Linkuri accesibilitate

Ştiri

FMI: Redresarea economică a Moldovei este mai lentă decât s-a anticipat

Redresarea economiei moldovene a fost mai lentă decât s-a anticipat, în contextul provocărilor persistente și al repercusiunilor războiului din Ucraina, a constatat ultima misiune de evaluare a FMI, care s-a aflat la Chișinău în perioada 22 aprilie – 3 mai.

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova în termeni reali a crescut în 2023 cu 0,7%, sub nivelul de 2% prognozat de FMI la momentul ultimei evaluări de program. Principala cauză a fost redresarea mai slabă a cererii interne, în special având în vedere consumul sectorului privat și investițiile, se spune în comunicatul emis de echipa FMI, după discuțiile purtate cu autoritățile de la Chișinău.

Economia Moldovei va continua să se redreseze în 2024, cu o creștere economică la nivelul de 2,6%, ceea ce este iarăși un nivel mai jos decât cel prognozat anterior, estimează experții.

„Printre riscuri se numără posibilitatea unor noi șocuri energetice sau un nou val de refugiați. Printre factorii favorabili se numără creșterea economică mai rapidă decât s-a anticipat în statele-parteneri comerciali ai Republicii Moldova, avansarea mai rapidă în direcția aderării la UE și accelerarea reformelor structurale”, se spune în comunicat.

Misiunea de evaluare susține că bugetul pentru anul 2024 va contribui la consolidarea mecanismelor de protecție socială, sprijinirea în continuare a securității energetice, precum și a investițiilor și reformelor care stimulează creșterea economică. „În condițiile în care inflația se încadrează în intervalul de variație țintit de BNM, politica monetară promovată este una adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor juca un rol esențial pentru a ține piept șocurilor. Politica monetară trebuie să aibă în continuare ca scop menținerea stabilității prețurilor”, afirmă experții.

După discuțiile purtate cu oficialitățile de la Chișinău, echipa FMI a constatat că programul de țară s-a realizat conform obiectivelor trasate și, în general, în parametrii stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

„Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță cantitative stabilite pentru 31 decembrie 2023. Au fost îndeplinite criteriile de performanță structurală stabilite pentru 31 decembrie 2023, care au vizat consolidarea administrării fiscale și finalizarea triajului întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunile climatice. Totodată, se atestă întârzieri în implementarea reformelor convenite în vederea consolidării autonomiei instituționale și a guvernanței BNM (termenul fiind stabilit pentru 31 decembrie 2023) și instituirii unei infrastructuri judiciare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selectare a judecătorilor (termenul fiind stabilit pentru 31 martie 2024), deși se depun eforturi în acest sens”, se mai arată în comunicatul echipei FMI.

Programul autorităților moldovene, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 de luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022, FMI a majorat volumul total de creditare a Republicii Moldova la circa 783 milioane de dolari americani, din care circa 459 milioane de dolari au fost deja debursate.

În decembrie 2023, la cererea guvernului de la Chișinău, FMI a aprobat un nou program, susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF), în valoare de circa 170 milioane de dolari, cu un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate. Actuala misiune a FMI a făcut și o primă evaluare a programului finanțat prin intermediul RSF.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Vezi ultimele știri

Papa își cere scuze pentru folosirea unei expresii homofobe

Într-o imagine de arhivă, activiști LGBT+ din SUA cer în 2001 o deschidere mai mare a Bisericii Catolice față de homosexuali, în Piața Sf. Petru de la Vatican.
Într-o imagine de arhivă, activiști LGBT+ din SUA cer în 2001 o deschidere mai mare a Bisericii Catolice față de homosexuali, în Piața Sf. Petru de la Vatican.

Papa Francisc și-a cerut scuze după ce a fost citat cu o expresie considerată homofobă, folosită la o întâlnire informală cu episcopii italieni, la 20 mai.

La discuții, Papa a confirmat politica Bisericii Catolice de a nu permite înscrierea la seminarii și hirotonisirea homosexualilor, spunând, potrivit unor martori oculari, că și așa școlile catolice sunt cam „poponărite” („frociaggine”, în original).

El a folosit un cuvânt italian, iar consilierii lui l-au apărat de îndată spunând că este posibil să nu-și fi dat seama cât de ofensator este cuvântul într-o limbă diferită de spaniola lui maternă.

Papa a mai făcut în trecut gafe din cauza necunoașterii unor expresii italiene vulgare, notează Associated Press (AP).

În remarci publicate marți, Vaticanul a reamintit deschiderea fără precedent față de persoanele LGBT+ a actualului suveran pontif, care a spus cândva că în Biserica Catolică „este loc pentru toți”.

„Papa nu a vrut niciodată să ofenseze sau să se exprime în termeni homofobi, și le cere scuze celor care s-au supărat pentru folosirea unei expresii relatate de alții”, a spus purtătorul de cuvânt de la Vatican, Matteo Bruni.

AP relatează că discuțiile la care a folosit Papa expresia homofobă au venit pe fondul unor sugestii de deschidere încă și mai mare a bisericii față de persoanele LGBT+, respinse de cei prezenți.

În ultimii ani, sub Papa Francisc, Biserica Catolică a făcut unii pași spre acceptarea persoanelor LGBT+, dar tot nu și-a schimbat poziția de respingere a căsătoriilor persoanelor de același sex, nici pe aceea că în vreme ce relațiile homosexuale nu sunt acceptabile, homosexualii nu trebuie discriminați, insultați sau ținuți departe de biserică.

Recunoașterea drepturilor LGBT+ este un subiect sensibil în Biserica Catolică, orice sugestie în această direcție venită de la Vatican fiind primită cu rezerve și chiar proteste în țări cu societăți religios-conservatoare, de pildă cele africane. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Să-ți ardă satul!” La Ierusalim, studenții au demonstrat împotriva ofensivei din Gaza, atrăgându-și blesteme

Profesoara de drept palestiniană, Nadera Shalhoub-Kevorkian, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a fost arestată în aprilie sub acuzația de incitare la ură, pentru proteste împotriva „genocidului” din Gaza.
Profesoara de drept palestiniană, Nadera Shalhoub-Kevorkian, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, a fost arestată în aprilie sub acuzația de incitare la ură, pentru proteste împotriva „genocidului” din Gaza.

La Universitatea Ebraică din Ierusalim a avut loc un rar protest studențesc împotriva ofensivei din Gaza a armatei israeliene IDF. Protestatarii arabi și evrei s-au confruntat cu un contraprotest, în care li s-a spus printre altele să plece în Gaza.

Protestele împotriva ocupației israeliene și a războiului din Gaza au devenit un fenomen larg răspândit în lumea universitară, din California până în Australia, dar sunt rare în Israel.

Ziarul Times of Israel a relatat că la demonstrația de protest de marți, de la Ierusalim, au participat câteva zeci de studenți arabi și evrei, care au fluturat steaguri palestiniene și au scandat lozinci împotriva ofensivei de la Rafah, în sudul Fâșiei Gaza. Unii purtau pancarte împotriva „genocidului” pe care l-ar comite Israelul în Gaza, cu trimitere directă la cel mai recent atac israelian soldat la Rafah cu 45 de morți, majoritatea femei și copii.

Ei erau separați prin bariere metalice de contraprotestatarii care agitau steaguri israeliene, peste drum, scandând: „Duceți-vă în Gaza” și „Să vă ardă satul”.

Pe rețele, adversarii protestului pro-palestinian s-au arătat indignați că poliția israeliană îi apără pe participanți.

Organizatorii protestului l-au descris ca fiind împotriva „exterminării și masacrului din Gaza”.

Videouri postate pe rețelele sociale arătau studenți scandând: „Cu curaj și sânge, te vom salva, Palestina!”

Contraprotestul pro-israelian s-a încheiat cu intonarea imnului național al Israelului, Hatikva.

Demonstrații împotriva ofensivei israeliene de la Rafah, din Gaza, condamnată săptămâna aceasta de multe guverne și organizații, au avut loc marți în multe orașe ale lumii, inclusiv la Paris sau Madrid. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Forțele israeliene au avansat în centrul orașului Rafah, din Gaza, în ciuda condamnării internaționale

Sute de mii de palestinieni au plecat din Rafah în ultimele zile, după întețirea operațiunilor militare israeliene din orașul aflat la extremitatea sudică a Fâșiei Gaza. Mulți dintre ei se refugiază a doua și chiar a treia oară de la începerea războiului, în octombrie.
Sute de mii de palestinieni au plecat din Rafah în ultimele zile, după întețirea operațiunilor militare israeliene din orașul aflat la extremitatea sudică a Fâșiei Gaza. Mulți dintre ei se refugiază a doua și chiar a treia oară de la începerea războiului, în octombrie.

Tancuri israeliene au fost semnalate pentru prima oară marți după-masă în centrul orașului palestinian Rafah, din sudul Fâșiei Gaza, în continuarea ofensivei militare condamnată de comunitatea internațională.

Martori oculari citați de Reuters au spus că au văzut tancuri și vehicule blindate cu mitraliere pe turetă în apropierea moscheii Al-Awda, una din clădirile emblematice ale orașului. Armata israeliană (IDF) a confirmat că desfășoară operațiuni la Rafah, fără să comenteze informațiile despre intrarea în centru.

Săptămâna trecută, Curtea Internațională de Justiție, cea mai înaltă instanță ONU, a ordonat Israelului să oprească ofensiva de la Rafah, întrucât riscă să „anihileze” civilii din zonă.

De atunci, 45 de oameni au murit duminică noaptea la Rafah într-un bombardament israelian soldat cu incendierea unei tabere de refugiați.

Marți seară s-a relatat că 21 de civili au murit într-un nou atac israelian asupra unei tabere de refugiați, din vestul orașului.

Israelul a spus că bombardamentul de duminică a fost „legitim”, scoțând din acțiune doi lideri Hamas. IDF a susținut apoi într-o postare pe X că bombele au căzut în afara „zonei umanitare” desemnate pentru refugiați, iar declarațiile palestiniene contrare ar fi „minciunile Hamasului”.

Statele Unite și alți aliați de frunte ai Israelului au avertizat în ultimele luni împotriva unei ofensive pe scară largă la Rafah, administrația președintelui Joe Biden spunând că ea ar echivala cu trecerea unei „linii roșii”. SUA au oprit livrarea unor bombe către Israel, de teamă că vor fi folosite din nou pentru atacuri în care mor și civili.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu spune însă că fără o „victorie” la Rafah nu poate duce la capăt războiul împotriva mișcării Hamas, considerată organizație teroristă inclusiv în UE și Statele Unite.

Ziarul Times of Israel a relatat marți că IDF a trimis o brigadă suplimentară la Rafah, după ce ar fi găsit „tunele” și alte „instalații militare” ale Hamas.

Associated Press a relatat că ultimele bombardamente israeliene la Rafah, cele de marți, au avut loc în aceeași zonă în care au ars duminică adăposturile improvizate ale refugiaților palestinieni, dintre care cel puțin 45 au murit.

Bombardamentul a fost condamnat pe scară largă în lume. Marți, Africa de Sud, țara care a sesizat justiția ONU în legătură cu ofensiva de la Rafah, a calificat drept „deplorabil” atacul asupra „civililor nevinovați”. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Noi exerciții de pregătire a rezervei Forțelor Armate

În componenta rezervei active a Forțelor Armate sunt incluși, de regulă, rezerviștii instruiți militar cu vârste între 18 și 60 de ani.
În componenta rezervei active a Forțelor Armate sunt incluși, de regulă, rezerviștii instruiți militar cu vârste între 18 și 60 de ani.

Armata Națională desfășoară noi exerciții cu rezerviștii Forțelor Armate. Antrenamentele din perioada 27-31 mai includ trageri de luptă, acordarea primului ajutor medical, pregătirea pentru apărarea NBC (Nucleară, Biologică şi Chimică) și altele.

Potrivit Ministrului Apărării, scopul antrenamentelor este verificarea aptitudinilor rezerviștilor și familiarizarea acestora cu echipamentul, tehnica și armamentul din dotarea Armatei Naționale.

Timp de cinci zile, aceștia vor studia regulamentele militare și vor participa la ședințe de tragere conform programului de pregătire.

Instruirea rezerviștilor are loc în conformitate cu Planul de instruire al Armatei Naționale pentru 2024 și cu cerințele Legii cu privire la rezerva Forțelor Armate.

Anul acesta, exercițiile cu rezerviștii Forțelor Armate au fost programate pentru lunile martie, mai, iunie și iulie.

În componenta rezervei active a Forțelor Armate sunt incluși, de regulă, rezerviștii instruiți militar cu vârste între 18 și 60 de ani.

Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, declara la începutul șirului de exerciții cu rezerviștii că acestea nu au nicio legătură cu mobilizarea și fac parte exclusiv din programul anual de pregătire a rezervei Forțelor Armate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Elveția adoptă lege împotriva spionilor ruși înaintea summitului de pace pentru Ucraina

Unii deputați elvețieni susțin că țara lor a devenit „un magnet” pentru spioni, urmare a neutralității și prezenței unui număr mare de organizații internaționale pe teritoriul Elveției.
Unii deputați elvețieni susțin că țara lor a devenit „un magnet” pentru spioni, urmare a neutralității și prezenței unui număr mare de organizații internaționale pe teritoriul Elveției.

Parlamentarii elvețieni au adoptat o lege care facilitează expulzarea spionilor, fiind vizați în special cei ruși. Decizia vine în condițiile în care la mijlocul lunii iunie, Elveția va găzdui un summit dedicat identificării unei soluții pentru încheierea războiului din Ucraina.

Adoptat cu 32 de voturi „pentru” și 9 „contra” în Camera superioară a Parlamentului elvețian, proiectul de lege numit „expulzarea sistematică a spionilor ruși și a celor străini”, a fost susținut inclusiv de președinta Viola Amherd. Într-o adresare către deputați, ea a spus că legea este necesară pentru ca țările lumii „să simtă reacția Elveției la violarea securității sale”.

Amherd a mai afirmat că guvernul intenționează să expulzeze ofițerii serviciilor speciale ale căror activități afectează securitatea Elveției sau rolul ei ca țară gazdă, menționând însă că legea nu va duce la o expulzare automată, scrie Reuters.

Una din susținătoarele acestui proiect de lege, deputata social-democrată Franziska Roth, a spus că neutralitatea Elveției a fost „un magnet” pentru spioni, în special grație numărului mare de organizații internaționale prezente în țară. Ea susține că Elveția trebuie să arate „toleranță zero” față de spionaj, iar noua legislație ar trebui să consolideze mecanismele de control și expulzare a spionilor.

Elveția urmează să găzduiască pe 15 - 16 iunie un summit în apropierea orașului Lucerna, prin care speră să deschidă calea unui viitor proces de pace care să pună capăt invaziei Rusiei în Ucraina. Până în prezent, Rusia nu a fost invitată. Elveția justifica această omisiune prin faptul că Moscova a spus în mod repetat că nu e interesată să participe.

Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski l-a acuzat pe omologul său rus, Vladimir Putin, că ar încerca „să deraieze” summitul de pace din Elveția, potrivit AP.

„Putin este foarte speriat de acest summit de pace. El a încercat să împiedice organizarea lui și continuă să facă acest lucru”, a spus Zelenski.

În condițiile în care nu este limpede cine va reprezenta SUA, liderul ucrainean a mai spus tot marți că o eventuală absență a președintelui Joe Biden ar echivala cu „aplauze în picioare pentru Vladimir Putin”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski primește al doilea miliard pentru arme în două zile, în turneul său european

Volodimir Zelenski în compania premierul belgian Alexander De Croo, marți, 28 mai, la Bruxelles.
Volodimir Zelenski în compania premierul belgian Alexander De Croo, marți, 28 mai, la Bruxelles.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a primit marți de la Belgia promisiunea unui ajutor militar de 1 miliard de euro, la doar o zi după ce Spania i-a promis o sumă asemănătoare.

Belgia a anunțat suplimentar că va oferi Ucrainei invadate de ruși 30 de avioane de luptă F-16 în următorii patru ani. Olanda vecină a spus tot marți că va da Ucrainei, în cooperare cu alți parteneri europeni, o baterie antiaeriană Patriot.

De când Rusia și-a intensificat ofensiva din nord-estul Ucrainei, Zelenski a spus mereu că țara sa are nevoie de cel puțin 7 sisteme antiaeriene Patriot pentru a limita daunele provocate de ruși infrastructurii sale energetice, de transport și zonelor rezidențiale.

Liderul ucrainean s-a întâlnit marți cu premierul belgian Alexander De Croo. El i-a pus la dispoziție, în afara fondurilor pentru înarmare, un acord de securitate bilateral care creează cadrul ajutorării militare a Ucrainei până la primirea ei în NATO.

Luni, Zelenski semnase și la Madrid un acord de securitate bilateral, în baza căruia Spania alocă un miliard de euro ca ajutor pentru Ucraina în 2024, și încă 5 miliarde până în 2027.

Spania se număra până acum printre aliații mai „zgârciți” ai Ucrainei, dar ajutorul anunțat luni o aduce la nivelul aliaților generoși și reprezintă cel mai mare ajutor militar acordat vreodată de Spania.

Ucraina a mai semnat asemenea acorduri bilaterale cu țări din NATO, inclusiv cu România.

Associated Press notează că ajutoarele bilaterale pentru Ucraina sunt „esențiale” în condițiile în care Uniunea Europeană se chinuiește să depășească blocarea unui ajutor european de 6,5 miliarde de euro de către Ungaria, cel mai apropiat prieten al Rusiei în UE.

Opoziția ungurilor era discutată fervent marți la Bruxelles, la o reuniune a miniștrilor de Externe din UE.

Sprijinul pentru Ucraina va fi discutat din nou în format internațional joi la Praga, unde va avea loc reuniunea informală a miniștrilor de Externe din NATO. Gazda ei, Cehia, este autoarea unei inițiative mult lăudate în structurile euroatlantice de cumpărare de muniție pentru Ucraina în terțe țări. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Activiștii de mediu demonstrează împotriva „distrugerii” Mării Negre cu un proiect de gaze

Protestul Greenpeace a avut loc în Karlsplatz din Viena, unde activiștii au ridicat un „turn de foraj” înalt de șase metri.
Protestul Greenpeace a avut loc în Karlsplatz din Viena, unde activiștii au ridicat un „turn de foraj” înalt de șase metri.

Organizația Greenpeace a organizat marți la Viena, cu ocazia Adunării Generale OMV, un protest împotriva planurilor de exploatare a gazelor fosile din Marea Neagră, care potrivit oamenilor de afaceri ar face din România cel mai mare producător de gaze din UE.

Sub sloganul "Nu distrugeți Marea Neagră", ecologiștii au solicitat la protestul lor de la Viena „oprirea imediată a exploatării zăcământului de gaze Neptun Deep din Marea Neagră, deoarece acesta amenință biodiversitatea marină și alimentează criza climatică”.

OMV a lansat proiectul Neptun Deep, aflat cam la 160 km depărtare de litoralul românesc al Mării Negre, în iunie 2023, prezentându-l ca o „enormă oportunitate” pentru România, căci i-ar consolida securitatea energetică, contribuind la dezvoltarea economică.

OMV susține că odată cu implementarea proiectului România ar deveni cel mai mare producător de gaze din UE.

Investițiile în faza inițială a proiectului sunt estimate la 4 miliarde de euro.

Ecologiștii spun că însă Neptun Deep, cel mai mare proiect de felului lui din UE, va produce o cantitate imensă de gaze cu efect de seră, iar apa contaminată cu substanțe chimice urmează să fie deversată în mare pe parcursul celor 20 de ani de existență preconizată a proiectului.

„Proiectul Neptun Deep este în contradicție cu orice efort de protecție a climei. OMV va cauza daune climatice masive pentru câțiva ani de profit, dar în cele din urmă noi toți trebuie să plătim factura”, a spus Greenpeace.

Sunt menționate de asemenea daunele pe care le va crea proiectul pentru fauna și flora din Marea Neagră, deja afectată de război, mine marine, plastice și poluare de tot felul.

Organizația amintește că a dat în judecată OMV Petrom, Romgaz, precum și autoritățile române, inclusiv din zona de litoral vizată de proiect, ca și pe experții care au evaluat tendențios impactul de mediu. Greenpeace a depus de asemenea o plângere la OCDE împreună cu mișcarea Fridays for Future. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Chișinăul reacționează la imaginile cu albia uscată a Nistrului, la Hotin

Albia uscată a fluviului Nistru
Albia uscată a fluviului Nistru

Autoritățile de la Chișinău au dat asigurări că Republica Moldova nu este și nu va fi afectată de secarea bruscă a râului Nistru în zona orașului Hotin din Ucraina, după ce locuitori din zonă au publicat imagini pe rețele cu albia uscată a fluviului.

Ministerul Mediului și Agenția „Apele Moldovei” susțin că „aceste fenomene hidrologice” nu vor afecta Moldova deoarece „scurgerea pe teritoriul țării este compensată din lacul de acumulare Nistrean ce asigură un volum suficient pentru acoperirea necesității atât pentru alimentarea cu apă a populației cât și menținerea condițiilor de viață din ecosistemele acvatice”.

Cele două instituții afirmă, într-un comunicat de presă, că „situația prezentată în imaginile video s-a creat din cauza deversărilor din lacul de acumulare Nistrean în perioada aprilie-mai, a debitelor mici cauzate de lipsa precipitațiilor în munții Carpați și revenirii fluviului Nistru în albia sa naturală în această regiune”.

Agenția „Apele Moldovei” precizează că este în contact permanent cu instituțiile de resort din Ucraina.

Autoritățile ucrainene nu au comentat, deocamdată, imaginile de pe fluviul Nistru.

Localnici din zonă și presa ucraineană din regiunea Cernăuți presupun că reducerea bruscă a nivelului apei râului ar putea fi cauzată de seceta severă sau și de eliberarea apei din Nistru (aparent pentru Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk, care se află în aval) pentru a crește producția de energie electrică, în situația în care Ucraina se confruntă cu o criză de curent din cauza bombardamentelor rusești.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC lansează aplicația pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor din străinătate

Vor putea vota prin poștă moldovenii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
Vor putea vota prin poștă moldovenii din SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Comisia Electorală Centrală (CEC) lansează marți, 28 mai, o aplicație on-line pentru înregistrarea prealabilă a alegătorilor moldoveni care în ziua alegerilor prezidențiale și a referendumului pro-UE din 20 octombrie se vor afla în străinătate.

Aplicația numită „Înregistrarea Prealabilă” va permite și înregistrarea pentru votul prin corespondență în țările unde va fi pusă în aplicare această metodă alternativă de vot: SUA, Canada, Islanda, Norvegia, Suedia, Finlanda.

Înregistrarea prealabilă reprezintă o procedură prin care cetățenii Republicii Moldova cu drept de vot, care în ziua alegerilor se vor afla în străinătate, se înregistrează în prealabil și în mod benevol prin intermediul paginii web oficiale administrate de CEC sau prin cerere scrisă, individuală sau în grup, precizează un comunicat de presă al Comisiei.

Măsura ar permite o estimare a numărului de alegători care intenționează să participe la scrutin peste hotarele țării și ar ajuta la organizarea secțiilor de votare în străinătate.

Potrivit autorităților electorale, datele înregistrării prealabile reprezintă unul din temeiurile complementare utilizate de CEC pentru constituirea secțiilor de votare în străinătate.

Opoziția parlamentară a criticat votul prin corespondență și inițiativa referendumului, pe motiv că guvernarea a modificat legislația cu privire la alegeri într-un an electoral, fără expertiza Comisiei de la Veneția.

PAS, care a ajuns la guvernare prin votul masiv al diasporei din țări occidentale, a promis să ușureze votul pentru moldovenii din străinătate.

Pe 20 octombrie, la referendumul pe care guvernarea PAS și-a propus să-l organizeze concomitent cu alegerile prezidențiale, cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”

Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”. Totodată, în Legea supremă va fi introdus un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Membrii trupei Bi-2 obțin cetățenia Republicii Moldova

Cunoscuta trupă rock Bi-2 nu mai poate reveni în Rusia.
Cunoscuta trupă rock Bi-2 nu mai poate reveni în Rusia.

Maia Sandu a semnat un decret prin care acordă cetățenia Republicii Moldova unor membri ai trupei Bi-2 și familiilor acestora. Potrivit IPN, anunțul a fost făcut de Adrian Băluțel, șeful Cabinetului președintelui Republicii Moldova.

Băluțel a subliniat că Republica Moldova „este deschisă și primitoare pentru oamenii care aleg pacea, care promovează prietenia și respectul dintre popoare”.

„Membrii trupei Bi-2 au început să fie asupriți în Rusia după ce s-au pronunțat împotriva războiului din Ucraina. Republica Moldova protejează demnitatea umană, libertatea de exprimare și solidaritatea cu cei care se află în pericolˮ, a declarat șeful Cabinetului președintei.

Președinția de la Chișinău nu a precizat numele muzicienilor Bi-2 care au cerut cetățenia Moldovei. Publicația rusă „Verstka” a scris că ar fi vorba despre trei membri ai grupului, printre care nu se numără liderii trupei - Leva (Egor Bortnik) și Șura (Aleksandr Uman). În total, șapte persoane ar fi solicitat cetățenia moldoveană – trei muzicieni și membri ai familiilor lor.

Șefa statului poate acorda străinilor cetățenia prin procedură simplificată în interes național, fără ca noii cetățeni să fi îndeplinit condițiile obișnuite, cum ar fi aceea de a fi locuit în R. Moldova o perioada îndelungată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

UE pune pe lista sancțiunilor 19 ruși și serviciul penitenciar din Rusia, în legătură cu moartea lui Navalnîi

Aleksei Navalnîi a murit în condiții neclare într-o închisoare rusească dincolo de Cercul Polar de nord, în februarie 2024.
Aleksei Navalnîi a murit în condiții neclare într-o închisoare rusească dincolo de Cercul Polar de nord, în februarie 2024.

Miniștrii de Externe din Uniunea Europeană au decis luni să impună sancțiuni Serviciului Federal Penitenciar din Rusia și unui număr de 19 ruși pentru încălcarea drepturilor omului, după moartea liderului de opoziție Aleksei Navalnîi în închisoare, în februarie.

„Moartea șocantă a lui Aleksei Navalnîi a fost încă un semnal al represiunii accelerate și sistematice pusă în practică de regimul de la Kremlin. Nu vom precupeți niciun efort ca să-i tragem la răspundere pe liderii politici ruși și autoritățile ruse”, a declarat Josep Borrell, șeful politicii externe UE, citat de Reuters.

Kremlinul a negat orice implicare în moartea lui Navalnîi.

Printre cei sancționați se află judecători ruși, procurori și membri ai judiciarului. Avuțiile lor în UE, dacă le au, vor fi înghețate, iar firmelor europene li se va interzice să le pună la dispoziție fonduri.

Cei 19 sancționați au și interdicție de călătorie în UE.

Noile sancțiuni restricționează de asemenea exporturile spre Rusia de echipamente care pot fi folosite pentru represiune internă, echipamente, tehnologie și software care pot fi folosite în securitatea informațională și pentru interceptarea comunicațiilor – se spune într-o declarație a miniștrilor de Externe din UE.

Tot luni, Cehia a obținut acordul colegelor din UE pentru a include pe lista sancțiunilor europene un portal de știri pro-rusesc de la Praga numit Voice of Europe, ca și a oamenilor de afaceri care l-au finanțat, Viktor Medvedciuk și Artiom Marcevski. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia ar putea scoate talibanii afgani de pe lista organizațiilor „teroriste”

Un soldat păzește ruinele unei statui vechi de 1500 de ani a lui Buddha, distrusă în 2001 de regimul talibanilor, la Bamian, Afghanistan.
Un soldat păzește ruinele unei statui vechi de 1500 de ani a lui Buddha, distrusă în 2001 de regimul talibanilor, la Bamian, Afghanistan.

Autoritățile ruse pregătesc scoaterea talibanilor din Afganistan de pe lista organizațiilor teroriste din Rusia și vor să îi invite la Forumul Economic de la St. Petersburg. Ministrul de Externe, Serghei Lavrov, justifică intenția ca fiind una ce reflectă „realitatea obiectivă”.

Demersul scoaterii talibanilor afgani de pe lista teroriștilor a fost început de Ministerul rus al Afacerilor Externe și cel al Justiției. Agenția TASS a notat că această acțiune este sprijinită și de alte agenții guvernamentale ruse.

„Ei sunt actuala guvernare. Pe noi și aliații noștri ne interesează soarta Afganistanului și a țărilor din Asia Centrală”, a spus ministrul de Externe Lavrov.

În decembrie anul trecut, Kazahstanul, țară din CSI și Uniunea Eurasiatică, a luat o decizie similară.

Totodată, autoritățile ruse i-au invitat pe talibani, aflați la putere în Afganistan din 2021, după ce trupele occidentale și ale SUA s-au retras din țară, la cel mai mare forum economic anual al Rusiei.

Diplomatul rus, Zamir Kabulov, șef al Departamentului II pentru Asia din cadrul MAE al Rusiei, a spus că liderii afgani sunt în mod tradițional interesați de procurarea petrolului și a produselor derivate din acesta.

Forumul de la Sankt Petersburg, care găzduia cândva directori executivi și bancheri de investiții occidentali din Londra și New York, s-a schimbat semnificativ pe fondul războiului din Ucraina, care a declanșat cea mai mare criză în relațiile Rusiei cu Occidentul de la Criza rachetelor din Cuba din 1962, notează Reuters.

Investitorii occidentali care își doreau o felie din vasta bogăție de resurse a Rusiei au fost acum înlocuiți de întreprinderi din China, India, Africa și Orientul Mijlociu.

Talibanii, care înseamnă „studenți” în limba paștună, au apărut în 1994 în jurul orașului Kandahar, din sudul Afganistanului. Au format una din grupările care au luptat într-un război civil pentru controlul țării după retragerea Uniunii Sovietice și prăbușirea ulterioară a guvernului pro-comunist de la Kabul.

Inițial, ei au atras membrii din rândul așa-numiților luptători „mujahedini” care, cu sprijinul Statelor Unite, au respins forțele sovietice în anii 1980.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Lituania vrea un mecanism UE care să permită luarea deciziilor fără Ungaria

Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, fotografiat în vizita sa la biroul din Tbilisi al Europei Libere, la 15 mai, spune că Ungaria a blocat cam 40% din deciziile UE privind Ucraina.
Ministrul de Externe lituanian Gabrielius Landsbergis, fotografiat în vizita sa la biroul din Tbilisi al Europei Libere, la 15 mai, spune că Ungaria a blocat cam 40% din deciziile UE privind Ucraina.

Ministrul de Externe al Lituaniei a criticat aspru Ungaria luni pentru blocarea deciziilor Uniunii Europene în politica externă, inclusiv a celor referitoare la ajutorul pentru Ucraina, și a propus găsirea unei soluții pentru a contracara dreptul de veto al Budapesta.

„Aproape toate discuțiile, soluțiile, deciziile necesare UE sunt blocate mereu de o singură țară”, a spus Gabrielius Landsbergis la o reuniune a minștrilor de Externe din UE luni, la Bruxelles.

El a sugerat că opoziția repetată a Budapestei față de decizii UE constituie deja o încercare „sistematică” de a împiedica blocul cu 27 de membri să joace un rol mai mare pe scena internațională.

„Deja s-a ajuns prea departe – a mai spus Landsbergis. Trebuie să găsim, ca o comunitate, o cale de a ocoli „această opoziție”. El a spus că aproximativ 40% din deciziile UE legate de ajutorarea Ucrainei au fost blocate de Ungaria, care s-a opus și altora, privind de exemplu relațiile cu Georgia și Armenia.

Reuters relatează că poziții critice față de Ungaria au formulat la Bruxelles miniștrii de Externe din Estonia și Italia.

Un alt diplomat european, citat de Reuters sub condiția anonimatului, a spus: „Ceea ce se întâmplă este revoltător. La fiecare colț îi vezi pe unguri reducând capacitatea Ucrainei de a lupta cu agresorii”.

Tot luni, ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, parcă pentru a ilustra asemenea nemulțumiri, a spus că țara sa nu va vota noi sancțiuni UE împotriva Rusiei, întrucât ele contravin intereselor industriei energetice ungare.

Szijjarto a publicat pe rețele, tot luni, o fotografie de la reuniunea ministerială de la Bruxelles, în care discută cu omologul său din Slovacia. Comentariul ungurului: „Ungaria și Slovacia, două voci sănătoase în mijlocul psihozei belicoase nebunești”.

Guvernul venit la putere în Slovacia după alegerile din toamna trecută se pronunță, ca și al Ungariei, împotriva ajutoarelor militare pentru Ucraina, spunând că ele nu fac decât să prelungească războiul.

În declarații similare cu ale conducerii Rusiei, Budapesta și Bratislava spun mereu că NATO și UE vor să „târască” țările europene în conflictul din Ucraina.

Ungaria va prelua de la 1 iulie președinția rotativă a UE, pentru șase luni. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cel puțin 45 de oameni uciși în bombardamentul israelian de la Rafah

Incendiile provocate de bombardamentul de duminică au mistuit adăposturile improvizate din „zona umanitară” desemnată pe fondul ofensivei israeliene de la Rafah.
Incendiile provocate de bombardamentul de duminică au mistuit adăposturile improvizate din „zona umanitară” desemnată pe fondul ofensivei israeliene de la Rafah.

Autoritățile medicale din Gaza, controlate de milițiile Hamas, au spus luni că un bombardament aerian israelian la Rafah, în sudul enclavei, a ucis duminică, târziu, 45 de oameni.

Majoritatea victimelor erau femei și copii, spun palestinienii, descriind atacul ca pe un „masacru”.

DPA scrie că informația nu a putut fi verificată din surse independente, dar Semiluna Roșie Palestiniană a spus mai devreme pe rețeaua X că au fost „numeroși” oameni uciși și răniți în bombardamentul dintr-un cartier nord-vestic al orașului Rafah.

Paramedicii din Fâșia Gaza au spus deja duminică seară că 28 de oameni au fost uciși când bombele au lovit corturile în care locuiesc persoane alungate de război de la casele lor.

De atunci, bilanțul victimelor a fost mărit în câteva rânduri.

Imagini de la locul bombardamentului arătau adăposturi improvizate cuprinse de flăcări.

Semiluna Roșie Palestiniană spune că raidul aerian a lovot o zonă desemnată drept „umanitară” , pentru cei care s-au refugiat din Rafah când Israelul și-a anunțat intenția de a extinde ofensiva terestră împotriva milițiilor Hamas, considerate teroriste inclusiv de SUA și Uniunea Europeană.

Organizația umanitară Medici Fără Frontiere (MSF) s-a declarat „oripilată” de atac, care ar demonstra încă o dată că „nu există locuri sigure” în Gaza. „Continuăm să cerem un armistițiu imediat și susținut în Gaza”, se spune într-un comunicat MSF.

Armata israeliană (IDF) a spus pe X că în raidul aerian au fost uciși doi oficiali Hamas de rang înalt.

„Atacul a fost efectuat împotriva unor ținte legitime în baza legii internaționale, cu folosirea muniției de precizie, precedată de informații exacte care au indicat folosirea zonei respective de către Hamas”, a arătat IDF într-o declarație de presă.

IDF a mai spus că „are cunoștință” de informații că în urma bombardamentului urmat de incendiu au murit „mai mulți civili”, a căror moarte o regretă, și investighează incidentul.

Ulterior, guvernul israelian a spus că primele cercetări arată că decesele de civili au fost provocate de incendiul izbucnit după raidul israelian împotriva liderilor Hamas.

Qatarul, care mediază negocieri pentru un armistițiu în Gaza, a spus luni că ultimele atacuri israeliene de la Rafah ar putea pune în pericol discuțiile și eventuala eliberare a celor cam 100 de ostatici israelieni care s-ar mai putea afla în Gaza.

Incidentul a provocat condamnări din partea unor lideri internaționali. Președintele francez Emmanuel Macron a spus că „asemenea operațiuni (israeliene) trebuie să înceteze”.

Israelieni adăpostindu-se după mașină pe autostradă lângă Herzliya, în timpul voleului de rachete lansate de Hamas duminică, 26 mai, după-amiază.
Israelieni adăpostindu-se după mașină pe autostradă lângă Herzliya, în timpul voleului de rachete lansate de Hamas duminică, 26 mai, după-amiază.

Duminică după-masă, înaintea bombardamentului israelian de la Rafah, Hamas a lansat de la Rafah opt rachete în direcția Tel Avivului, în primul atac de acest fel din ultimele 4 luni. O persoană a fost rănită ușor la Herzliya.

Potrivit ziarului Times of Israel, sistemul antiaerian Iron Dome a interceptat trei rachete, iar celelalte au căzut în zone nelocuite.

Atacul cu rachete a fost prezentat pe rețele de luptătorii Hamas ca un răspuns la continuarea „masacrării civililor” de către Israel în Gaza. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Acord româno-american privind producerea muniției de calibru mare în România

România își propune să producă muniție militară de calibru mare la standarde NATO.
România își propune să producă muniție militară de calibru mare la standarde NATO.

Uzina de Produse Speciale Dragomirești (jud. Dâmbovița, România) a semnat un document cu compania americană General Dynamics care va permite modernizarea fabricii. După modernizare, uzina va putea produce muniție de calibru mare la standarde NATO.

Acordul dintre UPS Dragomirești și General Dynamics a fost semnat în prezența Ambasadorului SUA în România, Kathleen Kavalec, scrie Defenseromania.ro.

Într-un mesaj pe platforma X, Ambasada SUA spune că acordul va permite producția de muniție de 120 mm și 155 mm în România.

Semnarea acordului vine pe fondul nevoii tot mai mari de muniție de calibru mare pe care o au statele europene și membre NATO. Această nevoie a sporit atât pentru a sprijini Ucraina în războiul pe care Rusia l-a declanșat în 2022, dar și pentru propria apărare.

Într-un interviu la Europa Liberă, ministrul Economiei, Radu Oprea, spunea în martie că, pentru a produce proiectile de calibru NATO de 155 de mm, industria de apărare de stat are nevoie de la Armată și de specificațiile tehnice pentru producerea acestui tip de muniție.

În plus, pentru a fabrica muniții în cantități mari, România are nevoie și de o fabrică care să producă pulberi militare.

În martie 2024, Comisia Europeană a aprobat alocarea a 47 de milioane de euro pentru construirea unei asemenea fabrici în România, partea a unui proiect european de investiții în apărare. Proiectul din România a fost depus de compania germană Rheinmetall și de ROMARM, o companie Ministerului Economiei.

Deocamdată, nu este clar unde se va construi noua fabrică de pulberi militare, dar nu este exclus că obiectivul să fie dezvoltat tot la Făgăraș.

În localitatea din județul Brașov există încă o fabrică de pulberi, dar ea produce pulberi pentru industria civilă.

În acest moment, România importă din Serbia pulberi pentru muniție.

Într-un interviu la Digi24, ministrul Economiei, Radu Oprea, a declarat că prin acordurile semnate cu companiile de apărare occidentale, România își dorește, printre altele, să devină cel mai mare producător de muniție (120 mm) din Europa Centrală și de Est pentru tancurile americane Abrams.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, nu va candida la alegerile prezidențiale

Ion Ceban, liderul partidului MAN, este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023.
Ion Ceban, liderul partidului MAN, este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a anunțat că nu va candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, însă formațiunea sa, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), va continua să se pregătească pentru scrutinul parlamentar de anul viitor. Ion Ceban a făcut anunțul la un briefing, pe 27 mai.

Ion Ceban a spus că prioritatea sa „la această etapă” este să-și continue munca în calitate de primar general al municipiului Chișinău.

„Am spus de fiecare dată și asta declar și astăzi: nu sunt interesat de a candida la funcția de președinte al Republicii Moldova în toamna acestui an. Deoarece oamenii mi-au încredințat votul lor la Chișinău, iar eu nu pot să-i dezamăgesc pe chișinăuieni”, a spus Ceban, care a folosit ocazia pentru a-și etala „succesele” sale la cârma primăriei capitalei și să critice actuala guvernare.

Ion Ceban este la al doilea mandat de primar general al capitalei, pe care l-a câștigat la scrutinul local din noiembrie 2023. Un ultim sondaj de opinie realizat de IMAS îl plasează pe Ion Ceban pe locul trei, cu 7% din preferințele electoratului care s-a decis pentru cine să voteze la prezidențiale, după Maia Sandu (41,3%) și Igor Dodon (19,3%).

Lider al Mișcării Alternativa Națională, formațiune pe care a lansat-o în decembrie 2022, după ce a plecat din Partidul Socialist (pro-rus) al fostului președinte Igor Dodon, Ion Ceban se poziționează ca politician pro-european.

MAN se află printre cele 13 formațiuni care au semnat pe 26 mai, la Chișinău, alături de partidul de guvernământ PAS și partidele opoziției pro-europene unite în blocul „Împreună”, un așa-numit „Pact pentru Europa”, prin care și-au asumat „angajamentul politic de a contribui plenar la obiectivul integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, într-un moment în care încep pregătirile pentru referendumul privind aderarea la UE din 20 octombrie, care va fi organizat în aceeași zi cu alegerile prezidențiale.

Printre politicienii care au anunțat deja că vor candida la scrutinul din 20 octombrie sau că ar intenționa să se înscrie în competiție se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți; fostul premier, Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei; fondatorul Platformei Demnitate și Adevăr (DA) Andrei Năstase.

Lideri ai opoziției parlamentare a socialiștilor și comuniștilor au spus că sunt în căutarea unui candidat comun și că discută și cu alte formațiuni. De asemenea, reprezentanți ai unor partide pro-europene extraparlamentare au spus că discută ideea unui candidat comun. Și blocul „Victorie”, recent format la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că se pregătește de alegerile prezidențiale. În spațiul public a fost vehiculată și candidatura fostei bașcane a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, care a spus că își va anunța decizia în luna mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armenia: Protestele împotriva premierului Nikol Pașinian se lasă cu sute de arestări

Poliția armeană a arestat mai multe persoane care participau la o nouă acțiune de protest, organizată de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, luni, 27 mai.
Poliția armeană a arestat mai multe persoane care participau la o nouă acțiune de protest, organizată de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, luni, 27 mai.

Poliția armeană a anunțat că a reținut peste 200 de protestatari la manifestații unde s-a cerut demisia prim-ministrului Nikol Pașinian. Ei sunt nemulțumiți de decizia guvernului de a ceda părți din teritoriul Armeniei către Azerbaidjan.

Protestele au izbucnit luna trecută, după ce guvernul de la Erevan a acceptat să cedeze câteva localități, parte a procesului de demarcare și stabilire a unei frontiere oficiale cu Azerbaidjan. Poziția prim-ministrului Nikol Pașinian a rămas neschimbată, în ciuda manifestațiilor de amploare conduse de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, care încearcă să lanseze o moțiune de cenzură împotriva lui.

Luni, manifestațiile au continuat pe străzile mai multor orașe din Armenia, sute de persoane răspunzând apelului arhiepiscopului Galstanian de a participa la o campanie de „nesupunere civică”. Ulterior, Ministerul armean al afacerilor interne a anunțat că 226 de persoane au fost arestate după ce ar fi refuzat să se conformeze cerințelor forțelor de ordine. Printre protestatari s-au numărat și parlamentari din opoziție.

Săptămâna trecută, Armenia a cedat Azerbaidjanului controlul asupra a patru localități abandonate, ocupate de forțele armene în timpul războiului din anii 1990. Cedarea a fost prezentată ca parte a unui proces de normalizare a relațiilor diplomatice dintre cele două țări, a căror trecut este marcat de mai multe conflicte în jurul regiunii Nagorno-Karabah.

DPA notează că zona cedată de Armenia este de o importanță strategică, întrucât prin ea trece o autostradă vitală pentru comerțul cu Georgia. Dar localnicii din satele din apropiere l-au acuzat pe Pașinian că schimbarea îi izolează de restul țării și că cedările sunt unilaterale, fără ca Armenia să primească ceva în schimb.

În replică, premierul Armeniei a spus că cedările sunt necesare pentru a obține un tratat de pace cu Baku. Acțiunea este salutată de SUA și UE, care spun că procesul de demarcare a frontierei oficiale este în conformitate cu Declarația de la Almatî din 1991, un document semnat de mai multe foste republici sovietice, printre care Armenia și Azerbaidjan, s-au angajat să își recunoască reciproc integritatea teritorială în cadrul frontierelor administrative existente.

Galastanian a declarat că își va limita activitatea clericală pentru a candida la funcția de prim-ministru și a cerut alegeri parlamentare anticipate.

În conformitate cu legislația armeană, el nu este însă eligibil pentru a ocupa această funcție deoarece are dublă cetățenie - armeană și canadiană. El a spus că nu vrea să renunțe la pașaportul canadian, sugerând că ar trebui modificată Constituția, ca să înlăture acest obstacol.

Coaliția de guvernare a lui Pașinian are o majoritate confortabilă în parlamentul țării, iar partidele de opoziție au puțini aderenți în societatea armeană. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful NATO crede că Ucraina ar trebui să poată ataca unde vrea cu armele primite din Occident

Jens Stoltenberg vorbind la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, Sofia, Bulgaria, 27 mai.
Jens Stoltenberg vorbind la reuniunea Adunării Parlamentare NATO, Sofia, Bulgaria, 27 mai.

Secretarul-General NATO, Jens Stoltenberg, a spus că puterile occidentale ar trebui să-și reconsidere restricțiile asupra dreptului Ucrainei de a lovi în interiorul Rusiei cu arme primite din Vest.

Restricțiile „le leagă o mână la spate” ucrainenilor, limitându-le capacitatea de a se apăra, a spus Stoltenberg luni, la Sofia, la o reuniune a parlamentarilor din țările alianței Nord-Atlantice. El și-a explicat apelul prin „blocarea” frontului în nord-est, unde Rusia atacă cu rachete, iar Ucraina nu poate răspunde la capacitate maximă.

Stoltenberg a precizat însă că deciziile despre cum pot fi folosite armele primite de Kiev din Occident aparțin țărilor care le trimit, nu NATO, și a reiterat asigurarea că militarii alianței nu se vor implica în lupte, la fața locului.

Chestiunea folosirii armelor primite de ucraineni din Occident pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei divizează aliații din NATO.

În vreme ce Franța sau Marea Britanie sunt mai favorabile extinderii folosinței armelor de către ucraineni, Germania se opune oricăror livrări care ar putea să fie interpretate ca o implicare directă a Berlinului în conflict.

Deocamdată, Ucraina continuă să trimită drone în interiorul Rusiei, lovind elemente de infrastructură, mai ales energetică, dar și instalații militare.

Luni, Reuters a relatat că o dronă ucraineană a stabilit un „record” de distanță, atacând un radar de avertizare timpurie de tip Voronej M lângă orașul Orsk, din regiunea rusească Orenburg.

O sursă din serviciile de informații ucrainene a declarat că operațiunea a fost efectuată duminică, fără să precizeze însă dacă a provocat daune.

Orsk se află la aproximativ 1500 de kilometri de cel mai apropiat punct al frontului din Ucraina. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

FMI a ajuns la un acord la nivel de experți cu R. Moldova în contextul ultimei evaluări

Astfel, suma totală a împrumuturilor de la Fondul Monetar Internațional se va ridica la circa 636,5 milioane dolari americani.
Astfel, suma totală a împrumuturilor de la Fondul Monetar Internațional se va ridica la circa 636,5 milioane dolari americani.

R. Moldova va putea să împrumute peste 175 de milioane de dolari de la Fondul Monetar Internațional (FMI), după finalizarea evaluării programelor.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a ajuns la un acord la nivel de experți cu Republica Moldova cu privire la politicile necesare pentru finalizarea ultimei evaluări a programului de finanțare și de creditare. Potrivit experților FMI, programul s-a realizat, în general, conform parametrilor stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

Finalizarea evaluării îi va permite Republicii Moldova să acceseze peste 175 de milioane de dolari de la FMI, ceea ce va ridica suma totală a împrumuturilor în cadrul programelor actuale la circa 636,5 milioane dolari americani.

O delegație a experților FMI s-a aflat la Chișinău în perioada 22 aprilie – 3 mai, iar discuțiile între aceștia și autoritățile moldovene au continuat „virtual” de la Washington. La finalul discuțiilor, șefa Misiunii de evaluare a FMI, Clara Mira, a declarat că acordul „se preconizează a fi aprobat de către conducerea FMI și Consiliul de directori executivi”.

„Autoritățile Republicii Moldova și FMI au ajuns la un acord la nivel de experți privind politicile necesare pentru finalizarea evaluării a cincea a programului susținut de Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă și primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate. (...) Finalizarea evaluării programelor îi va permite Republicii Moldova să acceseze 133 milioane drepturi speciale de tragere (circa 175,2 milioane dolari SUA). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programelor actuale va constitui circa 636,5 milioane dolari SUA”, a afirmat Clara Mira, pe 24 mai, potrivit unui comunicat de presă al FMI.

Ședința Consiliului de directori executivi al FMI, la care vor fi discutate evaluările programelor Republicii Moldova, este planificată pentru sfârșitul lunii iunie.

Termene extinse pentru un șir de reforme

Programul susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă (ECF/EFF) a fost realizat, „în general, conform parametrilor stabiliți, deși s-au atestat întârzieri în implementarea reformelor structurale”, constată experții FMI. Totodată, măsurile de reformă prevăzute de programul susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF) au fost realizate „așa cum a fost stabilit”.

Autoritățile moldovene și experții FMI au convenit asupra „extinderii termenului-limită pentru realizarea unui șir de reforme care se implementează cu întârziere” și anume: adoptarea legii privind înființarea unei infrastructuri judiciare anticorupție care să prevadă, inclusiv, un proces credibil de selecție al judecătorilor anticorupție și măsuri legate de asigurarea independenței Băncii Naționale a Moldovei; precum și asupra mai multor noi criterii de performanță structurale, inclusiv în domeniile guvernanței, independenței, transparenței și responsabilității Băncii Naționale a Moldovei; consolidării independenței Procuraturii Anticorupție în ceea ce privește angajarea personalului; consolidării și modernizării auditurilor fiscale, potrivit sursei citate.

Guvernul, în așteptarea banilor de la FMI pentru „necesitățile bugetului”

Pe agenda ședinței Guvernului din 29 mai se află în un proiect de lege privind atragerea unui împrumut de la FMI în valoare de peste 170 de milioane de dolari pentru „finanțarea necesităților bugetului de stat”.

Împrumutul în valoare de 129 375 000 de drepturi speciale de tragere (DST), cu o maturitate de 20 de ani, ar urma să fie acordat de FMI prin mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF).

Banii ar putea să fie alocați după ședința din luna iunie a boardului comitetului executiv al FMI.

Programul RSF are menirea de a sprijini eforturile Republicii Moldova de a spori „rezistența la șocurile climatice, de a implementa reforme în domeniul energetic și de a asigura mobilizarea unei finanțări durabile”, potrivit unei note informative a Ministerului Finanțelor.

Suma totală a creditelor neachitate acordate de FMI Republicii Moldova a constituit 578 milioane DST (cca 765 milioane dolari SUA) la finele lunii ianuarie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Moldova va face schimb de informații clasificate cu Lituania

Semnarea acordului este preconizată pentru 28 mai.
Semnarea acordului este preconizată pentru 28 mai.

Guvernul de la Chișinău a aprobat luni, 27 mai, proiectul acordului dintre R. Moldova și Lituania care prevede schimbul şi protecția reciprocă a informațiilor clasificate.

Secretarul de stat din cadrul ministerului de Externe, Sergiu Mihov, a spus că încheierea acordului dintre Moldova și Lituania va contribui la sporirea comunicării între instituțiile statului pe diferite domenii sociale și economice.

Potrivit lui, semnarea documentului este preconizată pentru 28 mai, când ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, va avea o vizită de lucru la Vilnius.

În conformitate cu dispozițiile acordului, părțile vor lua măsuri adecvate pentru protecția informațiilor clasificate primite şi vor acorda tuturor informațiilor clasificate gradul „strict secret” sau „secret”.

În proiect se menționează că acorduri similare sunt încheiate şi cu alte state partenere ale R. Moldova cum ar fi: România, Ucraina, Federația Rusă, Belarus și Georgia.

Cheltuielile generate de implementarea acestei înțelegeri în Republica Moldova vor fi suportate din contul şi în limita bugetului aprobat anual al Serviciului de Informații şi Securitate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Bilanțul morților după un bombardament rusesc în Harkov a crescut la 14

Pe 25 mai, poliția ucraineană căuta printre dărâmăturile magazinului de bricolaj din Harkov bombardat de forțele ruse.
Pe 25 mai, poliția ucraineană căuta printre dărâmăturile magazinului de bricolaj din Harkov bombardat de forțele ruse.

Numărul victimelor în urma atacului rusesc cu rachetă, de sâmbătă, 25 mai, asupra magazinului „Epițentr” din Harkov a crescut la 14, duminică la prânz, dar salvatorii mai căutau încă printre dărâmături. 

Oleh Siniehubov, guvernatorul regiunii Harkov, a spus că numărul victimelor poate să crească. Primarul din Harkov, Ihor Terehov, a declarat că cel puțin 43 de persoane au fost rănite.

„Atacul a vizat centrul comercial, unde se aflau mulți oameni”, a spus Terehov într-o postare pe Telegram, adăugând: „Este clar un act de terorism.”.

Ministrul de Interne, Ihor Klimenko, a spus că 16 persoane erau încă dispărute după atac.

Guvernatorul Siniehubov și alți oficiali ucraineni au declarat că magazinul de bricolaj a fost lovit de două proiectile rusești cunoscute sub numele de „bombe planante”. Transportând sute de kilograme de explozibili, aceste arme au fost folosite de Rusia în toată Ucraina, cu efect devastator.

„Mai mult de 200 de persoane puteau fi în interiorul hipermarketului” în momentul atacului, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski pe Telegram.

Rusia lovește cu o rachetă un magazin în al doilea oraș ca mărime din Ucraina
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:57 0:00

Al doilea oraș ca mărime din Ucraina, Harkovul a fost supus multor lovituri ale rachetelor și bombelor ruse în ultima lună, Rusia deschizând un nou front în această regiune, pătrunzând în Ucraina dinspre nord.

Experții spun că ofensiva are scopul de a rarefia forțele ucrainene și posibil de a pune Harkovul în raza de acțiune a artileriei.

Președintele Zelenski și alți oficiali ucraineni au cerut aliaților occidentali să trimită mai multe sisteme de apărare antiaeriană și alte arme pentru a întări forțele ucrainene, depășite și numeric și ca dotare, în special în nord-estul țării.

Oficialii ucraineni au intensificat, de asemenea, solicitările către Statele Unite de a relaxa restricțiile care împiedică forțele ucrainene să folosească arme furnizate de SUA pentru a lovi mai agresiv ținte din interiorul Rusiei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat într-un interviu publicat pe 24 mai în The Economist că Ucraina ar trebui să fie lăsată să folosească arme furnizate de Occident pentru a lovi ținte militare din interiorul Rusiei.

După relatările Serviciului ucrainean al Europei Libere (A.E.)

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fotografii din satelit arată că un atac cu dronă ucraineană a avariat o stație radar rusă

O imagine din satelit realizată pe 23 mai, care arată daunele suferite de stația radar rusă Armavir
O imagine din satelit realizată pe 23 mai, care arată daunele suferite de stația radar rusă Armavir

Imagini din satelit realizate la scurt timp după un atac ucrainean cu dronă în regiunea Krasnodar, în sudul Rusiei, arată daune mari la o stație radar cheie care acoperea peninsula ucraineană ocupată, Crimeea, precum și Balcanii, a Mediterana de Est și a Golful Persic.

Stația Armavir, care are două radare Voronej-DM cu o rază de acțiune de aproximativ 6.000 de kilometri, pare să fi suferit daune serioase la clădirile care adăpostesc aparatura, a relatat serviciul rusesc al RFE/RL.

Potrivit blogului The War Zone, stația face parte din sistemul de avertizare timpurie al Rusiei contra rachetelor balistice nucleare.

War Zone scrie că stația motivul atacării stației poate fi acela că este capabilă să urmărească rachetele cu rază lungă de acțiune ATACMS, fabricate în SUA, a căror livrare în Ucraina a fost aprobată recent de Washington.

Analistul militar norvegian, Thord Are Iversen, spune într-o postare pe X că țintirea unor elemente ale sistemului de avertizare timpurie nucleară al Rusiei „nu este o idee deosebit de bună... mai ales în vremuri de tensiune”.

Atacul ucrainean asupra stației Armavir a avut loc la scurt timp după ce Rusia a început exerciții cu arme nucleare tactice în Districtul Militar Sud.

Ministerul rus al Apărării a declarat că exercițiile au avut loc „ca răspuns la declarațiile provocatoare și la amenințările unor oficiali occidentali”.

Nici Rusia, nici Ucraina nu au comentat atacul de la Armavir.

De asemenea, pe 23 mai, aeroportul din capitala regiunii ruse Tatarstan, Kazan, și mai multe instalații industriale din regiune au fost închise temporar din cauza unor „posibile atacuri cu drone”. Tatarstanul se află la mai mult de 1.000 de kilometri de granița cu Ucraina.

În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile pe teritoriul rus și în largul coastelor sale, vizând, în special, instalații de producție și rafinare a petrolului, instalații de apărare aeriană și nave militare.

Știre preluată de la Europa Liberă România

Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Confirmat: Antony Blinken se va întâlni miercuri la Chișinău cu Maia Sandu și va aduce un nou pachet de ajutoare Moldovei

Antony Blinken va face un turneu european săptămâna viitoare.
Antony Blinken va face un turneu european săptămâna viitoare.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat vineri că secretarul de stat Antony Blinken va anunța miercuri la Chișinău un nou pachet de asistență americană pentru R. Moldova. El va avea convorbiri cu președinta Maia Sandu și cu premierul Dorin Recean.

La o conferință de presă, la Washington, James O’Brien, asistentul lui Blinken pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, a spus că noul sprijin american va fi destinat atingerii independenței energetice a R. Moldova și consolidării democrației moldovene.

După Chișinău, Blinken va merge la Praga, la reuniunea ministerială NATO, care se așteaptă să fie dominată mai ales de tema Ucrainei, a mai spus O’Brien. Vizita a fost confirmată pe X și de purtătorul de cuvânt Mathew Miller.

Noua vizită a secretarului de stat Blinken în Moldova vine la ceva mai mult de o lună după ce omologul lui moldovean Mihai Popșoi a fost în vizită la Washington, unde a mulțumit diferitelor instituții de stat SUA pentru sprijinul constant acordat țării sale.

După începerea războiului din Ucraina, SUA și-au sporit sprijinul financiar pentru Moldova și au sancționat oligarhi moldoveni care ar fi plănuit să destabilizeze țara, exprimându-și repetat sprijinul pentru garnitura politică aflată în prezent la putere la Chișinău.

La 24 februarie 2023, la un an de la invazia rusă pe scară largă din Ucraina, în Congresul american a fost înaintată o rezoluție în susținerea poporului R. Moldova și a guvernului de la Chișinău.

Președinta Maia Sandu a vizitat Washingtonul în decembrie 2022. La întrevederile cu oficiali de la Washington, ea a spus atunci că Moldova își dorește să aprofundeze Dialogul Strategic cu SUA, ca unul dintre principalii săi parteneri de dezvoltare.

În februarie 2023, Maia Sandu s-a întâlnit la Varșovia cu președintele SUA, Joe Biden, cu care a discutat despre consecințele războiului din Ucraina, solicitând sprijinul Americii pentru consolidarea rezilienței economice a Republicii Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Estonia primește asigurări de la NATO și UE după ce rușii au „umblat” la granița comună de pe Narva

Pescari pe malul estonian al Narvei, cu fortăreața estoniană Narva în stânga și cea rusească din Ivangorod în dreapta, la 24 mai 2024.
Pescari pe malul estonian al Narvei, cu fortăreața estoniană Narva în stânga și cea rusească din Ivangorod în dreapta, la 24 mai 2024.

Partenerii și aliații Estoniei și-au exprimat vineri sprijinul pentru suveranitatea ei după ce autoritățile ruse au îndepărtat niște borne plasate de estonieni în râul Narva pentru a delimita granița comună.

Joi dimineață, polițiștii estonieni de frontieră au constatat că omologii lor ruși au scos 25 din cele 50 de geamanduri instalate de Estonia în râu pentru a împiedica bărcile de agrement și de pescuit - estoniene, mai ales - să treacă frontiera din greșeală.

Vreme de decenii, Rusia și Estonia au marcat în acest fel, înaintea vacanței de vară, în general fără divergențe, frontiera de pe râul care desparte orașul estonian Narva de cel rusesc Ivangorod.

Un oficial estonian este citat de Assoicated Press cu declarația că operațiunea anuală este necesară pentru că albia râului este în continuă schimbare.

Dispariția geamandurilor estoniene a venit la puține zile după ce Rusia și-a speriat vecinii cu o propunere de retrasare a granițelor maritime în Marea Baltică, dispărută după numai câteva ore de pe site-ul Ministerului rus al Apărării.

În disputa legată de geamandurile de la Narva, Estonia a primit vineri un mesaj de încurajare de la șeful politicii externe UE, Josep Borrell. El a spus că acțiunea rusească pare să facă parte dintr-un „model de comportament provocator” al F. Ruse, ilustrat și de confuzia creată de propunerea cu granițele maritime baltice.

Secretarul-General NATO Jens Stoltenberg a spus tot vineri, într-o postare pe X, că alianța militară va fi solidară cu Estonia în fața oricărei eventuale amenințări la adresa suveranității ei.

Estonia l-a convocat la ministerul de Externe pe Însărcinatul cu afaceri rus, pentru explicații, dar a declarat că va trata incidentul „cu calm și clarviziune”.

Narva este un punct nevralgic în relația dintre Rusia și Estonia, inclusiv datorită creșterii ocazionale a numărului de migranți care vor să intre pe acolo în UE - un fenomen despre care Tallinn crede că este încurajat de Moscova. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța ONU ordonă Israelului să oprească ofensiva din Gaza. Este improbabil ca Israelul să se supună    

Judecătorii Curții Internaționale de Justiție sosesc la 24 mai în sala de judecată de la Haga pentru a-și anunța decizia legată de o plângere împotriva ofensivei israeliene din Gaza.
Judecătorii Curții Internaționale de Justiție sosesc la 24 mai în sala de judecată de la Haga pentru a-și anunța decizia legată de o plângere împotriva ofensivei israeliene din Gaza.

Cea mai înaltă instanță a Organizației Națiunilor Unite a ordonat vineri Israelului să înceteze de îndată operațiunile militare  în orașul Rafah, din sudul Fâșiei Gaza.

Răspunzând unei plângeri depuse de Africa de Sud, Curtea Internațională de Justiție (CIJ), cu sediul la Haga, a spus că situația umanitară din teritoriul palestinian este atât de „dezastruoasă”, încât există riscul „distrugerii fizice” a populației.

CIJ nu are mijloace pentru a obliga vreun stat să-i aplice deciziile, iar Israelul a condamnat de la bun început demersul juridic sud-african, calificându-l ca pe o încercare de a-l împiedica să se apere.

Agențiile de presă cred, totuși, că decizia citată vineri la sediul CIJ de judecătorul Nawaf Salam ar putea mări presiunile internaționale asupra Israelului, care deja se confruntă cu critici - inclusiv din partea aliaților săi - pentru situația creată în urma celor peste șapte luni de război din Gaza.

Decizia CIJ a fost salutată de Autoritatea Palestiniană, care controlează Cisiordania (al doilea teritoriu palestinian ocupat de Israel, aflat pe malul de vest al Iordanului). Un purtător de cuvânt palestinian a spus că decizia reprezintă un „consens internațional” de a pune capăt „războiului Israelului contra Gazei”.

La 7 octombrie 2023, organizația palestiniană Hamas, considerată teroristă în Occident, a ucis 1200 de israelieni, luând 250 de ostatici, într-un raid fără precedent. De atunci, Israelul bombardează aproape fără încetare Gaza, omorând de la începutul operațiunii, după estimările autorităților palestiniene, aproape 36.000 de oameni.

Decizia Curții ONU vine la puține zile după ce procurorul Karim Khan, de la Curtea Penală Internațională (CPI, o instanță fără legătură cu CIJ), a cerut judecătorilor CPI să aprobe emiterea de mandate de arestare pe numele liderilor Israelului și ai Hamas, pentru crimele săvârșite împotriva civililor începând din 7 octombrie. Atât israelienii vizați (premierul și ministrul de Externe) cât și liderii Hamas au condamnat inițiativa. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG