Activiștii de mediu au caracterizat drept insuficient și chiar ipocrit un plan de măsuri anunțat de Comisia Europeană pentru combaterea schimbărilor climaterice. Mai multe organizații și personalități au avertizat că multe măsuri vor intra în vigoare prea târziu, iar altele sunt pur și simplu insuficiente pentru oprirea distrugerii planetei.
Organizația de mediu Greenpeace a folosit două metafore în reacțiile ei la planul Uniunii Europene de combatere a schimbărilor climaterice: „foc de artificii peste groapa de gunoi” și „victorie obținută la săritura în înălțime prin intrarea pe sub bară”.
Directorul Greenpeace pentru Uniunea Europeană. Jorgo Riss, a completat metafora atletică spunând: „Nu ai voie să ignori regulile de joc, după cum nu ai voie să ignori știința climaterică. Întregul pachet (de măsuri anunțat de UE) se bazează pe o țintă care nu va putea opri distrugerea sistemelor vitale ale planetei”.
Jorgo Riss mai spune că „în ciuda fanfarei, multe măsuri anunțate nu vor intra în vigoare vreo zece ani, chiar mai mult”, dând ca exemplu că automobilele poluante se vor mai vinde cel puțin până în 2035.
Greenpeace nu crede nici în altă măsură anunțată la Bruxelles – anume constituirea unei piețe de permise de emisii de carbon pentru transportul rutier. În opinia activiștilor, aceasta ar putea duce doar la creșterea prețului carburanților, afectând populația mai săracă fără să garanteze în vreun fel reducerea semnificativă a emisiilor.
Noua taxă pe kerosen – combustibilul avioanelor – nu va fi aplicată integral mai devreme de 2033, și va prevedea numeroase excepții.
Alt neajuns ar fi, după Greenpeace, că industriile poluante vor continua să primească „alocații gratuite” de emisii până 2035.
O prevedere cheie a planului european – ajustarea în sus a țintei de energie regenerabilă la 40% (față de 32%, acum), este considerată de Greenpeace prea modestă pentru a limita creșterea temperaturii planetei la 1,5 grade față de nivelul de la începutul revoluției industriale.
Un reproș extrem de dur se referă la faptul că planul UE nu oprește arderea copacilor în scop energetice, întrucât toată biomasa lemnoasă continuă să fie considerată „energie regenerabilă”.
Această lacună – văzută în lumea întreagă, nu doar în planul UE, a fost criticată aspru zilele trecute de cunoscuta activistă suedeză Greta Thunberg, care a atras atenția stării deplorabile a pădurilor din Suedia, țară care se laudă și este lăudată pentru presupusa ei grijă față de mediu.
Ceva mai devreme, Thunberg ținuse un nou discurs nemilos la adresa oamenilor politici care „se prefac” că le pasă de mediu.
„Ceea ce faceți voi – le-a spus Thunberg oamenilor politici - nu are de-a face cu combaterea schimbărilor climaterice. Astea sunt tactici de comunicare, deghizate în politici. Voi, mai ales liderii din țările bogate, vă prefaceți că v-ați schimbat, că îi ascultați pe tineri, când de fapt continuați să faceți ce-ați făcut întotdeauna” a spus Thunberg la 2 iulie, într-o adresare video către o adunare de lideri din Austria.
Planul de măsuri al Uniunii Europene, lansat la 14 iulie la Bruxelles, a fost criticat nu doar de activiștii pentru mediu, ci și de guverne și companii.
Rusia, de exemplu, a atras atenția asupra prevederii privind introducerea unei taxe de import pe carbon – adică pe produse a căror prelucrare presupune emiterea unor mari cantități de carbon – ca oțel, aluminiu, ciment, îngrășăminte chimice și electricitate.
Ministerul Economiei de la Moscova a spus că noua măsură, prevăzută să intre în vigoare treptat începând din 2026, și urmând să aducă în visteria UE 10 miliarde de euro pe an, ar putea afecta exporturi rusești în valoare de 7,6 miliarde de dolari.
Prevederea a fost criticată de asemenea de Australia, ca și de oficiali guvernamentali din Coreea de Sud.
Producătorii de aluminiu din UE, la rândul lor, au atras atenția că ei ar pierde de fapt cel mai mult din aplicarea taxei de import pe carbon – căci companiile din țări terțe ar găsi căi de a o ocoli, punându-i pe producătorii europeni într-o poziție competitivă mai slabă.
Planul EU a fost criticat și de dreapta politică europeană, nu doar în baza rezervelor sale tradiționale față de ecologie, ci și din rațiuni naționaliste. Armin Laschet, de la Uniunea Creștin-Democrată germană (CDU), posibil viitor cancelar, a atras atenția că asumarea comună de către europeni a planului nu trebuie să aducă daune industriei germane – insinuând că țărilor care, spre deosebire de Germania, nu mai au producție industrială, le-ar fi mai ușor să facă față restricțiilor UE.
