citată, preluată de Reuters.

Uniunea Europeană a suspendat în luna mai distribuția a patru „rețele de propagandă legate de Kremlin” și a interzis drepturile lor de difuzare pe teritoriul blocului european.

Interdicția s-a aplicat împotriva Voice of Europe, agenției de presă RIA și ziarelor Izvestia și Rossiiskaia Gazeta.

Ministerul rus de Externe a răspuns marți (25 iunie), publicând o listă de 81 de instituții media din 25 de state membre UE, precum și posturi paneuropene, ale căror emisiuni a spus că nu vor mai fi disponibile pe teritoriul rus.

Acesta a acuzat publicațiile că „distribuie în mod sistematic informații inexacte” despre ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina.

Agenția de presă Agence France-Presse din Franța, compania de televiziune de stat ORF din Austria, radiodifuzorul irlandez RTE și agenția de știri EFE din Spania se numără printre insituțiile media afectate de decizia Rusiei, alături de multe alte posturi naționale de radio, ziare și Politico.

„Federația Rusă a avertizat în mod repetat, la diferite niveluri, că hărțuirea cu motivații politice a jurnaliștilor autohtoni și interdicțiile nejustificate asupra presei rusești în UE nu vor rămâne fără răspuns”, a spus ministerul de Externe într-un comunicat.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dosarul „Spălătoriei rusești”: judecătorii scoși de sub urmărire penală cer despăgubiri de peste 3,5 milioane de lei

Rolul judecătorilor moldoveni în schema de spălare a banilor ar fi fost să legalizeze decizii de preluare a banilor proveniți din Federația Rusă în calitate de datorii fictive.
Rolul judecătorilor moldoveni în schema de spălare a banilor ar fi fost să legalizeze decizii de preluare a banilor proveniți din Federația Rusă în calitate de datorii fictive.

Judecătorii moldoveni care au fost anchetați pentru complicitate la spălarea a peste 20 de miliarde de dolari din Rusia, dar care ulterior au fost scoși de sub urmărire penală, au cerut statului despăgubiri morale de peste 3,5 milioane de lei, transmite portalul de investigații anticorupție.md.

Unii condamnați, alții achitați în așa-numitul dosar „Laundromat”, 14 foști și actuali judecători au depus cereri de recuperare a daunelor morale.

Ministerul Justiției a declarat pentru portalul Anticoruptie că toate deciziile judecătorești au fost contestate, iar instituția solicită în toate cazurile respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate.

Investigațiile în dosarul „Laundromat” au început în 2016, dar peste patru ani Procuratura Anticorupție i-a scos de sub urmărire penală pe magistrații vizați, invocând lipsa probelor.

Potrivit investigațiilor jurnalistice, operațiunea de „spălare” prin bănci moldovenești a banilor proveniți din surse obscure din Rusia ar fi avut loc între anii 2010-2014. Anchetatorii au evaluat suma la 20 de miliarde de dolari, dar, potrivit experților care au urmărit cazul, ar fi fost vorba de mai mult de 70 de miliarde. Jurnaliștii de la publicația moscovită „Novaia Gazeta”, în colaborare cu rețeaua internațională de investigații OCCRP, scriau în 2017 că banii proveneau din contracte valoroase de la companii de stat rusești, din contrabandă cu produse electronice, produse cu destinație militară sau delapidări bancare.

Rolul judecătorilor moldoveni în această schemă ar fi fost să legalizeze decizii de preluare a banilor proveniți din Federația Rusă în calitate de datorii fictive. După emiterea ordonanțelor de încasare a acestor datorii, sumele treceau prin conturi bancare din Moldova către bănci din Letonia și firme offshore, iar de acolo își pierdeau urma.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Von der Leyen va fi nominalizată pentru al doilea mandat la șefia Comisiei Europene (surse)

Ursula von der Leyen, politiciană germană de centru-dreapta, este o promotoare constantă a extinderii spre Est a Uniunii Europene.
Ursula von der Leyen, politiciană germană de centru-dreapta, este o promotoare constantă a extinderii spre Est a Uniunii Europene.

Se relatează că la negocierile pentru ocuparea posturilor de conducere din UE în lumina alegerilor recente pentru Parlamentul european, liderii europeni s-au pus de acord să o nominalizeze pentru un nou mandat pe președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Agențiile de presă relatează, citând surse apropiate negocierilor, că fostul premier portughez António Costa va fi președintele Consiliului European, în locul belgianului Charles Michel.

Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, va fi noua șefă a politicii externe a UE, în postul ocupat în prezent de Josep Borrell, din Spania.

Acordurile au fost atinse înaintea summitului de joi și vineri al liderilor UE, unde se va decide, printre altele, cine va conduce instituțiile europene în următorii cinci ani.

Ca să fie nominalizată, von der Leyen are nevoie de o „majoritate calificată” a liderilor UE, reprezentând cel puțin 20 de țări și 65% din populația blocului cu 27 de membri.

După nominalizare, ea ar urma să ceară votul unei majorități de membri ai Parlamentului European, în săptămânile următoare.

Președintele Comisiei Europene conduce executivul UE, însărcinat cu elaborarea de noi politici, aplicarea legilor existente și reprezentarea blocului la summituri internaționale importante, ca G7. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Curtea Penală Internațională emite mandat de arestare pentru Șoigu în legătură cu crimele din Ucraina

După ce a fost schimbat la conducerea ministerului Apărării, Serghei Șoigu a primit postul de secretar al Consiliului de Securitate al F. Ruse.
După ce a fost schimbat la conducerea ministerului Apărării, Serghei Șoigu a primit postul de secretar al Consiliului de Securitate al F. Ruse.

Curtea Penală Internațională (CPI) a anunțat marți că a emis mandate de arestare pe numele unor oficiali militari ruși acuzați de atacuri asupra unor ținte civile din Ucraina.

Instanța cu sediul la Haga îi acuză pe fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu și pe șeful de stat major, gen. Valeri Gherasimov, de crime de război și de crime împotriva umanității.

Într-o declarație de presă, CPI spune că mandatele de arestare au fost emise pentru că judecătorii au considerat că sunt motive rezonabile de a se crede că Șoigu și Gherasimov sunt răspunzători pentru „lovituri cu rachete efectuate de forțele armate rusești împotriva infrastructurii electrice ucrainene” începând din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023.

Șeful statului major al armatei ruse, Valeri Gherasimov (stânga), votând împreună cu ministrul Apărării de atunci, Serghei Șoigu, la alegerile prezidențiale rusești, la 15 martie 2024.
Șeful statului major al armatei ruse, Valeri Gherasimov (stânga), votând împreună cu ministrul Apărării de atunci, Serghei Șoigu, la alegerile prezidențiale rusești, la 15 martie 2024.

„În acest interval, forțele armate ruse au efectuat un număr mare de lovituri împotriva a numeroase centrale electrice și sub-stații, în multiple locații din Ucraina”, se mai arată în declarație.

Anul trecut, aceeași instanță a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l în legătură cu deportarea în Rusia a copiilor ucraineni.

Într-o altă evoluție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marți că Rusia a comis încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, teritoriu ucrainean anexat cu violarea legilor internaționale în 2014.

În acest fel, Curtea cu sediul la Strasbourg a dat dreptate Ucrainei, care s-a plâns că Rusia a persecutat sistematic locuitori ai peninsulei ocupate în urmă cu zece ani.

Ambele evoluții juridice – de la CPI și CEDO – au puține șanse de impact real asupra Rusiei, care nu recunoaște instanța de la Haga și refuză să aplice deciziile celei de la Strasbourg. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, eliberat din închisoare

Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, îndreptându-se spre avionul cu care a plecat în Australia, de la Londra, pe 24 iunie 2024.
Fondatorul Wikileaks, Julian Assange, îndreptându-se spre avionul cu care a plecat în Australia, de la Londra, pe 24 iunie 2024.

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, urmează să pledeze vinovat pentru încălcarea legii SUA privind spionajul, ca parte a unui acord care îi va permite să se întoarcă liber în Australia. Acest ultim act juridic pune capăt unui dosar cu notorietate mondială care durează de 14 ani.

Julian Assange, în vârstă de 52 de ani, a fost de acord să pledeze vinovat pentru un singur cap de acuzare legat de conspirație pentru obținerea și dezvăluirea documentelor clasificate ale apărării naționale americane, potrivit documentelor depuse la Tribunalul Districtual al SUA din Insulele Mariane de Nord.

El urmează să fie condamnat la 62 de luni de închisoare - pedeapsă deja executată - la o audiere în insula Saipan, miercuri. Insula din Pacific a fost aleasă datorită refuzului lui Julian Assange de a călători în SUA continentală și pentru poziția sa geografică apropiată de Australia, au spus procurorii, potrivit Reuters.

Assange a părăsit luni închisoarea Belmarsh din Marea Britanie. El a fost eliberat pe cauțiune de Înalta Curte din Marea Britanie și s-a îmbarcat într-o cursă către insula Saipan, a transmis organizația WikiLeaks, într-un comunicat.

După ce va pleda vinovat pentru doar unul dintre multiplele capete de acuzare, Assange va pleca spre Australia, menționează WikiLeaks.

„Julian este liber!!!”, a spus soția sa, Stella Assange, într-o postare pe rețeaua X.

Guvernul australian, condus de premierul Anthony Albanese, a făcut presiuni pentru eliberarea lui Assange, dar a refuzat să comenteze procedurile legale, deoarece acestea erau în curs de desfășurare.

„Prim-ministrul Albanese a fost clar - cazul domnului Assange trenează de prea mult timp și nu există nimic de câștigat prin continuarea încarcerării sale”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Canberra.

Cum a pornit totul

În 2010, WikiLeaks a publicat sute de mii de documente militare americane clasificate privind războaiele Washingtonului din Afganistan și Irak, împreună cu o serie de telegrame diplomatice. A fost considerată cea mai mare scurgere de informații clasificate din istoria militară americană.

Assange a fost pus sub acuzare în timpul administrației fostului președinte Donald Trump pentru publicarea în masă de către WikiLeaks a unor documente secrete americane. Acestea au fost divulgate de Chelsea Manning, fost analist de informații militare americane, care a fost, de asemenea, urmărit penal în temeiul Legii spionajului.

Colecția imensă de 700.000 de documente include telegrame diplomatice și relatări de pe câmpul de luptă, cum ar fi un videoclip din 2007 al unui elicopter american Apache care trage asupra presupușilor insurgenți din Irak, ucigând mai multe persoane, inclusiv doi angajați ai Reuters.

Acuzațiile împotriva lui Assange au stârnit indignare în rândul numeroșilor săi susținători globali. Aceștia susțin că Julian Assange, în calitate de editor al WikiLeaks, nu ar trebui să fie acuzat de infracțiuni care privesc angajații guvernului federal atunci când aceștia fură sau scurg informații către presă.

Mulți susținători ai libertății presei au susținut că acuzarea penală a lui Assange reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare.

„Un acord de recunoaștere a vinovăției ar evita cel mai rău scenariu pentru libertatea presei, dar acest acord prevede că Assange va fi executat cinci ani de închisoare pentru activități în care jurnaliștii se angajează în fiecare zi”, a declarat Jameel Jaffer, director executiv al organizației pentru libertatea de exprimare Knight First Amendment Institute de la Universitatea Columbia, pentru Reuters.

„Va arunca o umbră lungă asupra celor mai importante tipuri de jurnalism, nu doar în această țară, ci în întreaga lume”, a adăugat el.

Un proces de 14 ani

Assange a fost arestat pentru prima dată în Marea Britanie în 2010 pe baza unui mandat european de arestare, după ce autoritățile suedeze au declarat că vor să-l interogheze în legătură cu acuzațiile de infracțiuni sexuale, ulterior retrase. El a fugit la ambasada Ecuadorului, unde a rămas autoizolat timp de șapte ani, pentru a evita extrădarea în Suedia.

El a fost scos afară din ambasadă în 2019 și închis. De atunci, el s-a aflat în închisoarea de maximă securitate Belmarsh din Londra, de unde luptă de aproape cinci ani împotriva extrădării în Statele Unite.

Cei cinci ani de detenție sunt similari cu sentința impusă lui Reality Winner, un veteran al Forțelor Aeriene și fost contractor de informații, care a fost condamnat la 63 de luni după ce a sustras materiale clasificate și le-a trimis prin poștă unei redacții de știri.

În timp ce se afla în Belmarsh, Assange s-a căsătorit cu partenera Stella - o avocată și susținătoare a drepturilor omului cu cetățenie suedeză și spaniolă. Cuplul are doi copii, născuți în timp ce Assange era închis în ambasada Ecuadorului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Siegfried Mureșan: UE trebuie să susțină negocierile de aderare cu R. Moldova prin creșterea sprijinului financiar

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, într-o conferință de presă susținută la Chișinău
Europarlamentarul Siegfried Mureșan, într-o conferință de presă susținută la Chișinău

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a îndemnat instituțiile UE să susțină negocierile de aderare cu Republica Moldova prin creșterea asistenței financiare europene.

Șeful Delegației Parlamentului European pentru relațiile cu Republica Moldova și-a lansat apelul pe 25 iunie, ziua în care la Luxemburg are loc conferința interguvernamentală care marchează deschiderea oficială a discuțiilor de aderare la UE.

Siegfried Mureșan a remarcat, într-un mesaj pe Facebook, „progresele extraordinare” făcute de Republica Moldova, în cei doi ani de când a devenit țară candidată.

„Aceste eforturi trebuie răsplătite de instituțiile UE. De aceea, pe lângă decizia istorică de a începe negocierile de aderare, aștept din partea Comisiei Europene să propună creșterea sprijinului financiar și tehnic pentru Republica Moldova în următoarea perioadă”, a scris el.

Europarlamentarul consideră că Moldova merită un instrument de sprijin asemănător cu cel pe care UE l-a adoptat pentru Ucraina, dar „proporțional cu dimensiunile și nevoile țării”.

„Necesarul financiar de care autoritățile din Moldova au nevoie pentru a continua cu reformele, a întări economia și a crește bunăstarea oamenilor este relativ redus comparativ cu bugetul UE. Dar orice euro în plus alocat poate face diferența în Moldova”, a spus Mureșan.

Într-un interviu recent pentru Euronews, Siegfried Mureșan, reales vicepreședinte al celui mai puternic grup de partide din Parlamentul European - PPE, a vorbit despre necesitatea creării unui fond al UE de garantare a investițiilor companiilor europene în Republica Moldova, după modelul celui pentru Ucraina. Potrivit lui, un asemenea fond ar asigura dezvoltarea economică și ar putea accelera aderarea țării la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tristețe la Moscova și Beijing: BRICS nu a pus capăt dominației dolarului american

Șubrezirea dolarului ca valută globală se numără printre obiectivele declarate ale Rusiei, care promovează modelul unei lumi „multipolare”.
Șubrezirea dolarului ca valută globală se numără printre obiectivele declarate ale Rusiei, care promovează modelul unei lumi „multipolare”.

Dolarul american rămâne valuta primară pentru rezerve la scară globală, iar nici euro, nici țările din grupul BRICS nu au reușit să-i reducă dominația, se arată într-un studiu nou, citat de Reuters.

Centrul GeoEconomics de la Atlantic Council constată că, dimpotrivă, în ultima vreme rolul „supradimensionat” al dolarului în economia globală s-a consolidat, dată fiind creșterea economică robustă a economiei americane, politica monetară mai strânsă și creșterea unor riscuri geopolitice.

Sudiul spune că eforturile țărilor din BRICS, o structură dominată de Rusia și China, de a forma o valută comună și de a reduce rolul dolarului american – au eșuat.

BRICS este o organizație interguvernamentală alcătuită din Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia și Emiratele Arabe Unite.

Raportul de la GeoEconomics Center arată că sancțiunile impuse Rusiei de grupul G7 ca urmare a invaziei din Ucraina au accelerat eforturile statelor BRICS de a crea o uniune monetară, dar țările respective nu au făcut progrese în „de-dolarizare”.

Autorii studiului nu exclud ca eforturile de a crea un sistem intern de plăți în BRICS să dea roade într-un viitor mai îndepărtat, dar atrag atenția că asemenea acorduri nu sunt ușor de edificat, dat fiind că negocierile decurg în cadru bilateral.

Eforturile Chinei de a promova renminbi ca monedă de rezervă au eșuat și ele, iar autorii raportului spun că de vină sunt îndoielile legate de economia chineză, poziția Beijingului față de războiul Rusiei în Ucraina și teama de o invazie chineză în Taiwan.

Euro, considerat pe vremuri un concurent la rolul internațional al dolarului, a slăbit și el în ultima vreme ca valută alternativă, astfel că investitorii care vor să-și reducă expunerea la risc se orientează mai degrabă spre aur. (M. Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Plângere la Consiliul pentru egalitate pe declarațiile deputatului Oazu Nantoi care ar fi jignit femeile din R. Moldova

Oazu Nantoi crede că indignarea referitoare la discursul său este motivată politic.
Oazu Nantoi crede că indignarea referitoare la discursul său este motivată politic.

Consiliul pentru egalitate va examina plângerea depusă de deputata socialistă Adela Răileanu împotriva parlamentarului PAS, Oazu Nantoi, care ar fi jignit femeile din R. Moldova spunând că, „în condițiile lumii ruse, moldovencele frumoase” ar putea „deservi soldați ruși în bordeluri”.

Petiția a fost depusă pe 20 iunie. Până acum, nu a fost numită o dată exactă la care plângerea va fi examinată, agenda de lucru a Consiliului fiind completată cel puțin până pe 18 iulie. Examinarea plângerilor de către Consiliu durează, de obicei, 90 de zile.

Consiliul pentru egalitate este o autoritate publică autonomă, creată în 2013, având scopul de prevenire și protecție împotriva discriminării de toate felurile. Membrii Consiliului sunt numiți de Parlamentul R. Moldova pentru un mandat de 5 ani. Componența actuală: Ian Feldman (președinte), Victorina Luca, Gheorghina Drumea, Carolina Bagrin și Andrei Lungu.

Socialista Adela Răileanu a cerut Consiliului să examineze fraza lui Oazu Nantoi care, în opinia sa, „subminează demnitatea femeilor”. Ea consideră că deputatul PAS ar fi „comparat” dansatoarele din ansamblul „Joc” cu prostituate, fără a preciza contextul.

Fraza care a atras critici a fost rostită de Oazu Nantoi de la tribuna Parlamentului, pe 14 iunie. Într-un discurs critic la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru oligarhul fugar Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg, din 5-8 iunie.

Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.

Anterior, Nantoi a spus Europei Liberă că, din punctul lui de vedere, Răileanu l-a criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția publică de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova, pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.

Deputatul a evitat să spună dacă regretă sau nu formularea criticată și a atras atenția că ea a fost făcută în „contextul lumii ruse”.

Pe 18 iunie, președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament, Doina Gherman, a spus Europei Libere că Oazu Nantoi, care îi este coleg de partid (PAS), „trebuie să-și ceară scuze pentru ofensele pe care le-a adresat”. Totuși, ea este convinsă că declarațiile „au fost scoase din context” și că Nantoi „nu le-a avut în vedere”.

Gherman a precizat că la următoarea ședință a Legislativului, pe 27 iunie, Platforma Femeilor Deputate din Parlament îi va solicita lui Nantoi „să clarifice declarațiile făcute anterior și eventual să-și ceară scuze”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Israel: Curtea Supremă ordonă guvernului înrolarea imediată a studenților ultra-ortodocși în armată

Studenții școlilor religioase Yeshiva, în mare parte evrei ultra-ortodocși, au organizat mai multe proteste în ultima perioadă față de intenția guvernului de a-i înrola în armată.
Studenții școlilor religioase Yeshiva, în mare parte evrei ultra-ortodocși, au organizat mai multe proteste în ultima perioadă față de intenția guvernului de a-i înrola în armată.

Cei nouă judecători ai Curții Supreme de Justiție a Israelului au hotărât în mod unanim că guvernul trebuie să înceapă imediat înrolarea studenților ultra-ortodocși în armată. Decizia vine după ce în aprilie excepția de care se bucurau ei a fost anulată de aceeași instanță.

Decizia de marți vine în urma unei petiții depuse de Mișcarea pentru o guvernare de calitate (MQG), care a calificat decizia ca fiind o „victorie istorică pentru statul de drept și principiul egalității în serviciul militar”, scrie Times of Israel.

Judecătorii au notat că excepțiile de care se bucurau studenții școlilor religioase nu mai au nici o bază legală, iar povara serviciului militar trebuie împărțită de întreaga societate.

New York Times scrie că premierul israelian Benjamin Netanyahu are acum două opțiuni. El ar putea permite ca scutirea de armată a studenților ultra-ortodocși să expire, riscând o retragere din partea partidelor ultra-ortodoxe de care depinde pentru a-și menține coaliția politică unită. Inclusiv propriul ministru al apărării, Yoav Gallant, s-a împotrivit categoric unei astfel de variante.

Dar dacă Netanyahu va merge înainte cu planul său de a menține scutirea în lege, mai mulți membri laici ai coaliției ar putea rupe rândurile.

În timpul audierilor de la Curtea Supremă, avocații guvernului au atras atenția că sfârșitul exceptării studenților religioși de la serviciul militar ar „rupe în două” societatea.

Partidul ultra-ortodox United Torah Judaism (Iudaismul Unificat al Torei), care este și unul din cei mai mari parteneri din coaliția lui Netanyahu, a calificat decizia de marți ca fiind „așteptată și foarte nefericită”.

Scutirile de la serviciul militar pentru evreii ultra-ortodocși au fost instituite încă de la fondarea Statului Israel în 1948, când conducerea de atunci a țării le-a promis autonomie în schimbul sprijinului lor pentru crearea unui stat secular.

În ultimele decenii, proporția lor a ajuns la 13% din populația totală a țării, iar războiul din Gaza a readus în discuție excepțiile de care se bucură, anulate parțial de o decizie a Curții Supreme încă în 2018.

În fiecare an, cam 13.000 de evrei ultra-ortodocși ating vârsta înrolării (18 ani), dar numai 10% merg de bunăvoie la armată. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Tiraspol a fost reținut un jurnalist de la publicația rusă Sotavision

În martie 2023, MGB-ul de la Tiraspol l-a declarat pe Timofei Iliușin drept „persoană indezirabilă”
În martie 2023, MGB-ul de la Tiraspol l-a declarat pe Timofei Iliușin drept „persoană indezirabilă”

Așa-numitul minister al securității din regiunea separatistă transnistreană (MGB) l-a reținut pe jurnalistul Timofei Iliușin de la Sotavision (Sota), o publicație independentă din Rusia axată pe reflectarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului și persecuții politice.

Anunțul l-a făcut redacția Sota, potrivit căreia Iliușin a mers la Tiraspol pentru a pregăti „un material jurnalistic”.

„Tânărul a reușit să contacteze redacția și să avertizeze despre arestarea sa iminentă”, a precizat redacția într-un comunicat.

Surse ale Europei Libere de la Tiraspol, care sunt la curent cu reținerea lui Iliușin, spun că jurnalistul ar putea să fie reținut timp de mai multe ore pentru interogatoriu, deoarece ar fi încălcat „regimul de intrare”. Acestuia i s-ar putea cere să șteargă imaginile filmate și să părăsească regiunea.

În martie 2023, MGB-ul de la Tiraspol l-a declarat pe Timofei Iliușin drept „persoană indezirabilă”, fiindu-i interzisă intrarea în regiunea transnistreană.

Publicația Astra notează că Timofei Iliușin a părăsit Rusia în iunie 2022. În ianuarie 2023, a încercat să organizeze, în capitala kirghiză Bișkek, un miting împotriva războiului din Ucraina și în sprijinul deținuților politici din Rusia, dar a fost împiedicat de poliție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sute de militari din R. Moldova, România, SUA și alte țări participă la exercițiul „Scutul Păcii 2024”

Imagine de la deschiderea oficială a exercițiului multinațional „Scutul Păcii 2024” la care participă militari din R. Moldova, România, SUA și alte țări partenere.
Imagine de la deschiderea oficială a exercițiului multinațional „Scutul Păcii 2024” la care participă militari din R. Moldova, România, SUA și alte țări partenere.

Armata Națională găzduiește în perioada 24-28 iunie exercițiul multinațional „Scutul Păcii 2024”. La antrenamente participă aproape 600 de militari din Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și din alte țări partenere.

Generalul de brigadă, Sergiu Cirimpei, șeful-adjunct al Marelui Stat Major, a declarat la ceremonia începerii exercițiului că acesta reprezintă „un test de verificare a nivelului de pregătire” a militarilor moldoveni, în conformitate cu standardele internaționale.

În cadrul exercițiului va avea loc o evaluare a Batalionului 22 de menținere a păcii „Căști albastre”, în conformitate cu Conceptul Capabilităților Operaționale (OCC).

Colonelul Sorin Bacalu, șeful exercițiului „Scutul Păcii”, a precizat că militarii vor fi verificați de experți naționali și internaționali la îndeplinirea acțiunilor specifice misiunilor internaționale de menținere a păcii, cum ar fi: patrulare, convoiul și escorta, percheziția tehnicii auto la punctele de control, asigurarea securității obiectivelor strategice, evacuarea medicală, precum și acordarea primului ajutor medical, potrivit unui comunicat al ministerului Apărării.

Certificarea OCC este o condiție obligatorie pentru participarea Armatei Naționale la misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, inclusiv KFOR din Kosovo și UNIFIL din Liban. Republica Moldova a aderat la programul OCC în 2007.

În iunie 2023, în premieră pentru Republica Moldova, o echipă internațională de specialiști a instruit și a certificat 25 de militari moldoveni ca „evaluatori NATO OCC de nivelul I”, care vor avea dreptul să evalueze subunitățile naționale și internaționale în vederea capabilității și interoperabilității cu armatele țărilor partenere. Alți cinci ofițeri moldoveni au fost certificați ca administratori ai bazei de date OCC.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ungaria e furioasă: a fost „driblată” de colegii din UE în privința Ucrainei

Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, se consideră, ca și șeful său, premierul ungur, Viktor Orban, un promotor al păcii în Ucraina, propunându-i mereu să „stea de vorbă” cu Moscova.
Ministrul de Externe, Peter Szijjarto, se consideră, ca și șeful său, premierul ungur, Viktor Orban, un promotor al păcii în Ucraina, propunându-i mereu să „stea de vorbă” cu Moscova.

Ministrul de Externe al Ungariei a spus luni că țara sa va căuta mijloace juridice de a contracara o decizie prin care celelalte țări din Uniunea Europeană au aprobat folosirea avuțiilor înghețate rusești pentru ajutorarea militară a Ucrainei.

Luni, la Luxemburg, miniștrii de Externe ai UE și-au dat acordul pentru un pachet de ajutor militar pentru Kiev de 1,4 miliarde de euro. Pentru prima oară, banii vor fi luați din profiturile avuțiilor Băncii Centrale rusești înghețate în Europa.

Decizia acestei folosințe a fost luată mai demult, dar Ungaria, cea mai bună prietenă a Kremlinului în UE, a blocat mereu aplicarea ei.

Înaintea reuniunii de luni, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, spusese că „s-a găsit o procedură juridică prin care se evită orice fel de blocaj” – o trimitere clară la Ungaria, care își folosește frecvent dreptul de veto pentru a bloca decizii favorabile Ucrainei.

„Întrucât Ungaria n-a participat la luarea deciziei, nu este nevoie să participe nici la aplicarea ei”, a spus luni Borrell, adăugând că banii vor ajunge la destinatar „repede”.

Ministrul de Externe ungur, Peter Szijjarto, nu a vorbit cu reporterii când a intrat la ședința de la Luxemburg, comentând doar pe Facebook: „Alte miliarde pentru Ucraina – de data asta prin încălcarea regulilor europene și lăsarea pe dinafară a Ungariei”.

Șeful diplomației ungare a prezentat gestul de luni al colegilor săi din celelalte țări UE ca pe o înfrângere a „taberei pentru pace”.

Guvernul Ungariei și alți factori pro-ruși din Europa, inclusiv fostul președinte moldovean, Igor Dodon, își prezintă de obicei politica pro-Kremlin în chestiunea ucraineană ca pe un efort de pace, acuzând aliații Kievului că pun paie pe foc trimițându-i armament. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia acuză SUA pentru atacurile ucrainene cu rachete asupra Crimeii, soldate cu morți și răniți

Un memorial improvizat pentru victimele atacului cu rachete de la Sevastopol.
Un memorial improvizat pentru victimele atacului cu rachete de la Sevastopol.

Kremlinul a continuat să dea vina luni pe Occident și pe Statele Unite pentru atacurile cu rachete ale Ucrainei asupra peninsulei Crimeea, aflată sub ocupație rusă. Ministerul rus al Apărării a spus că în atacul ucrainean din 23 iunie s-au folosit rachete cu rază lungă de acțiune, furnizate de SUA.

Autoritățile ruse au informat că patru dintre rachetele ATACMS lansate de armata ucraineană pe 23 iunie asupra Crimeii, au fost doborâte de apărarea aeriană rusă, în timp ce a cincea a detonat în aer. Resturile căzute de la aceste rachete în apropierea orașului-port Sevastopol din sud-vestul peninsulei au ucis patru persoane, inclusiv doi copii și au rănit peste 150, relatează Current Time.

Guvernatorul rus al Sevastopolului, Mihail Razvojaiev, a spus că cinci persoane ar fi decedat.

Imaginile video difuzate de presa rusă și postate pe rețelele de socializare au arătat turiști alergând spre zone mai sigure și persoane rănite evacuate de pe o plajă aflată în partea de nord a orașului, care este o destinație turistică populară, dar și sediul Flotei ruse de la Marea Neagră.

Ministerul rus al Apărării a acuzat SUA că ar fi vinovate de aceste atacuri, susținând că specialiștii ucraineni ar fi stabilit coordonatele de zbor ale rachetelor pe baza informațiilor colectate de la sateliții americani.

La Moscova, ambasadoarea SUA, Lynne Tracy, a fost convocată la Ministerul rus al Afacerilor Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest pentru „o altă crimă mortală a regimului de la Kiev, sponsorizată și înarmată de Washington”, potrivit unui comunicat al diplomației ruse.

Nici SUA, nici Ucraina nu au comentat acest atac, care a venit pe fondul valului de bombardamente ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei și asupra orașului Harkov, din nord-estul țării.

Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a notat într-o analiză a acestui incident, că bloggerii militari ruși au criticat dur Ministerul rus al Apărării și autoritățile de ocupație din Crimeea în urma atacului cu rachete de lângă Sevastopol.

Rusia a anexat ilegal peninsula ucraineană Crimeea în 2014 și a instalat un guvern local în zonă, deși la nivel internațional, regiunea continuă să fie recunoscută ca partea a Ucrainei. De la începutul invaziei ruse din februarie 2022, Kievul a promis că va restabili controlul asupra acestui teritoriu și a atacat de mai multe ori instalații militare și navale din zonă. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ion Chicu va candida la prezidențiale, dar va boicota referendumul de aderare la UE pentru că ar fi „periculos” pentru statalitatea Moldovei

Formațiunea condusă de Ion Chicu (PDCM) va boicota referendumul inițiat de Maia Sandu.
Formațiunea condusă de Ion Chicu (PDCM) va boicota referendumul inițiat de Maia Sandu.

Fostul premier și liderul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM), Ion Chicu, a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, dar formațiunea sa, semnatara „Pactului pentru Europa”, va boicota referendumul de integrare în Uniunea Europeană (UE) din aceeași zi.

Ion Chicu a spus Europei Libere că nu vede nicio contradicție în faptul că PDCM a semnat – inclusiv cu PAS – „Pactul pentru Europa”, iar acum boicotează referendumul.

Chicu crede că referendumul este, de fapt, o „încercare disperată” a Maiei Sandu de a câștiga dividende politice prin comasarea prezidențialelor și referendumului. Astfel, Sandu ar dori să obțină un nou mandat de președintă, „speculând pe aspirația” moldovenilor de integrare europeană.

Fostul premier a spus că referendumul din toamnă „nu are nimic cu integrarea europeană” a R. Moldova, pentru că nu va accelera intrarea țării în UE, ba mai mult, ar fi „în detrimentul” acesteia și ar „planta niște bombe” pentru statalitatea R. Moldova.

PDCM consideră că modificarea Constituției, ca urmare a unui referendum ce poate fi validat cu numai 1/3 din numărul total de alegători, ar putea crea un precedent periculos. „Aceasta creează perspective sumbre când o grupare politică ar putea să schimbe Constituția cu votul a 17% dintre alegători” (numărul minim de voturi necesare pentru opțiunea „pro” la referendum în condițiile unei prezențe minime, de 33%), ca de exemplu să deturneze parcursul pro-european, conform aceleiași proceduri, a spus Chicu.

În aceste condiții, PCDM a decis să boicoteze referendumul, pentru că statutul partidului, care se declară pro-european, nu permite îndemnarea la un vot negativ.

Chicu susține că nu a vorbit cu opoziția despre un candidat comun

Ion Chicu și-a anunțat candidatura la prezidențiale pe 24 iunie, după o perioadă în care mai mulți lideri politici au vorbit despre necesitatea identificării unui candidat comun al opoziției.

În luna mai, el a participat la o întâlnire cu mai mulți lideri ai opoziției, care ar fi discutat o strategie comună pentru alegerile din toamnă și ar fi încercat să identifice un candidat comun. Întâlnirea a fost organizată de fosta jurnalistă Natalia Morari, aflată într-o relație cu Veaceslav Platon, un om de afaceri fugar, căutat de justiția din Moldova pentru presupuse crime financiare.

Însă Chicu a spus acum că PDCM a decis că va avea un candidat propriu încă în februarie și nu a participat la discuții privind identificarea unui candidat comun.

El ar fi vorbit cu lideri ai opoziției la modul general despre alegerile următoare, iar declarațiile ulterioare ale lui Igor Dodon sau ale Nataliei Morari privind posibilitatea înaintării unui candidat unic și apolitic sunt doar „speculații”.

Chicu a condus Guvernul de la Chișinău între 2019 și 2020, după un vot de învestire pe care i l-au oferit deputații socialiști și cei democrați. Înainte să fie premier, el a fost ministru al Finanțelor și consilierul președintelui Igor Dodon.

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA), Andrei Năstase; liderul PLDM, Vlad Filat.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a spus că nu va participa în acest scrutin, dar deja se pregătește de alegerile parlamentare din 2025. Fostul președinte al țării și liderul principalului partid de opoziție, socialistul Igor Dodon, încă nu a anunțat ce va face la următoarele alegeri.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Apa din bazinele acvatice nu este recomandată pentru scăldat

La începutul lunii iunie, diferite microorganisme au fost depistate atât în lacurile, cât și pe plajele amenajate din Chișinău. Imagine din iulie 2023, lacul „La izvor”.
La începutul lunii iunie, diferite microorganisme au fost depistate atât în lacurile, cât și pe plajele amenajate din Chișinău. Imagine din iulie 2023, lacul „La izvor”.

Apa din bazinele acvatice din municipiul Chișinău nu corespunde normelor sanitar-epidemiologice și nu este recomandată pentru scăldat, spun epidemiologii. De asemenea, și nisipul de pe plajă este contaminat. Specialiștii recomandă utilizarea dușurilor amenajate pe plajă.

Lunar, din apele bazinelor acvatice din municipiul Chișinău, sunt preluate probe de laborator. La ultima prelevare, în apa lacului din Parcul Valea Trandafirilor s-au depistat enterococi intestinali, care pot provoca boli diareice acute, potrivit datelor prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică.

De asemenea, bacterii coliforme au fost depistate și în nisipul de pe plajele amenajate din orășelul Vatra și Vadul lui Vodă, și enterococi la plaja din parcul „La Izvor”.

Epidemiologii spun că microorganismele prezente în lacurile din capitală pot provoca dizenterie, holeră, hepatita A și alte boli de piele.

„Toate lacurile sunt de acumulare, ele nu sunt adaptate pentru a fi utilizate ca zone de agrement, nici nu au statut. Avem doar două zone de agrement: Vatra și Vadul lui Vodă. Apa din aceste lacuri prezintă pericol tot timpul, pentru că alimentarea lor nu este din apă de izvoare, ci de la ape de suprafață și ele nu sunt protejate contra poluării din exterior”, a declarat Europei Libere epidemiologul Centrului de Sănătate Publică, Tudor Puiu.

Specialistul sfătuiește populația să se abțină de la scăldat și să utilizeze dușurile amenajate pe plajă, care sunt asigurate cu apă potabilă care nu prezintă pericol.

Vezi și reportajul filmat în august 2023 în satele Delacău și Puhăceni, raionul Anenii Noi care nu au sisteme centralizate de aprovizionare cu apă, chiar dacă se află pe malul Nistrului.
Sate de pe malul Nistrului fără apeduct și cu fântâni otrăvite
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:39 0:00

Agenția Națională pentru Sănătate Publică îndeamnă cetățenii să țină cont de următoarele recomandări:

  • să frecventeze doar lacurile special amenajate și autorizate în modul stabilit;
  • să respecte recomandările de pe panourile informative;
  • să dea prioritate zonelor amplasate în adiacența unor elemente naturale: păduri, relief favorabil, viteza cursului apei fără curenți puternici, nivelul apei să nu oscileze brusc;
  • să evite pătrunderea în organism a apei pentru a evita o posibila infectare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Uniunea Europeană și-a dat aprobarea finală pentru al 14-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei

O navă germană specializată în transportul gazelor naturale lichefiate (LNG) sosind în decembrie 2022 într-un port de la Marea Baltică. În curând, Rusia nu va mai putea folosi porturile europene pentru transbordarea LNG.
O navă germană specializată în transportul gazelor naturale lichefiate (LNG) sosind în decembrie 2022 într-un port de la Marea Baltică. În curând, Rusia nu va mai putea folosi porturile europene pentru transbordarea LNG.

Statele membre în Uniunea Europeană și-au dat luni aprobarea oficială pentru încă un pachet de sancțiuni împotriva F. Ruse. Lista sancțiunilor se prelungește cu încă 116 persoane juridice și fizice implicate în agresiunea împotriva Ucrainei, fiind vizate direct anumite sectoare ale economiei ruse.

Noile sancțiuni, aprobate luni de miniștrii de externe la o ședință ținută la Luxemburg, vizează printre altele transbordarea gazelor naturale lichefiate rusești (LNG) în porturile europene.

Al 14-lea pachet de sancțiuni ar fi trebuit să fie aprobat încă la începutul lunii curente, înaintea summitului de pace pentru Ucraina din Elveția, dar țările membre nu s-au putut pune de acord asupra unor aspecte ale sancțiunilor.

Potrivit radioului public cehesc, prima care a avut obiecții a fost Ungaria (pentru că sancțiunile sunt prea dure), apoi balticii (pentru că nu sunt destul de dure), iar în cele din urmă a rămas în opoziție doar Germania.

Comisia Europeană nu a pus pe masa discuțiilor o interzicere totală a importului de gaze rusești lichefiate inclusiv pentru că sunt țări membre ca Belgia, Franța și Spania care îl importă în cantități mari.

Până la urmă, este interzisă doar trecerea LNG-ului rusesc dintr-o navă în alta în vreun port din UE. Astfel, se spune în decizia Consiliului European, de luni, „se vor micșora substanțial veniturile Rusiei din vânzarea și transportul LNG”.

Chiar dacă gazele lichefiate rusești alcătuiau în 2023 doar cinci procente din consumul de gaze din UE, vânzarea acestor cantități tot a adus Kremlinului cam 8 miliarde de euro, potrivit site-ului Politico. Noile sancțiuni vor lichida însă doar un sfert din acest câștig, pentru că nu cuprind o interdicție totală a importului în UE.

Diplomați de la Bruxelles citați de dpa sub condiția anonimatului au spus că adoptarea noilor sancțiuni a durat mai mult decât ar fi vrut Ucraina și aliații ei pentru că Germania, mai ales, a avut îngrijorări privind legalitatea noilor măsuri și impactul lor asupra unor companii europene.

Mai devreme, Reuters a relatat că țări ca Germania, Belgia și Franța au cerut Comisiei Europene un studiu care să evalueze dacă impactul noilor sancțiuni va fi cu adevărat mai mare asupra Rusiei decât asupra UE.

La începutul lunii, când a ajuns publică discuția despre posibila interzicere a transferului de LNG rusești în porturile europene, Comisia Europeană a asigurat cumpărătorii din terțe țări, asiatice, mai ales, că eventualele sancțiuni nu îi vor afecta negativ.

Sancțiunile adoptate luni ar urma să interzică de asemenea participarea companiilor europene la finalizarea unor proiecte rusești LNG aflate în construcție, în nordul arctic al Rusiei.

Diplomații europeni au făcut eforturi să finalizeze noile sancțiuni înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria, cea mai apropiată țară de Rusia în blocul cu 27 de membri. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Scriitorul Spiridon Vangheli, condus pe ultimul drum

Cortegiul funerar, îndreptându-se de la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” către Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău.
Cortegiul funerar, îndreptându-se de la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla” către Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău.

Cunoscutul scriitor pentru copii Spiridon Vangheli a fost petrecut pe ultimul drum pe 24 iunie, zi de doliu național în Republica Moldova.

Ceremonia de rămas bun a avut loc la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău, după ce un sobor de preoți a oficiat slujba religioasă la Biserica „Sfânta Teodora de la Sihla”.

Spiridon Vangheli a fost înmormântat la Cimitirul Central din capitală.

Cunoscut ca „Tatăl lui Guguță”, personajul cărților pentru copii care i-a adus faima, Spiridon Vangheli a murit vineri, 21 iunie, la vârsta de 92 de ani.

Conducerea de vârf a Republicii Moldova a transmis mesaje de condoleanțe familiei scriitorului.

Corpul neînsuflețit al scriitorului Spridon Vangheli a fost adus la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău
Corpul neînsuflețit al scriitorului Spridon Vangheli a fost adus la Palatul Național „Nicolae Sulac” din Chișinău

„Spiridon Vangheli a dus faima R. Moldova pe toate meridianele. Guguţă a fost mai mult decât un personaj literar. Ochii lui Guguţă au văzut lumea așa cum trebuie să fie ea - sinceră, frumoasă și omenoasă”, a transmis președinta Maia Sandu într-un mesaj pe Facebook.

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, la funeraliile scriitorului Spiridon Vangheli
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, la funeraliile scriitorului Spiridon Vangheli

Născut la 14 iunie 1932 în satul Grinăuți, județul Bălți (astăzi raionul Râșcani), Spiridon Vangheli a fost prozator, poet, traducător și editor. A căpătat renume mondial datorită cărții pentru copii „Isprăvile lui Guguță”, care a apărut în circa 40 de țări și a fost tradusă în aproximativ 60 de limbi.

În activitatea sa de peste jumătate de secol, a publicat și alte cărți îndrăgite de copii, printre care „Băiețelul din coliba albastră”, „Guguță - căpitan de corabie”, „Steaua lui Ciuboțel”, „Guguță și prietenii săi”, „Crăița” etc.

Ziua de 24 iunie a fost declarată zi de doliu național.
Ziua de 24 iunie a fost declarată zi de doliu național.

A tradus opere pentru copii din literatura universală și a fost, alături de poetul Grigore Vieru, autor al unui „Abecedar”. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Mai mulți polițiști și un preot, împușcați mortal în Daghestan

Imagini surprinse de martorii oculari ai atacului din Daghestan.
Imagini surprinse de martorii oculari ai atacului din Daghestan.

Câțiva polițiști și un preot au fost uciși duminică într-un atac armat ce a avut loc într-o sinagogă, două biserici ortodoxe și o secție de poliție din regiunea rusă Daghestan, din Caucazul de Nord.

Atacurile au avut loc în orașele Derbent și Mahacikala.

Potrivit Interfax, care citează serviciul de presă al Ministerului de Interne din Daghestan, alte 12 persoane au fost rănite în timpul atacurilor.

Numărul victimelor nu este limpede. Guvernatorul Serghei Melikov a spus într-o postare pe rețele că ar fi fost uciși 15 polițiști.

„În această seară, în orașele Derbent și Mahacikala, au fost efectuate atacuri armate asupra a două biserici ortodoxe, o sinagogă și un punct de control al poliției”, a declarat Comitetul Național Antiterorism într-o declarație pentru RIA Novosti, duminică.

Filmările de pe rețelele de socializare au arătat clădiri în flăcări în ambele orașe.

Într-un alt videoclip, oameni îmbrăcați în haine închise la culoare sunt văzuți trăgând în mașini de poliție, înainte ca un convoi de vehicule ale serviciului de urgență, cu sirenele sunet, să ajungă la fața locului din Mahacikala, cel mai mare oraș al Daghestanului.

Doi dintre atacatori au fost împușcați mortal de forțele de ordine, însă alții au reușit să fugă cu o mașină.

Comitetul Național Antiterorist a anunțat luni că operațiunea antiteroristă a fost încheiată.

Atacul a fost o încercare de a destabiliza situația din regiune, a declarat guvernatorul Daghestanului, Serghei Melikov, pe Telegram.

Daghestanul, cu o populație în mare parte musulmană, este una dintre cele mai sărace regiuni din Rusia.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

Condamnat de Ucraina pentru sprijinirea Rusiei, mitropolitul Ionafan va fi trimis la Moscova

Condamnat la cinci ani de închisoare, în august 2023, pentru sprijinirea invaziei rusești în Ucraina, capul Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Patriarhiei Moscovei a fost eliberat și va fi trimis la Moscova în urma intervenției Patriarhului Kirill.

Anunțul despre eliberarea mitropolitului Ionafan, care a petrecut aproape un an în arest la domiciliul după condamnarea sa în primă instanță pe 8 august anul trecut, a fost făcut de Biserica Ortodoxă Rusă.

Biserica Ortodoxă Ucraineană a lui Ionafan a spus numai că acesta și-a pierdut cetățenia ucraineană și că „va ajunge în curând la Moscova,” fără a oferi detalii suplimentare despre eliberarea sa.

Această biserică afiliată Moscovei a pierdut imens din influență în 2019, când și-a câștigat independența ecleziastică Biserica Ortodoxă a Ucrainei, preluându-i numeroase parohii.

După invadarea la scară largă a Ucrainei de către Rusia, în februarie 2022, autoritățile de la Kiev au acuzat unii clerici ai bisericii lui Ionafan de sprijinirea Moscovei în război.

Mitropolitul însuși a fost găsit vinovat și condamnat la închisoare pentru sprijinirea invaziei ruse. Un tribunal din orașul ucrainean Vinița l-a găsit vinovat pe patru capete de acuzare, inclusiv chemare la violarea integrității teritoriale a Ucrainei, acțiuni împotriva ordinii constituționale a Ucrainei și încălcarea premeditată a drepturilor cetățenilor.

Un fost mitropolit al aceleiași biserici, Iosaf, a fost anterior condamnat la trei ani de închisoare pentru distribuirea de propagandă pro-rusă.

În arest la domiciliu, Ionafan sau Anatoli Ielețkih, ar fi suferit un accident vascular cerebral, dar o curte de apel ucraineană i-a respins, la 18 iunie, o cerere de eliberare (A.E).

S-a stins din viață Spiridon Vangheli

Spiridon Vangheli, de Ziua Limbii Române, pe 31 august 2012.
Spiridon Vangheli, de Ziua Limbii Române, pe 31 august 2012.

Scriitorul Spiridon Vangheli s-a stins din viață la vârsta de 92 de ani. Informația a fost confirmată Europei Libere de Ministerul Culturii.

Născut la 14 iunie 1932 în satul Grinăuți, județul Bălți și cunoscut ca „tatăl lui Guguță”, Spiridon Vangheli a fost prozator, poet, traducător și editor.

A căpătat renume mondial datorită cărții pentru copii „Isprăvile lui Guguță”, care a apărut în circa 40 de țări și a fost tradusă în aproximativ 60 de limbi.

În activitatea sa de peste jumătate de secol, a publicat și alte cărți îndrăgite de copii, printre care „Băiețelul din coliba albastră”, „Guguță - căpitan de corabie”, „Steaua lui Ciuboțel”, „Guguță și prietenii săi”, „Crăița” etc.

A tradus opere pentru copii din literatura universală și a fost, alături de poetul Grigore Vieru, autor al unui „Abecedar”.

Cu un mesaj de condoleanțe a venit prim-ministrul Dorin Recean pe pagina sa de Facebook: „Să ne luăm rămas bun de la Spiridon Vangheli. Creatorul nemuritoarelor "Isprăvi ale lui Guguță", Vangheli ne-a învățat ce înseamnă prietenia, curajul și inocența copilăriei.

„Spiridon Vangheli a preferat să se refugieze în literatura pentru copii, care părea un spațiu mai liber decât literatura pentru aduți, care plătea un tribut mare proletcultismului. Astfel, cititorii din R. Moldova au câștigat un mare scriitor pentru copii”, a comentat pentru Europa Liberă directorul Editurii Cartier, Gheorghe Erizanu.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Undă verde pentru cooperarea militarilor din R. Moldova și România la operațiile multinaționale

Ministrul Apărării Naționale a României, Angel Tîlvăr (dreapta), și ministrul Apărării R. Moldova, Anatolie Nosatîi, în timpul vizitei oficialului moldovean la București, 24 mai, 2024.
Ministrul Apărării Naționale a României, Angel Tîlvăr (dreapta), și ministrul Apărării R. Moldova, Anatolie Nosatîi, în timpul vizitei oficialului moldovean la București, 24 mai, 2024.

Guvernul de la Chișinău și-a dat acordul pentru ratificarea în Parlament a unui amendament la acordul moldo-român de cooperare în domeniul militar.

Potrivit documentului, Acordul din 2012 se completează cu un articol nou: „Sprijinul reciproc în cazul misiunilor și operațiilor” prin care se stabilește că Părțile se vor sprijini, în condiții de reciprocitate și pe bază de oportunitate, în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE, inclusiv în ceea ce privește sprijinul logistic, transportul, serviciile de telefonie și internet, financiar, medical şi evacuarea în situații de urgență.

De asemenea, în Articolul I al celui de-al Doilea Protocol de amendare se statuează că acest suport se va acorda în aceleași condiții ca cele aplicabile propriului personal participant la misiuni sau operații desfășurate în afara teritoriului statelor celor două Părți.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a menționat la ședința guvernului că „ratificarea protocolului va contribui la diminuarea semnificativă a alocațiilor bugetare din contul bugetului de stat deoarece cea mai mare parte va fi acoperită de către Guvernul României”.

Potrivit NewsMaker, la începutul săptămânii, Ministerul Apărării a respins drept false afirmații ale oligarhului fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldoveană în Rusia și care a spus că, prin acest acord, armata moldoveană ar deveni parte a celei române. Ministerul a spus că acordul stabilește „susținerea logistică și administrativă reciprocă” între militarii din România și R. Moldova în timpul unor misiuni și operații comune sub egida organizațiilor internaționale, inclusiv UE.

Amendarea acordului moldo-român vine în contextul în care Republica Moldova se pregătește să trimită, în luna octombrie, un contingent din 32 de militari pentru participarea la operația militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina, EUFOR ALTHEA.

Militarii moldoveni ar urma să participe la EUFOR ALTHEA în componența contingentului din România, care, la rândul său, face parte din Batalionul Multinațional (o unitatea militară de manevră), dislocat în Tabăra Butmir, la Saraievo, și care mai include trupe din Austria, Bulgaria, Ungaria și Turcia.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bărbatul care l-a amenințat cu moartea pe tânărul gay Marin Pavlescu și-a aflat sentința

Marin Pavlescu și avocata sa, Doina Străisteanu, la ședința de judecată din noiembrie 2023 împotriva ministerului Apărării și a Brigăzii nr. 2, în care acesta își îndeplinea serviciul militar.
Marin Pavlescu și avocata sa, Doina Străisteanu, la ședința de judecată din noiembrie 2023 împotriva ministerului Apărării și a Brigăzii nr. 2, în care acesta își îndeplinea serviciul militar.

Judecătoria Chișinău, cu sediul Buiucani, l-a recunoscut vinovat pe un bărbat care l-a amenințat cu moartea pe Marin Pavlescu, tânărul gay care a devenit cunoscut după ce a fost hărțuit în armată.

Instanța l-a obligat pe bărbatul care l-a înjurat și l-a amenințat pe Pavlescu să achite o amendă de 27.500 de lei, prejudiciu moral de 10.000 de lei și 21.500 de lei pentru cheltuielile de judecată ale lui Pavlescu.

În cazul în care agresorul nu va plăti amenda, instanța poate să-i schimbe pedeapsa cu închisoarea, câte o lună de detenție pentru fiecare 100 de unități convenționale neachitate. Totodată, acesta nu va putea părăsi țara până nu stinge plățile.

Marin Pavelescu a declarat pentru organizația GENDERDOC-M, care i-a oferit asistență, că este foarte mulțumit că o persoană homofobă va fi pedepsită și speră că fiecare cetățean, înainte de a scrie un comentariu de ură sau de a amenința pe cineva din comunitatea LGBTQ+, să fie la curent că există legi și va răspunde pentru toate încălcările.

În decembrie 2023, Judecătoria Chișinău i-a acordat lui Pavlescu o compensație în sumă de 120.000 lei pentru faptul că a fost hărțuit din cauza orientării sale sexuale, în timp ce-și îndeplinea serviciul militar în termen, cu 2 ani mai devreme.

În noiembrie 2021, soldatul Marin Pavlescu, în timp ce era în vacanță, a anunțat că nu va reveni în armată pentru că este hărțuit de colegi, din cauza orientării sale sexuale.

În februarie 2022, Consiliul pentru Egalitate a confirmat că Pavlescu a fost discriminat. Consiliul a menționat că acțiunile conducerii unității în care Pavlescu și-a făcut serviciul militar erau discriminatorii.

În aprilie 2022, Oficiul Avocatului Poporului a publicat rezultatele propriei investigații, ajungând la concluzia că drepturile lui Pavlescu au fost încălcate. Potrivit autorilor raportului, faptul că Ministerul Apărării nega problemele cu care s-a confruntat Pavlescu și insista să-l aducă în fața justiției, „părea, mai degrabă, o încercare de a-l pedepsi” pentru că și-a permis să „denigreze” imaginea armatei.

În mai 2022, procuratura a decis că nu există temei pentru a-l atrage pe Pavlescu la răspundere penală pentru dezertare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armenia recunoaște Palestina și cere armistițiu în Gaza

Steaguri în cartierul armenesc din Iersualim (Orașul Vechi) în decembrie 2023, la o acțiune de comemorare a genocidului armenilor în fostul Imperiu Otoman.
Steaguri în cartierul armenesc din Iersualim (Orașul Vechi) în decembrie 2023, la o acțiune de comemorare a genocidului armenilor în fostul Imperiu Otoman.

Ministerul Afacerilor Externe de la Erevan a anunțat că Armenia recunoaște în mod oficial statul palestinian, supărând Israelul, care respinge categoric astfel de decizii. Diplomația armeană a mai anunțat vineri că sprijină și o rezoluție a ONU privind un armistițiu imediat în Fâșia Gaza.

Într-un comunicat de presă, ministerul armean al afacerilor externe își explică deciziile făcând referire la „situația umanitară catastrofală din Gaza”, dar și la speranța privind „stabilirea unei reconcilieri durabile între popoarele evreiesc și palestinian”.

Totodată, diplomația armeană face apel la un armistițiu imediat în Fâșia Gaza și eliberarea tuturor ostaticilor „fără precodinții”.

În același timp, Armenia susține că soluția celor două state „este singura cale prin care palestinienii și israelienii își pot realiza aspirațiile lor legitime”.

La 28 mai, Norvegia, Irlanda și Spania au anunțat că recunosc statul Palestina, care include Fâșia Gaza și Cisiordania, sub conducerea Autorității Naționale Palestiniene și cu Ierusalimul de Est drept capitală. La 5 iunie, Parlamentul Sloveniei a adoptat o decizie similară, de recunoaștere a Palestinei ca stat.

Israelul a răspuns de fiecare dată furios, acuzând țările respective că sprijină terorismul palestinian, inclusiv mișcarea Hamas, cu care Israelul este angajat într-un război, în Gaza, de opt luni.

Până în iunie curent, Palestina era recunoscută oficial drept stat de 145 din cele 193 de țări membre ale ONU.

În Europa, o recunosc mai ales țările estice, care au moștenit decizia de la fostele lor regimuri comuniste.

R. Moldova și alte câteva țări apărute după dezmembrarea URSS încă nu recunosc statul palestinian. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Maia Sandu a semnat decretul privind începerea negocierilor de aderare la UE

Președinta Maia Sandu semnează decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Chișinău, 21 iunie.
Președinta Maia Sandu semnează decretul privind inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, Chișinău, 21 iunie.

Președinta Maia Sandu a semnat vineri decretul pentru inițierea negocierilor de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și a negocierilor proiectului Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

În același decret, viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, este desemnată în calitate de șef al delegației și de negociator-șef al procesului de negociere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană și de negociere a proiectului Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

Președinta Maia Sandu și Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, desemnată în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.
Președinta Maia Sandu și Cristina Gherasimov, viceprim-ministră pentru Integrare Europeană, desemnată în calitate de negociator-șef din partea Republicii Moldova.

Coordonarea procesului de negociere a aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum și organizarea și funcționarea echipei de negociere se vor desfășura conform mecanismului național stabilit de Guvern, se mai menționează în document.

Într-un mesaj pe Facebook, Maia Sandu afirmă că Republica Moldova a îndeplinit toate recomandările Comisiei Europene. Astfel, la doi ani de la obținerea statutului de țară candidată, va avea loc prima Conferință Interguvernamentală Moldova - UE, la 25 iunie, care fixează începerea negocierilor de aderare.

Președinta spune că în spatele acestor eforturi de modernizare a țării stau mii de oameni din instituțiile statului și munca fiecăruia dintre ei are un impact crucial asupra obiectivului de țară - de a pregăti Republica Moldova pentru aderare până în 2030.

Pe 14 iunie, ambasadorii țărilor Uniunii Europene și-au dat acordul de principiu asupra cadrului negocierilor de aderare cu Ucraina și Republica Moldova, făcând posibil ca începerea oficială a negocierilor să aibă loc la o conferință interguvernamentală pe 25 iunie. Vineri, 21 iunie, UE a anunțat oficial că negocierile vor începe marțea viitoare, după-masă, mai întâi cu Ucraina, apoi cu R. Moldova.

Joi, pe 20 iunie, parlamentul Țărilor de Jos a votat în favoarea aprobării cadrului de negocieri pentru Ucraina și Moldova, eliminând astfel ultimul obstacol pentru ca UE să deschidă în mod oficial negocierile de aderare cu ambele țări săptămâna viitoare.

Cadrul de negocieri aprobat de ambasadorii UE pe 14 iunie și văzut de Europa Liberă include pentru Ucraina condiția că va asigura un „tratament nediscriminatoriu pentru persoanele aparținând minorităților naționale”. Într-un paragraf special, Ucrainei i se cere să adopte un plan de acțiuni pentru a apăra drepturile minorităților naționale, inclusiv la folosirea limbii materne și inclusiv în educație. Ucrainei i se mai cere să respecte „cu bună credință” acorduri bilaterale relevante cu țări membre ale UE.

Cadrul de negocieri pentru R. Moldova nu include asemenea prevederi.

Oficialii UE vor să țină ceremonia de începere a negocierilor cu Ucraina și R. Moldova pe 25 iunie, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria. Dar sursele Europei Libere spun că intrarea în capitolele propriu-zise de negociere va fi lăsată până după ce Ungaria nu va mai fi la cârma UE, adică după Anul Nou.

Atunci, va exista deja și o nouă Comisie Europeană, executivul UE, care urmează a fi instalată în urma recentelor alegeri pentru Parlamentul European.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG